Jan Hus si lupta lui impotriva bisericii catolice referat






Jan Hus si lupta lui impotriva bisericii catolice

Jan Hus s-a nascut in targusorul Husinec, in anul 1371, intr-o familie saraca. El a urmat invatamantul elementar la o scoala parohiala. In anul 1394 a terminat Universitatea din Praga, iar in anul 1396 I s-a conferit titlul academic de magistru “al artelor libere”. Din anul 1398 a inceput sa predea la universitate si in acelasi an a luat cuvantul la discutii publice in apararea invataturii lui Wycliff. In anul 1403 Jan Hus a devenit rectorul Universitatii din Praga. In acest timp el era preot si predicator la capela Bethleem.

Devenind rectorul universitatii, Hus a cautat sa asigure invatatilor cehi un rol preponderent. In anul 1409 regele Václav IV a fost nevoit sa acorde cehilor trei voturi in conducerea universitatii, iar germanilor numai unul. Pierzand pozitia lor dominanta in universitate, germanii au parasit-o si au creat universitatea  lor proprie la Leipzig. Numele lui Hus a devenit popular in cele mai largi cercuri ale societatii cehe. La inceput predica lui Hus a fost aprobata nu numai de oraseni si zemani, ci si de marii feudali laici si chiar de regele Václav IV insusi, care acceptau cu placere ideea ca biserica trebuie sa se intoarca la “simplitatea evanghelica” si sa renunte la imensele sale posesiuni.

Clerul catolic, in frunte cu arhiepiscopul din Praga, s-a ridicat contra lui Hus, acuzandu-l ca submineaza autoritatea si puterea bisericii si ca raspandeste invataturi eretice. Hus si adeptii lui au fost excomunicati. Dar Hus a continuat sa predice in capela Bethleem. Randurile adeptilor au crescut, adaugandu-li-se tot mai multi oraseni si tarani serbi din Cehia. In sfarsit, arhiepiscopul a pus orasul Praga sub interdictie. Masura aceasta insa a starnit doar un nou val de revolta in intreaga Cehie si un avant si mai mare al miscarii Reformei.

Extinderea miscarii Reformei, caracterul acut al conflictului dintre Hus si biserica catolica si mai cu seama aparitia in predicile lui Hus a unor idei antifeudale si in primul rand al ideii ca nimeni nu trebuie sa se supuna “autoritatilor nedrepte”, au speriat pe rege si pe marii feudali, determinandu-i ca in locuri politice anterioare de neutralitate sa adopte politica de represarii. In anul 1412, Hus s-a ridicat impotriva vanzarii publice in statul ceh a indulgentelor, anuntata de Papa Ioan XXIII. Ieronim din Praga, amicul apropiat al lui Hus, s-a adresat apoporului cu chemarea de a organiza o manifestatie de protest. S-a format o procesiune, ai carei participanti au ars bulele papale. Aceasta manifestatie deschisa a adeptilor lui Hus a determinat autoritatile sa ia imediat masuri de represiune, ordonand executarea a trei manifestanti antipapali. Insusi Hus a fost nevoit, din ordinul regelui, sa paraseasca Praga si sa se instaleze in apropiere Kozí Hrádek, nu departe de locul unde a luat fiinta mai tarziu orasul Tábor.





Invatatura lui Hus, dezvoltata intr-o serie de lucrari, mergea mult mai departe decat teoriile de reforma ale predecesorilor sai in privinta contestarii dogmelor catolice. Hus proclama biserica catolica ca “necrestina”, nu recunostea nimic din ceea ce nu era confirmat prin “Sfanta Scriptura” si admitea ca in ceea ce priveste sensul “Scripturii” fiecare credincios are dreptul, in problemele de credinta sa se calauzeasca dupa propria sa interpretare. Revendicarile exprimate in invatatura lui Hus aveau un caracter burghez, insa pe masura ascutirii luptei de clasa in tara, Hus a criticat biserica Catolica tot mai aspru si mai neinduplecat.

Privita in general, invatatura lui Hus cuprindea atat revendicarile plebei, cat si pe ale taranilor. Pe masura ce interesele exploatatilor se indepartau de tendintele moderate ale burgheziei, Hus insusi se apropia tot mai mult de mase. In timpul lui Hus se aflau in Praga si propovaiduitori care exprimau direct interesele plebei. Astfel Mikuláš si Petru din Dražd’any cereau ca pamanturile bisericesti sa fie confiscate imediat si sa fie impartite saracilor. De asemenea si predicatorii anonimi din sectele populare eretice faceau o continua propaganda revolutionara.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani