Aspectul general al Romei- capitala celui mai mare imperiu al antichitatii, strazile, locuri si locuitori, viata publica referat






REFERAT LA LATINA:

“ASPECTUL ROMEI”

 

MANUC TEODORA

CLASA A VIII-A A

Aspectul general al Romei- capitala celui mai mare imperiu al antichitatii! Orasul in care se adunau toate bogatiile imperiului! Era dezordonat si haotic. Frumoasele case private se pierdeau printre covarsitorul numar al insulelor, cele mai adeseori mizere. In sec. IV e.n. orasul avea un perimetru de 20 km, si o populatie ce dpasea mai mult ca sigur, cifra de un milion de locuitori. Pe la mijlocul sec. al IV-lea e.n. Roma era alimentata cu apa adusa de 11 apeducte, avea 11 terme si 856 bai private, 8 poduri peste Tibru, 190 de mari depozite de grane, 254 mori de macinat, 1152 de fantani, 11 forumuri, 37 porti de intrare in oras, 11 bazilici, 2 circuri, trei teatre, 2 amfiteatre, 36 arcuri de triumf de marmura si 28 biblioteci publice.

Centrul vietii publice a ramas de la inceput acelasi, situat in zona din jurul colinelor Palatinului si Capitoliului. Palatinul, nucleul originar al Romei, era colina cu cele mai vechi sanctuare, cu locuintele celor mai mari familii din era republicana, si cu marele palat al lui Octavianus Augustus, devenit- in timpul succesorilor sai care si-au construit aici palatele lor- cea mai grandioasa resedinta imperiala. Capitoliul (la inceputul istoriei romane fortareata redutabila a orasului) capatase un primordial caracter de loc sacru prin templul lui Iupiter Capitolinul, cel mai important lacas de cult din Roma. Aici au fost ridicate statui dedicate marilor barbati romani; tot pe Capitoliu erau expuse – sapate pe placi de bronz sau marmura – textele tratatelor incheiate cu alte popoare. Pe Capitoliu se mai aflau si monetaria, arhivele si tezaurul Romei, precum si teribilele carcere si locuri de executie a celor condamnati pentru crime grave, adeseori aruncati de la o inaltime de aproximativ 40 de metri de pe stanca Tarpeia.

In perioada imperiului au cunoscut o splendida dezvoltare edilitara si celelalte: Coline-Quirinal, Viminal, Aventin, Coelium, Esquilin, - in timp ce Pincio a ramas colina cu cele mai frumoase gradini.

Intre Palatin si Capitoliu se intindea Forul, centrul vietii publice si totodata o imensa piata-targ. Inaca din epoca republicana, Forul s-a transformat dintr-un centru comercial in centrul politic al orasului, pentru ca mai tarziu sa I se mai adauge si alte forumuri : al lui Caesar, apoi forumurile imperiale, ale lui Augustus, Nerva, Traian si Vespasian. In incinta sau in preajma lor se aflau curia- locul de reuniuni a Senatului- , tabularium- arhivele de stat-, rostra- tribunele de la care vorbeau oratorii -, bazilicele- constructii de mari proportii, locuri in care se tratau afacerile si, in special in care se tineau sedintele tribunalelor-, precum si numeroase temple. Dintre acestea din urma, cel mai grandios si mai bogat- cu un portic de 150 coloane de granit, si acoperit cu tigle de bronz aurit- era templul Romei “Templum Urbis et Veneris”. Nu departe de zona forurilor, in apropierea palatului lui Nero, era plasata uriasa statuie- inalta de 36 m – din bronz aurit imparatului; pe locul ei s-a constituit mai tarziu amfiteatrul lui Flavius, care va lua apoi numele de Coloseum, de la gigantica statuie.





La poalele Palatinului, catre Aventin se afla Marele Circ, cu o capacitate se spune de 400 000 de locuri. Era singurul circ din Italia, caci in alte orase erau interzise cursele de care . Mai departe, pe malul Tibrului era Forum Boarium, piata de vite cornute, pe locul unde azi se pot admira templul Fortunei si, alaturi, templul circular al Vestei. De-a lungul Tibrului, numeroase antrepozite si enorme magazine de grane, untdelemn, vin, etc, primeau marfurile aduse pe mare prin portul Ostia, portul Romei. Pana in ultimele secole ale imperiului, orasul propriu-zis (Urbs), a ramas si s-a dezvoltat pe malul stang al Tibrului. Dincolo de fluviu erau ferme magazii, locuiau tarani, pescari, mestesugari saraci, pana cand au inceput sa apara si aici somptuoase villae urbanae, care continuau si pe pantele colinei Ianiculum, numita azi Gianicolo. Pe tarmul drept al Tibrului si-a construit si imparatul Hadrian marele mausoleu, azi Castel Sant`Angelo 11822zxb52dzl4q

Strazile Romei erau intortocheate, inguste, urcand si coborand colinele rau intretinute, rareori pavate sau marginite de trotuare. Pe unele strazi era concentrata o anumita clasa de mestesugari: strada sticlarilor, a florarilor. Pe deasupra tarabele pravaliilor si atelierelor ingreuna si mai mult circulatia. In timpul zilei era interzisa circulatia vehicolelor, cu exceptia celor ale antreprenorilor care transportau materiale de constructie. In schimb, dupa apusul soarelui, feluritele vehicole care nu puteau circula ziua, faceau un vacarm ingrozitor.

Ziua, circulatia era foarte intensa . Pe strazile inguste si desfundate, treceau catari cu poveri, hamali carand marfuri, apoi…porci rataciti si caini vagabonzi. Strigatele negustorilor care isi ofereau marfa si serviciile, lamentatiile cersetorilor, zgomotele atelierelor faceau un vacarm asurzitor.

Noaptea, strazile nefiind iluminate, circulatia era foarte riscanta din cauza hotilor, betivilor, scandalagiilor, a celor care dormeau pe sub poduri.Pana si inmormantarile erau foarte zgomotoase, ba chiar, dupa Horatiu, cele mai zgomotoase.

Dupa pranz, cand lucrul inceta, o mare multime de oameni se revarsa in centru spre locul obisnuit de plimbare. Aceste zone, precum si numeroasele parcuri si gradini le satisfaceau romanilor gustul pentru plimbare, intalniri si hoinareala. xz822z1152dzzl









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















Cauta referat
Scriitori romani