Dinastia macedoneana, BIZANTUL SI CALIFATUL ARAB IN EVUL MEDIU, Peninsula Arabica referat






           

                 BIZANTUL    SI     CALIFATUL     ARAB  

                                          IN     EVUL    MEDIU         

                                                                       

                 Dupa moartea imparatului Iustinian (527-565), finantele erau ruinate, armata era distrusa, certurile religioase se desfasurau incontinuu. Ca dept urmare, sec. VII se anunta ca fiind cea mai intunecata perioada din istoria Bizantului. Arabii vor cuceri, Syria, Mesopotamia, Egiptul, Armenia si chiar Asia Mica. Hispania, Italia si Africa de Nord erau si ele pierdute pentru totdeauna de populatia bizantina. Slavii si bulgarii trec la sud de Dunarea si se aseaza in Peninsula Balcanica. La inceputul sec. VIII, dupa decenii de anarhie politica si militara, Imperiul Bizantin este reorganizat de catre dinastia imparatilor Isaurieni (717-802).

                      Dinastia macedoneana (867-1057) va reface granitele imperiului din vremea lui Iustinian. Imparatii sai vor consolida puterea politica interna, prosperitatea, maretia si gloria. Criza Imperiului intre 1025 si 1081 a adus statul in pragul prabusirii si astfel, imperiul se clatina economic, social, militar si politic. Dinastiile Comnenilor(1081-1180) si Angelilor (1185-1204) impun un regim de aristocratie militara care salveaza pentru moment imperiul. In 1261, Constantinopolul este recucerit de bizantini. Pe plan economic, statul bizantin se afla sub controlul republicilor maritime italiene, iar decaderea vietii urbane si inlaturarea monedei bizantine de pe piata mediteraneeana sunt semnele slabiciunii.  In 1453, Constantinopolul este cucerit de turcii condusi de Mehmed al II-lea. Autoritatea monarhica a fost deosebit de puternica in Bizant.

                     Sec. al XIV-lea este ocupat de razboaiele civile si de expansiunea otomana in Europa. Dupa sec.V, la granitele Imperiului au aparut popoare care vroiau sa invadeze teritoriul. Au fost trimisi negustori, misionari crestini si ambasade pentru a mentine distanta dintre bizantini si barbari, sa asigure pacea. In 800, Carol cel Mare a fost incoronat ca imparat al Occidentului. In ‘Cartea ceremoniilor’ din sec. X, exista o lista de 60 de printi si suverani cu care Bizantul avea legaturi, printre care si califul din Bagdad, apoi emirul Egiptului, tarul Bulgariei si regele Frantei si cel al Germaniei.

                       La inceputul sec. VII, Imperiul roman de rasarit devine Imperiul bizantin ca urmare a transformarilor politice, administrative, sociale si culturale desfasurate in sec. anterior ; elementul grec va ocupa locul dominant in limba, gandire si obiceiuri. Ideologia politica bizantina a fost in Evul Mediu modelul politic cel mai stralucit in ochii contemporanilor. 

           

        

                 

                   Arabii au ca patrie de origine Peninsula Arabica. Dupa ce timp de un mileniu si jumatate singura forma de organizare in lumea araba era tribul, in sec. VII sub conducerea lui Mahomed, arabii vor cunoaste existenta unui stat unitar. Actiunea politica a lui Mahomed, care s-a nascut in anul 571 si a fost crescut ca orfan, apoi s-a casatorit cu o femeie bogata, Kadjia, cu care a avut sapte copii, iar dintre acestia nu a supravetuit decat o fiica si anume Fatima, a predicat o relatie directa intre om si divinitate, pornind de la premisa ca toti oamenii sunt egali. In 610, Mahomed a inceput sa predice invatatura lui Alah la Mecca, ceea ce a atras ostilitatea aristocratilor care isi vedeau amenintate averile si astfel in 622, a fost silit sa se refugieze la Medina. In 630, Mahomed se reintoarce la Mecca, unde ocupa templul Kaaba si proclama cultul lui Alah. Mahomed a murit in 632. Urmasul lui a fost socrul sau Abu Bakr, tatal Aisei, sotia preferata a lui Mahomed, care a intemeiat primul califat arab. Conflictele pentru conducerea politica in lumea araba au divizat competitorii in doua tabere: sunitii( cei care respectau traditia si invataturile Profetului Mahomed) si siiti ( cei care interpretau mistic Coranul si acordau  o importanta deosebita imamilor). In timpul lui Abu Bakr a inceput cucerirea araba a Orientului, in care un rol important l-au avut califii din dinastia Omayazilor(661-750). In timpul acestei dinastii, stapanirea araba a cuprins un teritoriu intins intre Ind si Oceanul Atlantic. Expansiunea araba afost motivata prin dorinta lui Alah de a pune tuturor necredinciosilor ‘razboiul sfant’(Djihad in limba araba).





                     Dinastia urmatoare, cea a Abasizilor, va controla lumea araba pana in sec. XIII. Sub conducerea ei, timp de cinci sute de ani hegemonia politica a arabilor a fost dublata de o hegemonie intelectuala si culurala. Unitatea statului s-a fragmentat in aceasta lunga perioada in trei califate : de Bagdad, de Cordoba si cel al Egiptului. Pe fondul atacurilor turcilor si apoi ale mongolilor, viata politica araba s-a dezagregat, astfel incat elementul turc va ajunge sa domine in lumea Islamului. 

                      Primul contact al europenilor cu razboinicii arabi are loc in 711, cand generalul Tariq ibn Zyad traverseaza stramptoarea Gibraltar si patrunde in Peninsula Iberica.

                        In mai putin de 20 ani, arabii cuceresc cea mai mare parte a peninsulei si se afla la granitele regatului franc, in zona muntilor Pirinei. In 732,in batalia de la Poitiers, incercarea de penetrare a arabilor spre centrul Europei occidentale este oprita de majordomul regatului francilor, Carol Martel. In 778, Carol cel Mare trece la sud de Pirinei, unde ceeaza, la sfarsitul sec. VIII, marca Spaniei. Ocupatia araba a Spaniei va dura aproape opt secole, timp in care, mai ales in primele trei, Califatul de Cordoba va fi un stat unitar, cu o viata economica, intelectuala si culturala infloritoare, ce rivalizeaza cu civilizatia bizantina si cu renasterea carolingiana.

                         Pe taram religios, prima infruntare armata intre crestini si musulmani s-a petrecut o data cu cucerirea Ierusalimului de arabi. Civilizatia araba a fost una citadina, care a dezvoltat ocupatiile mestesugaresti si negustoria. Negustorul si calatorul arab au avut un rol important prin relatia pe care au creat-o intre doua centre de civilizatie situate la extremitatile continentului eurasiatic : Europa occidentala si lumea chineza in Extremul Orient.

                          In a doua jumatate a mil.I, europenii vin in contact cu o noua forta politica, militara si culturala : lumea araba. Civilizatia politica si economica, precum si cultura araba vor domina lumea mediteraneeana pana in sec. XIII.

                           Cordoba este un loc de trecere obligatoriu pe principalul drum roman ce traversa Peninsula Iberica de la un capat la altul, de la Cadiz la Narbonensis. Califatul de Cordoba (756-1031) a rivalizat mereu cu Bagdadul si Cairo, din cauza constructiilor monumentale , palatelor si moscheilor, dar si a vietii intelectuale exceptionale. Cel mai vestit calif de Cordoba a fost Abd er Rahman al III-lea (912-961), in vremea caruia cele 70 de biblioteci ale califatului concurau intre ele pentru achizitionarea operelor grecesti, iar savantii erau protejati de catre califi. 

                            Una dintre cele mai spectaculoase constructii din Cardoba este moscheea construita intre anii 785-795 din dorinta de a intrece maretia si frumusetea moscheilor din Bagdad si Damasc. Cu un minaret inalt de 60 de metri, cu o cupola inalta, eleganta si grandioasa, sprijinita pe 1093 de coloane legate intre ele prin arce in forma de potcoava(inovatie araba in arhitectura) si cu o fatada principala deschisa prin 19 porti catre fluviul Guadalquivir, moscheea  din Cardoba a satisfacut marile ambitii ale constructorului ei.   Interiorul este specific artei musulmane : plafon de lemn sculptat si pictat intr-o bogatie de culori in care domina albastrul deschis, rosul si galbenul si care creeaza mii de arabescuri ; arcade polilobate decorate cu motive naturale ; arcade alcatuite din pietre alternante albe si rosii. Totul pare menit sa-l invite inauntru pe credinciosul musulman.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani