Intemeierea statului Francez
Cateva mii de ani inaintea erei noastre pe teritoriul Frantei se
aseza cu traiul tribul galilor. Romanii au
cucerit acest teritoriu si i-au dat numele de Galie. Romanii au
tinut acest teritoriu sub conducerea sa pana
la ultimul sfert al secolului al V-lea. Pierderea acestui teritoriu era cauzata
de conflictele interne in Roma si navalirea necontenita a
barbarilor. Acest teritoriu a fost supus de mai multe triburi printre care
si francii in frunte cu Hlodvig in varsta de 19 ani, acesta era inceputul
marilor triumfuri ale francilor. In timp de de ani(406-508) ei stapaneau
teritoriul de la Garonne pana la Rein, de la Bretani pana la Ron. Acest trib era mai tare si nu a fost supus timp de patru
secole, datorita faptului ca nu erau conflicte interne si
masurilor intreprinse de Hlodvig. In acest timp, sec. VI-VII, Galia sufera mari
schimbari. Apare clasa feudala, dar nu
predominanta si nedezvoltata. Principalele limbi pe care le vorbeau
locuitorii erau limba francilor si latina. In Galia erau mai multe popoare din care cele
mai numeroase erau : francii de nord si francii de sud. Totul
se dezvolta diferit la nord si la sud, unele cuvinte se pronuntau diferit
in aceste regiuni. Asa cum grupa politica ce
domina in Galia erau francii, incepand cu secolul al VII-lea acest nume treptat
devine numele locuitorilor. Iar in secolele VII-VIII aceasta tara mai mult incep s-o numeasca "Tara francilor". Dupa
Hlodvig, nepotii lui si-au tinut titlul de rege inca
doua secole pana la jumatatea secolului al VII-lea. Astfel
puterea a slabit si teritoriile ocupate in secolul al VI-lea nu-I mai
ascultau pe franci. Astfel teritoriul dominat de
franci in secolul al VII-lea era de la Loire
pana la Reine. Dar acest teritoriu s-a despartit in trei
regate - Austrazia, Neistria si Burgundia care luptau intre ele.
Totusi in secolul al VIII-lea aceste tari s-au unit, au format
vechiul sta al francilor si cu mult l-au largit la hotarul secolelor
VIII-IX, luand Italia, o mare parte din Germania
si Spania de nord. Acesta era rezultatul venirii la putere a
Karolingilor in Austrazia, care si-au
intarit pozitiile in acest stat, apoi l-au unit ci Neistria si
Burgundia si astfel s-au facut conducatorii tarii francilor. Primul
conducator al Karolingilor era Karl Martella. Cu armata sa el a invins
dusmanii sai - frizii, alemanii, bavarii si in principal a
respins arabii. Fiul lui Karl Martella - Pinin Korotkii,
profitand de situatia politica favorabila in anul 751 s-a
proclamat official regele francilor. Pinin totusi a reusit sa ocupe Galia de Sud. Sub conducerea Karolingilor s-a
unificat toata tara.
Tara franca a ajuns la apogeul sau pe timpul domniei Marelui
Karl(768-814), fiul lui Pinin Korotkii care si-a largit puterele in
marea parte a Europei de Vest si cu ajutorul Papei a primit titlul de
imperator. Pe timpul Karolingilor au fost secularizate
pamanturile bisericesti, au fost introduse plata soldatilor
si cerinta de la ei a juramantului in credinta
personala. Aparea feudalismul.
Supusi unui jug de feudali earu serbii. Toate limitele
libertatii se transmiteau prin mostenire. Astfel serbii deveneau robi.Principala putere politica era in
mainile magnatilor bisericesti si civili. Cu cat se
slabea puterea regelui, cu atat functiile juridice si cele
administrative se concentrau in mainile contelui, ducelui si
episcopului.Pe timpul Karolingilor se intareste armata si lucrul
in armata devine o privelegie pentru tarani. Institutiile
judiciare erau representative, insa pe timpul lui Karl
cel Mare reprezentantii institutiilor judiciare se alegeau de
reprezentantii imparatului, care se alegeau pe
viata, ceea ce ii convenea imparatului. Acesti
reprezentanti primeau pamant si bani de la rege, devenind mari proprietari. Pe timpul lui Karol cel Mare tara
francilor a atins apogeul sau si numele Karl a fost cunoscut in
toata Europa si de aceea dupa aceasta conducatorii statelor
din Europa se numeau, din rusa,
"Karoli" de la numele lui Karl. Tulburari in viata politica au inceput cu
moartea lui Karol cel Mare. Pe timpul nepotilor sai tara s-a despartit
in trei tari independente (Francia de Vest, Francia de Est si "Tara mijlocie", cuprinzand Italia). Cu aceasta insa destramarea Imperiului Karolingilor nu
s-a terminat. Marii feudali cautau
sa-si intareasca pozitiile. De aceasta
neintelegere in tara
s-au folosit dusmanii tarii, navalind asupra ei
necontenit. Regii acestor trei tari nu puteau sa lupte cu
dusmanii, de aceea cu ei luptau contii. Unii
biruind, repede se imputerniceau si devineau regi ai unei tari
mici. Astfel in Francia de Vest era un mare
numar de tari mici. Cel mai mare pericol il
alcatueau contii Parisului - Robertinii. Astfel noiile alegeri
din 987 a fost ales rege unul din Robertini. Acesta era
sfarsitul dinastiei Karlingilor si inceputul dinastieii Kapetingilor.
Pe timpul domnii lor Franta feudala devine una din cele mai puternice
state din Vest. Perioada istoriei franceze, care se
termina cu caderea Karolingilor, poate fi numita istoria
intemeierii Frantei. Statul Franta s-a format pe un teritoriu
foarte prielnic cu iesire la doua mari, cu munti, cu
un sol fertil, care au avut un rol important in viata statului.
