Loara
este cel mai lung fluviu al Frantei, avand o lungime de 1020 Km. Este, de
asemeni, singurul fluviu francez al carui bazin este in intregime cuprins
intre granitele nationale.
Fluviul Loara
izvoraste din Masivul Central, mai exact din muntele Gerbier de
Jonc, situat la o altitudine de 1425 m. Ea curge apoi traversand o succesiune
de bazine : Velaz, Forez, Pinaz
pentru ca, apoi, sa intre in Campia Bourbonnais. Plecand de la
Briare, ea se orienteaza spre Vest, descriind o mare bucla, printre
numeroase bancuri de nisip, pe culmea
careia a fost construit orasul Orleans. Isi continua
inaintarea intre digurile care protejeaza pamanturile fertile din
Valea Loarei, inaltimile orasului Blois, Amboise, Tours si Saumur.
Loara
la Orleans
Principalul sau
afluent este Allier, iar din stanga sa Loara colecteaza succesiv mai
multi afluenti, cei mai importanti fiind Cher, Indre si
Vienne. Aproape de Angers, ea primeste, din dreapta sa, un alt
-
2 -
afluent extrem de
important, Maine, pentru ca imediat sa intre in Masivul Armorican. De la
Nantes, unde primeste noi afluenti, Loara devine navigabila,
intra in estuarul sau, dar ea nu se largeste intr-
adevar decat la Paimsbuf, continuind sa fie sugrumata de bancuri
mobile de nisip, pentru ca sa se reverse in Atlantic intre Saint- Nazaire
si Saint Brevin les Pins.
Loara la
iesirea din Masivul Armorican
Loara este un fluviu
neregulat in ceea ce priveste regimul precipitatiilor. Astfel debitul
sau este mai mare primavara si toamna si mai scazut,
vara. In aval, debitul sau este maxim iarna, dar, vara, se
mareste brusc din cauza furtunilor trecatoare.
Pentru a regulariza debitul
sau a fost conceput un plan de amenajari care prevede construirea
catorva baraje pe Loara, dar transpunerea lui in practica treneaza de
mai bine de cateva decenii datorita ostilitatii riveranilor
si ecologistilor. Aceasta atitudine are un efect spectaculos,
Loara fiind ultimul mare fluviu neamenajat al Europei.
-
3 -
Prin lungimea si
pozitia sa geografica,Loara a servit ca punte de legatura
intre porturile de le Atlantic, centrul si sudul bazinului parizian,
Masivul Central si axa rhodaniana.
Intr un decret regal din
1661se spunea ca Loara este cel mai mare si cel mai important
fluviu al Regatului si pe el se
realizeaza cea mai mare parte a comertului Frantei
La vremea respectiva,
transportul marfurilor, se facea pe Loara, cu ajutorul barcilor,
meseria de barcagiu fiind extrem de profitabila.
Barcagii
pe Loara Stampa de epoca
Acest mijloc de transport a
cunoscut epoca sa de glorie din secolul XVII pana la jumatatea
secolului XIX, cand a cazut in desuetudine datorita constructiei
unei retele de cai ferate si modernizarii retelei
rutiere. Se poate spune ca, pentru tot cursul mijlociu al Loarei , de la
Glen la Suamur, navigatia a fost nimicita. Aceasta a fost una din
cele mai importante mutatii economice, nu numai din regiune, ci din
Franta intreaga.
Parasit,
astazi, cursul Loarei a cunoscut, totusi, o activitate considerabila
care i a permis importante schimbari materiale, economice si
culturale, de a lungul sau fiind construite numeroase orase, unele
ca Blois si Orleans, extrem de importante.
Acestea sunt orase de
prima mana ale Frantei, centre economice, dar, si turistice
importante, ale Frantei contemporane.
- 4 -
Oras
pe Loara ce pastreza farmecul vremurilor trecute
Loara traverseaza
regiuni deosebit de frumoase ale Frantei iar, principalele puncte de atractie, care au facut o
celebra in toata lumea, le constituie zecile de castele construite de
a lungul fluviului.
2.
A doua jumatate a secolului XV, a marcat, in Evul
Mediu universal, sfarsitul razboiului de 100 de ani, care afectase nu
numai Anglia si Franta, ci, si zone intinse ale Europei.
Franta incepe sa cunoasca o perioada
de dezvoltare, iar autoritatea regelui este restabilita, marii nobili
incepand sa fie readusi sub ascultare.
Se dezvolta acum economia si, mai ales
activitatile artistice, in cadrul carora un loc esential l
a ocupat arhitectura. Au fost construite numeroase castele, mai ales pe
Loara, dar ele au inceput
-
5 -
sa si
piarda, putin cite putin, functia lor defensiva,
devenind strict rezidentiale.
Montoreau, Usse,Langeais si Chambord sunt ultimile
castele - fortareata construite intre 1450 1470.
Constructiile urmatoare ca Amboise, Blois si Meillant arata
forme diversificate si arboreaza un alt decor. Putin cate
putin, sobrietatea cedeaza locul luxului arhitecturalnumarul
ferestrelor este tot mai mare, castelul devenind un loc al placerilor.
Campaniile din Italia permit francezilor
sa descopere Renasterea italiana. Intre timp de la inceputul
secolului XIV, se facusera totusi schimburi culturale cu
aceasta tara. In aceasta perioada, pictori din Sienna
au lucrat Dijon. Artizani italieni au lucrat de asemeni pentru regii
Frantei Rene D - Anjou, Carol Temerarul si Ludovic al XI lea.
Razboaiele italiene au constituit si pentru nobili ocazia de a
descoperi rafinamentul italian.La intoarcerea in Franta acestia
doresc sa construiasca locuinte care sa exprime
pozitia lor sociala.
Primii ani ai secolului XVI sunt marcati de construirea castelelor
de pe Loara.. Planurile acestora sunt inca impregnate de mostenirea
castelelor fortarete. Incepand insa cu 1515, sub influenta
de netagaduit a lui Francois I, ia nastere un nou stil.
Asadar cu constructia castelelor de la Chenonceau si Bury, se
definesc caracteristicile pe care le vom regasi ulterior la tot mai multe
castele : Plan simetric si fatade organizate in jurul unui ax
central.
In 1519, Francois I are initiativa
construirii castelului Chambord. Daca planul este inca
traditional, constructia difera totusi prin forma sa in
cruce si o scara impozanta., inovatii la originea
carora s - a aflat Leonardo da Vinci.
Toate castelele de pe Loara
au o trasatura comuna : ele sunt construite de persoane
foarte indragostite de arta antica. Aceasta admiratie se
traduce prin terasele cu balustrada de la Saint Germain logiile si
placarile cu faianta de la Neuilly Sur Seine sau prin ferestrele
frontonului de la castelul Fontainebleau.
In 1527, la reintoarcerea
din prizonieratul din Spania, Francois I alege regiunea Ile de France pentru
noile constructii, renuntand la
-
6 -
valea Loarei. Vom vedea acolo, aparand o
noua tendinta in arhitectura , ce abandoneaza
exuberanta primei perioade, pentru care castelele de pe Loara raman
un model de referinta.Aceasta perioada, numita a doua
Renastere , devine mai organizata si mai austera decat
prima.
3.
Castelul
Amboise, leaganul Renasterii franceze
Amboise se afla la
confluenta fluviilor Loara si Masse. In anul 2000, erau
recenzati aici, 11968 locuitori.
Castelul Amboise a fost
construit de Carol al VIII lea, pe locul unei fortarete mai vechi
care se afla intr - o zona abrupta, anevoios de urcat, propice
apararii.
Originile castelului se
regasesc inca din secolul VIII. Apoi, la inceputul Evului Mediu, a
fost construit un pod peste Loara, ceea ce a dus la intarirea defensivei
castelului, permitand, totodata, dezvoltarea economica a zonei prin
facilitarea legaturilor cu restul Frantei.
-7
-
Inainte de a fi alipit Coroanei, Amboise a apartinut familiei d
Amboise. Stapanul castelului a fost condamnat la moarte la 8 mai 1431 de
regele Carol al VII lea, fiind acuzat de tradare. Toate posesiunile i au
fost confiscate si alipite Coroanei, la 4 septembrie 1434.
La mijlocul secolului XV,
in momentul in care orasul se afla sub dominatia englezilor, regele
Carol al VII lea i a alungat pe invadatori, castelul fiind, in mare parte
distrus. Ludovil al XI lea, succesorul sau, a inceput lucrarile de
reconstructie ale castelului.
Carol al VIII lea a fost
insa, cel care a decis sa reconstruiasca in intregime
fortareata.
Interiorul
capelei
Capela castelului reconstruit
El a
fost foarte atasat de acest oras si a dorit sa - i redea
toata splendoarea pe care o merita. A apelat la serviciile
arhitectilor italieni Dominique de Cortone si Fra Giacondo pentru a
construi castelul intr o maniera noua, cea renascentista. L
a adus apoi, special, pe horticultorul italian Pacello de Mercogliano, care a
amenajat intr un stil cu totul deosebit, parcul si gradinile castelului.
250 de oameni au lucrat zi si noapte la
construirea castelului care cuprindea mai multe corpuri, cele mai importante
fiind capela Saint Hubert, turnul lui Cesar, aripa care cuprindea
locuinta regelui, cladirea devenind magnifica.De atunci,
castelul a fost alcatuit din doua corpuri de locuinte :unu cu
fata la Loara, orientat spre nord, care exista si astazi,
celalalt spre sud, care nu a rezistat timpului.
- 8 -
Ritmul constructiei s a incetinit
considerabil o data cu moartea stupida la un joc de paume ( joc
asemanator celui de oina
) a regelui Carol al VIII lea. Din fericire acest lucru a fost temporar,
deoarece Ludovic al XII lea, succesorul regelui defunct, a continuat
lucrarile cu aceeasi ardoare.
Maretia si celebritatea au fost aduse insa castelului
Amboise de regele Francois I care nu a ezitat sa - l invite pe insusi
Leonardo da Vinci sa si stabileasca resedinta la
Amboise sau, in apropiere la Manoir du Clos- Luce.
In
secolele urmatoare Amboise isi pastreaza intacta
maretia, aici semnandu se, in martie 1560, Tratatul dintre contele
de Conde si Regina Catherina de Medicis care reglementa raporturile dintre
protestanti si catolici.
La
inceputul secolului XVII, castelul a devenit proprietatea lui Gaston d
Orleans, fratele regelui Ludovic al XIII lea. Ulterior, castelul a carei
maretie a inceput sa paleasca si a schimbat
foarte des proprietarii in functie de capriciile Coroanei. Din pacate
multi dintre noii proprietari nu au dispus de mijloacele materiale
necesare pentru a - l intretine, el devenind treptat o ruina. Ca
urmare, in 1848, statul a readus castelul in proprietatea sa si l a
transformat in inchisoare, aici fiind inchis pana in 1852, Abd El Kader.
In 1873,
castelul a fost din nou restituit familiei d Orleans care l a transformat
in azil de batrani.
Apoi, la
inceputul secolului XX, Ruprich Robert si urmasii sai au
restaurat Amboise, redandu i a doua tinerete.
In zilele
noastre castelul are aceeasi maretie ca in perioada sa de glorie
din secolele XV XVI cu toate ca el nu mai reprezinta decat o
cincime din ceea ce era o data. Acum, fosta fortareata
Amboise este proprietate de stat, caruia i a fost oferit de contele de
Paris, fiind gazda unor spectacole in stil renascentist, organizate periodic de
oficialitatile locale.
Castelul Amboise
reprezinta un punct de atractie pentru turistii care, anual,
invadeaza Valea Loarei dornici sa vina in contact cu monumentele
care au facut gloria evului mediu frantuzesc si nu numai.
-
9 -
4.
Blois
scara exterioara
Castelul Blois este construit pe locul in care, inca din secolul
IX, contii de Blois au construit o puternica
fortareata. In timp, aceasta a cunoscut numeroase imbunatatiri,
dar o dezvoltare deosebita a cunoscut in timpul lui Ludovic al XII lea,
care, inspirandu se din stilul franco flamand, a pus mare pret pe
cres-terea confortului. Aripa construita in timpul lui de
aceiasi oameni care au ridicat
Amboise se remarca prin juxtpunerea pietrei, caramizii
si ardeziei. Stalpii rotunzi impodobiti cu flori de crini si
hermine dau o nota de originalitate constructiei. Contribuie din plin
la acest aspect si alti doi factori, respectiv Galeria reginei
si somptuoasele gradini amenajate de acelasi artist al florilor
care a lucrat si la Amboise, Pacello da Mercogliano.
Adevarata maretie i a fost data
castelului Blois de regele Francois I, de numele caruia se leaga
si construirea castelelor Amboise si Chambord. Una din aripile
castelului Blois poarta numele acestui rege. Ea a fost construita in
jurul anului 1515, intr
-
10 -
un moment in care
influenta arhitecturii italiene era parca mai puternica decat
oricand.
Galeria
reginei
Pe langa
acoperisurile din ardezie si semineele magnific decorate,
gasim aceasta galerie a reginei, foarte lunga si numeroase
logii care, fara nici o indoiala se potriveau mult mai bine
blandului climat italian decat iernilor geroase din Franta secolului XVI.
In timpul lui Francois I a
fost construita si celebra scara octogonala care permite
accesul in apartamentele regale situate la etajul I. Apartamentul regelui se
compune din 5 camere, mobilierul si decorul fiind inspirate din
Renastere.
-
11 -
Un an mai tarziu,in 1516,
Francois I a construit un nou bastiment a carui fatada a fost impodobita
cu ferestre, balcoane si arcade care permiteau locuitorilor castelului
sa admire gradinile lui Ludovic XII. Aceasta parte a castelului,
decorata cu statui si o adevarata broderie in piatra
nu avea nici un rol de aparare.
Castelul Blois,in ciuda frumusetii sale a avut o
istorie sangeroasa.Aici, in 1524 a murit regina Claude. Tot aici, in
decembrie 1588 a fost asasinat, din ordinul regelui Henri III, rivalul
sau, ducele de Guise, pentru ca, dupa numai cateva zile, regina Catherina
de Medicis sa- si gaseasca sfarsitul tot aici. Dar, nu
intotdeauna, Blois a fost teatrul unor evenimente sangeroase. Aici, ca si
la Amboise, s - au organizat baluri, serbari, mai ales ca, pentru un
timp Blois a fost adevarata capitala a Frantei. Explicatia
: foarte simpla. Ludovic XII s a nascut la Blois, a fost foarte
atasat de orasul sau si, odata ajuns rege, in 1498, si
a instalat resedinta aici.
-
12 -
Castelul Amboise, noaptea
Curtea
interioara de la Blois
- 13 -
Asasinarea
ducelui de Guise
5.
-
14 -
Simbol al puterii regale,
grandioasa nebunie, rezumat al industriei umane sunt numai cateva din
superlativele care au caracterizat castelul Chambord, acest delir arhitectonic
compus din 440 de camere, 365 de seminee si 83de scari.
Opera personala a
lui Francois I, castelul Chambord a fost construit, se pare, dupa
planurile lui Leonardo da Vinci, de putin timp stabilit la curtea
Frantei.
Pentru construirea
castelului, monarhul dorea chiar sa devieze cursul Loarei, insa in
fata greutatilor insurmontabile a fost nevoit sa cedeze.
Edificat in inima unei
paduri, Chambord surprinde prin proportiile sale gigantice. Acest
castel nu poate fi comparat cu nici o alta constructie a lui Francois
I. Regele a vrut sa realizeze o opera care sa aminteasca
peste secole, de maretia sa si a regatului, un monument a
carei semnificatie sa ramana inscrisa pentru mult
timp in in memoria oamenilor.
Maretia
castelului oglindita in luciul apei. Cel mai maiestuos castel de pe Loara.
- 15 -
Constructia celui mai celebru si maiestuos
castel de pe Loara a inceput in 1519 dar, s a desfasurat lent
si s a incheiat in timpul lui Henri II.Regele a investit sume fabuloase
in constructia acestui castel, chiar si atunci cand nu a putut
plati rascumpararea fiului sau.
Planul castelului este inspirat dintr o
constructie feudala cu un donjon central si 4 turnuri.
Macheta
castelului Chambord
Monumentala constructie s incheiat,
partial, in 1537, iar la moartea lui Henri II, castelul era neterminat.
Lucrarile au fost intrerupte si, abia in secolul XVII aripa de vest
si turnul dinspre nord vest au fost terminate. Corpul central, donjonul,
incanta prin ornamentele rafinate si gustul simetriei , foarte
dezvoltat in epoca Renasterii.Acest castel extraordinar a combinat ideile
italiene cele mai recente in epoca cu formele arhitecturale
frantuzesti cele mai traditionale.
La fiecaredin cele trei etaje ale donjonului cele patru
unghiuri erau ocupate de apartamente de forma patrata. Fiecare
astfel de apartament era
completat cu un altul plasat in unghiul vecin. Se elibera astfel un spatiu
in forma de cruce.
-
16 -
Leonardo da Vinci s a
aflat la originea planului in cruce greaca a donjonului si a
scarii sale centrale, originala prin faptul ca douapersoane
puteau sa urce sau sa coboare fara sa se vada.
Celebra scara de la Chambord
Francois I si a amenajat apartamentele in
turnul din nord.Camera sa continea tapet si un pat de catifea brodate
cu aur. Cabinetul sau avea o bolta deasupra careia se pot vedea
initialele regelui si imagini reprezentand salamandre, emblema sa.
Candelabre impunatoare luminau incaperile bogat decorate.
- 17 -
Incrustatiile de
ardezie erau asemanatoare celor din catedrala din Pavia sau de la
Capela Coleonni din Bergamo. In aripa vestica intalnim coloane in stil
ionic si corintic si numeroase cariatide.
Legatura intre aripile
castelului este asigurata de un sistem de galerii exterioare, foarte lungi
care se intind de a lungul fatadei.
Planul cladirii mai
prevedea si doua turnuri in partea de sud dar, ele nu au mai fost
niciodata construite.
Turnul de
nord
Chambord, una din minunile Renasterii nu a fost
niciodata locuitin mod continuu. El a fost doar o resedinta
momentana pentru numerosii regi ai Frantei si suita lor. In
plus, Chambord mai se remarca prin ceva : in 1650 aici a avut loc
premierea lui Moliere,
Burghezul gentilom
