Religiile si obiceiurile incasilor, Civilizatia Inca referat






Practicile religioase ale incasilor

                                                                                                     

Universitatea Politehnica Bucuresti

2003


Practicile religioase ale incasilor

Incasii venerau mortii, stramosii, eroii ce au creat cultura, regii pe care ii priveau ca pe divinitati, natura si anotimpurile sale. Venerarea naturii si a anotimpurilor sugereaza ca pentru ei timpul si spatiul erau sacre, si prin urmare calendarul era religios si fiecare luna avea propriul festival. Cel mai important cult apartinea lui Inti zeul soarelui care a creat pamantul si omul cu razele sale. Cea mai importanta festivitate ii era dedicata lui Inti si era numita Intip Raimi. Aceasta ampla ceremonie, cu costume spendide si ofrande si decoratii din aur si argint, era deschisa de imparatul incas si familia sa. Dupa deschiderea festivitatii imparatul se inchina soarelui si bea “chicha”(o bautura halucinogena) impreuna cu familia sa, apoi conducea ceremonia, urmat de toata lumea in templul soarelui, unde familia imperiala dadea ca ofrande zeului vase pretioase. Dupa aceasta se recitau rugaciuni si se sacrificau lame. Ceremonia se incheia cu un festin.

Un alt cult important era cel inchinat lui Pachama care era considerata mama Pamantului. Wirachocha era un alt zeu important, si desi unii explica importanta sa datorita influientei crestine, altii emfazeaza importanta sa ca erou al culturii si ca zeu creator spunand ca numele sau era „Con Ticci Wiracocha-pachaya” care inseamna nasterea antica, Dumnezeul si Mentorul lumii.

Incasii credeau in notiunea de polaritate care era exprimata prin cuvintele „hanan” si „hurin”. „Hanan” se referea la inaltime, superioritate, partea drepta, masculinitate si „hurin” exprima inferioritatea, terestrul, partea stanga, feminitatea. Aceasta polaritate era evidentiata in cultul Lunii („Quilla”), considerat ca fiind femeie, sora si sotia soarelui care era entitatea masculina.

Ei concepeau lumea ca fiind compusa din trei aspecte. In reprezentarea cosmosului, foloseau trei cuvinte: „Uku Pacha” (trecutul si interiorul Pamantului), „Kay Pacha” (prezentul si spatiul terestru), „Hanan Pacha” (viitorul si vazduhul). Aceste lumi sunt reprezentate ca cercuri cocentrice. Fiecare din aceste lumi sunt locuite de fiinte spirituale. Deoarece trecutul, prezentul si viitorul nu sunt percepute ca o structura liniara, oamenii pot accesa cele trei dimensiuni.





O alta parte a vietii religioase a incasilor era divinatia. Totul, de la boali pana la investigarea crimelor sau definirea ritualurilor de sacrificare, se facea prin consultarea oracolelor, observand intr-o farfurie miscarea unui paianjen, sau dispunerea frunzelor de coca, band „ayahuasca”(o alta bautura halucinogena), sau chiar examinand plamamii lamelor sacrificate.

Practicau ofrande si sacrificii in fiecare zi. Totusi, sacrificiile animale si omenesti erau infaptuite numai la ocazii speciale, precum incoronarea regelui incas, cand 200 de copii erau ucisi, sau in timpuri de criza precum foamete sau epidemii. Astfel de situatii critice erau considerate aprope tot timpul un rezultat al neascultarii lui „Taboos” si era necesara confesiunea pacatelor. Confesandu-se preveneau sau amanau dezastrele publice si personale. La inceput aceste confesiuni erau facute publice, devenind secrete dupa ceva timp.

Credeau ca dupa moarte cele doua suflete care se aflau in fiecare persoana o luau pe cai diferite. Unul se va intoarce la locul de origine – care depinde de virtutile celui mort, de felul in care a murit, precum si de conditiile sociale si economice ale persoanei. Celalalt suflet ramanea in corpul mumificat si pastrat intact. Este foarte probabil ca aceasta credinta sa-i fi indemnat pe incasi sa ingroape bunuri personale impreuna cu mortii. Cei care respectau regulile: ama sua, ama llulla, ama chella(sa nu furi, sa nu minti, sa nu fii lenes), mergeau sa traiasca in regatul Soarelui; ceilalti isi petreceau zilele eterne in pamantul rece.

Incasii erau o societate foarte bine ierarhizata, si desi regele Inca era fiu al Soarelui, puterea sa religioasa era impartita cu „Hullac umac”(preotul suprem, ales din vita nobila) caruia toti preotii altarelor ii erau supusi. Preotii faceau sacrificii, se rugau in numele tuturor credinciosilor, ascultau confesiunile oamenilor si erau responsabili pentru divinizare. Traiau adesea in temple care gazduiau si preotese – femei alese care ramaneau caste numai daca nu erau alese sa devina concubina sau sotia cuiva din familia imperiala. Deasemeni erau responsabile cu pregatirea bauturii „chicha” si a tesaturii textile folosita in ceremonii.

Temple cunoscute sunt Templul Soarelul din Cuzco, Vilcashuaman care mai exista si astazi, langa Peru pe varful Aconcagua era un altar de sacrificii. Cand cucereau un teritoriu, incasii construiau noi temple. Tempul din Cuzco a fost construit cu blocuri de piatra suprapuse. Avea o circumferinta de peste 400 de metri. Inauntrul templului era imaginea soarelui. Parti din teritoriile incasilor erau dedicate Soarelui si administrate de preoti. Locurile Sfinte se numeau “Huacas” si erau de la temple si munti pana la dealuri si poduri.Un exemplu de pod Huaca este marele “Huacacha” peste raul Apurimac.

Bibliografie:        Religiile si obiceiurile incasilor de Bernabe Cobo

                          Civilizatiile Maya si Inca de Gustave Le Bon










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani