Conflictele austro-ruso-turce, Transilvania in sec al 18-lea, Lupta lui Inochentie Micu referat






TRANSILVANIA IN

SECOLUL

AL XVIII-LEA 37557fzd58vdk8r

=REFERAT=

PARASCHIV DORIN-VALENTIN

CLASA A VIII-a A zd557f7358vddk

Transilvania in sec

al XVIII-lea

Situatia internationala:

-Pacea de la Karlowitz (1699) nu a rezolvat rivalitatea austro-turca.

-Dimpotriva, se deschide chestiunea orientala (mostenirea Imperiului Otoman).

-Sec. al XVIII-lea este plin de conflicte: austro-turce, austro-ruso-turce, ruso-turce.

-Intervin uneori Anglia si Franta-adepte ale mentinerii Imperiului Otoman, cu interese economice,

dar si politice in partea rasariteana a Mediteranei.

Conflictele austro-ruso-turce:

-1716-1718,razboi austro-turc, incheiat cu pace de la Passarowitz (1718); Austria anexeaza Banatul si Oltenia;

-1735-1739, razboi austro-ruso-turc, incheiat cu pacea de la Belgrad;

-1768-1774,razboi ruso-turc, incheiat cu pacea de la Kuciuk-Kainargi care stabileste:

*libertatea comertului pe Marea Neagra si Marea Mediterana, ingradirea monopolului turcesc asupra produselor romanesti, autonomia Principatelor.

-In 1787-1792, razboi ruso-austrso-turc incheiat cu pacea de la Iasi.

-1806-1812, razboi ruso-turc incheiat cu pacea de la Bucuresti;

Regimul dominatiei habsburgice:

-Transilvania isi pastreaza forma de organizare a principatului, iar din 1765 devine Mare Principat.

-Titlul de principe revine imparatului care numeste un guvernator, dintre militari sau civili.

-Dieta este metinuta, dar i se restrange atributiile.

-In 1703 izbucneste rascoala condusa de Francisc Rákóczi al II-lea, la care participa serbi, mestesugari,

saracimea oraselor ,mica nobilime.

-Pornita ca o rascoala antihabzburgica, a capatat un caracter social.

-Nobilimea semneaza pacea de la Satu-Mare in 1711 si prefera stapanirea habsburgica, care-i garanteaza

propria dominatiei.

Curtea Vieneza:

-Organizeaza o Cancelarie aulica a Transilvaniei, in capitala imperiului;

-Organizeaza Biserica greco-catolica;

-Desfinteaza Mitropolia Ardealului si-i scindeaza pe romani in ortodocsi si greco-catolici;

-Organizeaza regimente de granita romanesti si secuiesti;

-In 1759 Maria Tereza restaureaza Biserica ortodoxa;

-In 1777 reorganizeaza invatamantul prin Radio Education;

-Iosif al 2-lea: -Face o noua impartire administrativa a tarii in 10 si apoi in 11 unitati;

-Desfiinteaza autonomiile natiunilor privilegiate;

-Justitia o trece sub controlul statului;

-S-au luat masuri prin care se recunoaste egalitatea romanilor cu sasii si dreptul de proprietate.

-Edictul de toleranta legaliza religia ortodoxa.

-Masurile celor doi imparati se inscriu in iluminismul modern.

Dezvoltarea economica si sociala:

Caracteristicile vietii economice:

-Sporeste volumul productiei agricole;

-Se extind suprafetele agricole;

-Se introduc culturi noi: porumbul, tutunul, orezul;

-Productia agricola este stimulata prin introducerea unor noi metode agrotehnice;

-Cresterea vitelor este impulsionata de cererea de lana si de carne pe piata externa;

-Se intensifica exploatarea boatiilor subsolului; sunt organizate regiuni miniere in Transilvania si Banat;

-Mestesugurile se dezvolta pe baza organizarii de breasla;

-Apar intreprinderile manufacturiere intemeiate de stat, nobilime si negustori;

-Aparitia societatilor si companiilor negustoresti contribuie la dezvoltarea pietei interne:

-Societatea negustorilor sasi din Sibiu;

-Compania negustorilor greci din Sibiu, Brasov, Cluj;

-Compania orientala initiata de statul austriac.

-Se modifica peisajul oraselor; incepe sa creasca numarul locuitorilor romani.

Miscarea politica nationala:

Unirea unei parti a romanilor din Transilvania cu Biserica Romei:

-Dimitrie Cantemir a inchegat un program politic pe baza ideii originii latine a neamului romanesc, care a stat la baza miscarii de emancipare a romanilor.

-In 1698, o parte a protopopilor romani semneaza actul Unirii cu Biserica Romano-Catolica, cu conditia pastrarii traditiilor Bisericii ortodoxe si acordarea de drepturi:

-Romanii “uniti” nu mai erau considerati “toleranti”, ci fii ai tarii;

-Aceste prevederi nu au fost respectate, din cauza opozitiei “natiunilor” privilegiate si a religiilor

“recepte”;

-Prin “unire” s-a consolidat constiinta originii latine a romanilor;

Lupta lui Inochentie Micu:

-Episcop al Biserici greco-catolice, om de o vasta cultura, Inochentie Micu subordoneaza intereselor nationale institutia ecleziastica;

-Din 1732 intocmeste memorii, pentru ridicarea romanilor din Transilvania, din starea de “tolerat”, pentru

recunoasterea natiunii romane in randul natiunilor politice, adica pentru participarea romanilor la conducerea tarii;

-In 1734 redacteaza Supplex Libellus, ce reprezinta o sinteza a revendicarilor politice si culturale;

-Programul politic il intemeiaza pe argumente istorice, economice, demografice;





-Supus unei anchete, ramane in exil la Roma pana la sfarsitul vietii (1768);

-Au loc actiuni anticatolice, care determina Curtea din Viena sa restaureze Ortodoxia (1759), organizand un Episcopat, in locul Mitropoliei desfiintate.

Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan (1784-1785):

Cauzele rascoalei:

-Agravarea sarcinilor taranilor serbi catre nobilime;

-Sporirea numarului de zile de robota la aproape intreaga saptamana;

-Conditiile de munca inumane;

-Inegalitatea politica pentru romani;

-Obligarea motilor mineri la munci auxiliare si rapirea drepturilor de care s-au bucurat.

Actiuni premergatoare:

-Incidentul de la Campeni din 24 mai 1782;

-Reprezentatii motilor –in frunte cu Horea- solicita imparatului Iosif al 2-lea sa li se faca dreptate.

Desfasurarea rascoalei:

-In ianuarie 1784 s-a dat un decret de inrolare a locuitorilor satelor in regimentele de graniceri.

-Centrele de inscriere au fost luate cu asalt de taranii serbi, care-si puteau pastra casa si pamantul.

-Nobilimea intervine, conscriptia este anulata, cei ce nu se supun sunt pedepsiti.

-La 28 octombrie 1784 –cu ocazia targului de la Brad, motii sunt chemati la Mesteacan pentru 31 octombrie 1784.

-S-au adunat taranii din Zarad, Hunedoara, Abrud si urmau sa mearga la Alba-Iulia pentru a primi arme;

-La Curechiu taranii sunt atacati de autoritati, la 1 noiembrie; taranii au ucis doi dregatori si dezarmeaza soldatii trimisi in potriva lor;

-Ataca nobilimea, averile acestora sunt impartite.

-Rascoala cuprinde zonele: Zarad, Hunedoara, muntii Abrudului, comitatul Aradului, Sibiu, Hategul; taranii au sprijinul minerilor;

-Nobilii se refugieaza la Deva, Cluj, Arad, Oradea, Hunedoara, la adapostul cetatilor.

-La 11 noiembrie 1784 rasculatii adreseaza nobililor refugiati la Deva ultimatumul in care este sintetizat programul miscarii.

-Nobilii au incheiat trei armistitii cu taranii (Tibru, Valea Bradului, Salciua).

-Luptele au reinceput, taranii coplesesc unitatile militare prin numarul lor;

-Batalia decisava se da la Mihailesti; taranii sunt infranti;

-La 14 decembrie luptele inceteaza, conducatorii se retrag in munti si pregatesc o noua ridicare.

-La 27 decembrie 1784 Horea si Closca sunt prinsi; la 31 ianuarie 1785 este prins si Crisan.

-Capii miscarii sunt inchisi la Alba-Iulia; Crisan sa sinucis;

-Horea si Closca sunt zdrobiti cu roata la 28 februarie 1785, pe platoul “La Furci” din Alba-Iulia.

-Rascoala a avut un caracter national si social.

-Ecoul rascoalei ajunge pana in Germania si Franta, unde s-a luat apararea rasculatilor.

Urmarile rascoalei:

-Sute de moti sunt stramutati in Banat si Bucovina.

-Li se acorda libertatea pasunatului, scutirii de carausi, arendarea carciumaritului, desfiintarea servitutii personale si legarea de glie (august 1785), casatorii fara consimtamantul nobilului si dreptul la invatatura.

Ridicarea taranimii (in majoritate romana), careia i s-au alaturat lucratorii din mine, impotriva nobilimii, (in majoritatea ei maghiara), a reprezentat inca un moment de afirmare a romanilor in lupta pentru emancipare.

Miscarea de emancipare politico-nationala

la sfarsitul veacului al 18-lea:

Supplex Libellus Valachorum si memoriile din principate:

-Miscarile nationale se desfasoara in conditiile crizei societatii romanesti, ale propagarii spiritului revolutiei franceze si afirmarii ideologiei nationale.

-Revolutia franceza stimuleaza lupta de emancipare a popoarelor, determina criza absolutismului luminat.

Miscarea Supplexului:

-Este determinat de incercarile nobilimii de a reveni la situatia de dinaintea reformelor lui Iosif al 2-lea, de lipsa de drepturi politice pentru romani.

Sunt antrenati in lupta:

-Intelectuali romani din Blaj, Sibiu, Oradea;

-Romanii aflati cu functii in ierarhia administrativa a imperiului;

-Conducatori ai Bisericii ortodoxe si Bisericii greco-catolice;

-Ofiteri romani din regimentele de granita;

-Mica nobilime romaneasca;

-Taranii liberi;

-Negustori romani din Scheii Brasovului.

-In 1791 este redactat un memoriu numit Supplex Libellus Valachorum, intemeiat pe programul lui Ioan Inochentie Micu.

-Cercetarile erau sintetizate astfe:

-Stergerea denumirilor odioase si jignitoare de “admisi” si “toleranti”;

-Reasezarea natiunii in drepturile ei depline cetatenesti;

-Egalitatea in drepturi cu natiunile privilegiate;

-Reprezentarea proportionala in viata politca a tarii.

-Argumentele erau istorice, economice, filosofice.

-Supplexul este inaintat imparatului, este trimis Dietei de la Cluj si respins de catre membrii acesteia.

-In 1792 se intocmeste un nou Supplex care are aceeasi soarta.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani