Nicolai Copernic referat






Nicolai Copernic

          Intervalul de timp in care s-a desfasurat viata si activitatea lui Nicolai Copernic, adica sfarsitul secolului al XV-lea si prima jumatate a celui de-al XVI-lea, a constituit o perioada deosebit de importanta in istoria Europei. In aceasta perioada incepe sa apara tot mai pregnant conflictul dintre vechile relatii de productie, cele feudale, si noile forte de productie, care se manifestu in primul rand in dezvoltarea industriei manufacturiere. De aici o perfectionare a procedeelor tehnologice vechi, a uneltelor si mecanismelor, a mijloacelor de transport.

          Nicolai Copernic s-a nascut la 19 februarie 1473 in casa parinteasca, care s-a pastrat pana astazi. Orasul Torun, port pe Vistula si important centru comercial, este localitatea polona unde s-a nascut viitorul mare astronom. Baiatul a fost destinat de mic carierei ecleziastice, mai ales sub influenta rudelor dupa mama.

          In 1516, Copernic scrie o scurta expunere a teoriei sale heliocentrice, la care a inceput sa se gandeasca probabil inca in perioada italiana.

          Dupa o introducere in care Copernic arata ca teoriile vechi nu duc la o concordanta intre pozitiile planetare observate si cele calculate, el prezina sapte 'teze noi', care se pot rezuma astfel:

1)    Sferele ceresti nu au acelasi centru comun.

2)    Centrul Pamantului nu este centrul universului, ci doar centrul orbitei lunare si al gravitatii.

3)    Centrul lumii se gaseste in apropierea centrului Soarelui.

4)    Raportul dintre distanta Soare-Pamant si raza sferii stelelor fixe este mai mic decat raportul dintre raza Pamantului si distanta Soare-Pamant.

5)    Miscarea diurna a cerului nu este decat o aparenta; in realitate Pamantul se misca in jurul polilor ficsi.

6)    Miscarea anuala a Soarelui este si ea aparenta: in realitate, Pamantul se misca in jurul Soarelui, la fel si celelalte planete

7)    Miscarile retrograde ale planetelor sunt aparente produse de miscarea Pamantului.

     Aceste sapte afirmatii contin esenta a ceea ce s-a numit mai tarziu

'revolutia coperniciana'. In continuare Copernic enumara si ordinea 'sferelor ceresti': 'Cea mai inalta este sfera stelelor fixe, nemiscata, continand pe toate celelalte. Sub ea este Saturn, urmat de Jupiter, apoi Marte, sub aceasta sfera pe care ne miscam noi, apoi sfera lui Venus si, la urma, sfera lui Mercur. Sfera luminii se rotste in jurul centrului Pamantului  . . . '. Aceasta descriere, aproape 'moderna', a sistemului planetar este insa complicata mai departe de 'epiciclurile' care mai raman si de care era nevoie pentru concordanta miscarilor reale cu cele teoretice, deoarece Copernic considera orbitele circulare si nu eliptice, cum sunt ele in realitate. Raman chiar unele 'epicicluri suprapuse', astfel incat, in realitate, sistemul copernician initial nu este mai simplu decat sistemul lui Ptolemeu. Ceea ce ramane nou este heliocentrismul sistemului, deosebirea ce se face intre miscarile 'reale' si 'aparente', precum si atribuirea unor miscari Pamantului.





          In opera lui Copernic mai ramane si o alta ramasita a fizicii si astronomiei aristotelice: pastrarea notiunii de 'sfera stelelor fixe'. Aceasta notiune a fost parasita si depasita dupa vreo cincizeci de ani prin intuitia geniala a lui Giordano Bruno si, curand dupa aceea, confirmata prin primele observatii telescopice ale lui Galileo Galilei.

           

     Johann Kepler                                                                                 Galileo Galilei

 

 

 

 

Bibliografie:  Figuri ilustre din perioada renasterii, Editura Albatros,  

                      Oradea 1972










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani