Razboaiele Italiene, politica lui Risilie si Ludovic al XIII-lea referat






Razboaiele Italiene, politica lui Risilie si Ludovic al XIII-lea.

 

Politica externa a monarhiei franceze a primei jumatati a secolului al XVI-lea aproape in intregime era legata cu incercarea de a cuceri si supune Italia. Aceasta perioada a fost numita – Razboaiele Italiene. In 1494 Carl al VIII-lea a trecut peste Alpi cu o armata mare si artilerie, ocupand la sud regatul Neapolitan. Dar din cauza jefuirilor facute s-a format o coalitie din regii italieni, imperatorul Maximilian I si regele Sapaniei, impotriva francezilor. Astfel armata franceza era eliminata din Italia, evitand zdrobirea completa Ludovic al XII-lea a repetat campania lui Carl al VIII-lea, facand intelegeri cu regele englez, imperatorul Maximilian si regele Ferdinand Aragon. Dar din cauza noilor jefuiri franceze Spania a eliminat armata franceza din Italia. De atunci Franta pretindea numai pe partea de nord a Italiei cu principalul obstacol – Venetia. In decembrie 1508 Ludovic s-a alaturat ligii, care a anexat impotriva Venetiei Imperatorul, papa Iulii al II-lea si regele Spaniei. Astfel in ianuarie 1509 el a declarat razboi Venetiei, care prin operatiuni diplomatice a dezbatut aliatii de la Franta, care au format intre ei „Liga Sfanta” compusa din Elvetia, Venetia, imperatorul Maximlian, Spania si Anglia. Astfel armatele franceze au suferit infrangere de la italieni in Novar si de la englezi in Ghingate. In 1514 era semnata pacea cu regii spaniol si englez. Italia era din nou pierduta, iar francezii se pregateau activ de un razboi nou. Pe 1 ianuarie 1515 Ludovic al XII-lea moare, pe tron vine varul sau Francisc I, care la fel a luptat pentru cucerirea Italiei. El a trecut Alpii si a zdrobit langa Marianian elvetienii, care erau considerati de neinvins. Maximilian, ducele Milanului, s-a predat, Papa si Elvetia au incheiat pace cu Franta. Dar in curand Franta in lupta pentru Italia s-a intalnit cu un dusman periculos, ridicat pe tronul Spaniei regele Carl I (imperatorul Carl al V-lea) a unit in mainile sale Spania, Germania, Niderlandele si o parte a Italiei. Ca nepot  al Mariei Brugunde el pretindea pe toate „mostenirile burgunde”, incluzand si ducatul Burgundia, cucerit de Ludovic al XI-lea. Din cauza victoriei francezilor nu demult obtinute intre Francisc I si Carl al V-lea s-au dezlantuit 4 razboaie (1521-1525, 1527-1529, 1536-1538, 1542-1544). Tarile implicate in razboaie : Anglia, Venetia si Elvetia, de la inceput erau de partea dusmanului, dar cand el a zdrobit armatele Frantei  aceste tari, temandu-se de imputernicirea prea mare a imperatorului au trecut de partea Frantei. In primul razboi(1525) Francisc I era inchis in inchisoarea din Milan. A fost eliberat dupa ce a semnat conditiile de eliberare: renuntarea la Milan si Burgundia. Dar intorcandu-se in tara el nici nu se gandea sa le indeplineasca si a aderat la liga impotriva imperatorului. El chiar a incheiat alianta cu dusmanul crestinsmului – sultanul turc Suleiman Celebrul, ceea ce i-a reintors Milanul. Dar celelalte 2 razboaie s-au desfasurat rau pentru Franta. In al doilea razboi Carl al V-lea era aproape de intrare in Paris, dar a fost oprit de rascoala impotriva lui a principilor in Germania. Francisc si Carl au semnat pacea prin care ambele parti se deziceau de teritoriile ocupate. Lupta continua si in prezenta fiului lui Francisc I – Ghenrih al II-lea(1547-1559). El a folosit nemultumirea protestantilor germani si a semnat cu ei alianta. In asa mod Ghenrih al II-lea l-a infrant pe Carl al V-lea in Germania si a primit pentru ajutor de la germani 3 ierarhii – Metz, Tuli si Verden cu conditia de a nu le exclude din componenta teritoriului imperiului. Conform pacii de la Cato-Cambrezi(1559), incheiata intre Ghenrih al II-lea si mostenitorul lui Carl – Filip al II-lea Spaniol, aceste acaparari erau recunoscute oficial.

Saisprezece ani a domnit Ghenrih al IV-lea(1594-1610). Noul monarh a venit la putere dupa o lupta grea si indelungata, cand toata tara era zdruncinata de razboiul cu dezbinari interne. Prin diferite masuri, pe care le infaptuia se consolida absolutismul. Dupa asasinarea lui Ghenrih al IV-lea la 14 mai 1610 pe tron vine Ludovic al XIII-lea . Dar pe timpul minoritatii lui tara era condusa de sotia lui Ghenrih – Maria Medici.

Consolidarea definitiva a absoltismului francez a avut loc numai in anii domniei cardinalului Risilie primul-ministru(1624-1642) al lui Ludovic al XIII-lea. Anume sub conducerea lui Risilie era sfarsita constructia noului sistem guvernamental ce a permis puterei regale sa se retina in Franta inca 150 de ani, in ciuda faptului exploatarii groaznice a maselor populare, cheltuielii exagerate a banilor statului si provocate de acestea revoluiii populare si crizele economice. De aceea politica lui Risilie, principiile ei si reziltatele ei, merita o cercetare speciala. In aparatul puterii centrale tot mai mate rol il aveau ministrii si unul tot mai mic il aveau principii de sange. Adevaratul guvern lucrator a fost Micul Sfat Regal” in frunte cu Risilie, si nu Marele sfat Regal”. El lupta impotriva oricarei incercari de a contrazice puterei regale. Posturile in tara se vindeau, ceea ce aducea bani guvernului si introducea burghezia in aparatul de stat.





In 1635 Franta a intrat in Razboiul de 30 de ani. Ea a inceput actiunile militare impotriva Habsburgilor austrieci si spanioli concomintent in posesiunile lor in Niderlande, Germania, Italia si Spania. Dar Franta nu era pregatita de acest razboi, astfel in 1636 germanii au intrat in Burgundia, iar spaniolii in Picardia si Ghieni. Spaniolii din Flandria amenintau cu un pericol pentru Paris. Dar ei erau zdrobiti langa Corb si alungati in Nord. In continuare razboiul decurgea cu mari cheltuieli banesti si omenesti, care au provocat stoarcerea banilor din tarani, din care cauza a trecut un val de rascoale, inabusite foarte crud.

In anul 1642 cardinalul Arman Jan du Plessi Risilie a murit. In curand a murit si Ludovic al XIII-lea, lasand mostenitorului tronului Frantei - lui Ludovic al XIV-lea in varsta de cinci ani si mamei sale Ana Austriaca – Razboiul de 30 de ani neterminat.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani