Costumul burghez olandez, Costumul in stilul classic francez referat






Costumul burghez olandez

A disparut aspectul de carapace al imbracamintei spaniole, hainele revenind la proportii naturale.

Sculptural, costumul punea in valoare volume puternice, de butoias, linia determinanta fiind curba larga inlocuind linia dreapta., rigida, formele geometrice,seci, triunghiulare ale costumului spaniol.

Pictural, coloritul era ceva mai viu si mai variat si asezat in pete mari.

Tipul de frumusete preferat era cel al femeii voinice, pline.Costumul punea in valoare virtutile gospodinei prin atributele caracteristice: boneta strangand parul,esarfa-pelerinaacoperind decolteul, sortul indicand activitatea domestica.

Pe cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet, lasand fruntea degajata si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe lateral.

Camasa era vizibila la guler si mansete,gulerul era fie barbatesc, cu sau din dantela, fie ca o pelerina plata din panza transparenta..

Rochia avea manecile importante, umflate, cu umarul cazut,cu slituri, deseori stranse la cot cu doyua panglici, fo formand doua baloane si cu mansete expunand incheietura mainii.

Fusta cade aliber pe mai multe jupoane disparand scheletul de sarma.Peste fusta de dedesupt era imbracata o a doua cu poale deschise ca o tunica. Olanda a lansat moda jachetei scurte pentru purtat in casa, de dimineata, la lucru, din catifea sau matase marginita cu blana.

In picioare se purtau pantofi in genul celor barbatesti.

Bijuteriile erau mari, de forme regulate, de preferinta siruri de perle la gat si in par.

Costumul in stilul classic francez

 

Burghezia franceza si-a impus punctual de vedere in structura rationala a costumului, ca si a aintregii culturi. Mai cu seama hainele barbatesti au evoluat catre forme mai sobre si mai confortabile.

Supradimensionarea volumelor, pentru a face persoana vizibila in spatiile immense ale salilor, era obtinuta prin peruca leonine, tocurile pantofilor, mansetele voluminoase, marcand gesturi largi-cu mana eventual sprijinita de baston.Eleganta liniilor usor curbate ale siluetei era realizata prin croiala.Culori dominante erau rosul si auriul, vesmintele dobandind stralucire prin tesaturile lucioase, matase si fir.





Materialele folosite areu catifeaua si dantela in mop special.

Pe cap, pe cand fata era rasa, abundenta parului era sugerata la barbate, de peruca enorma, leonine, din par de om sau de cal, uneori mai lunga pe umarul stang. In casa era inlocuitra cu un turban sau cu o boneta de noapte. Palaria tare avea borul indoit, formand tricorn si era impodobita cu pana mica de strut.

Camasa era vizibila la guler si la mansete, cu dantela.Spre a nu fi acoperit de peruca, gulerul a fost adunat spre fata, devenind jabou, incretit vertical si prins cu o funda si o bijuterie.Cravata a aparut la sfarsitul secolului al XVII lea.

In ceea ce priveste costumul de dama, caracteristica era silueta alungita data de coafura montanta, tocuri,trena, talia sustinuta de corsetul rigid, manecile trei sferturi.Atitudinea obisnuita era usor aplecata inainte, ca intr-un inceput de plecaciune.

Pe cap, parul era ondulat in bucle, unele ridicate pe crestet, altele, lasate sa atarne.Caracteristic era un pliseu din panza si dantela apretata asezat vertical pe crestet, prins de boneta.Camasa se vedea marginind decolteul. Corsetul strangea doar talia,, decolteul era oval, manecile trei sferturi, fusta in doua straturi, deseori cu volane orizontale deschise in fata, lasand sa se vada fusta de dedesupt sau ridicate bufant accentuand soldurile.

Pantofii aveau tocul ceva mai inalt decat al celor barbatesti.Accesoriile erau aceleasi: gulerul si mansonul de blana, manusile si bastonul pentru plimbare,mbijuteriile masive.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani