Batalia pentru Stalingrad, Bombardarile asupra Germaniei, Batalia de la Kursk referat






Batalia pentru Stalingrad

Iulie 1942 era cel mai critic punct pentru sovietici, retragera fiind aproape inevitabila. Germanii ajungeau pe pozitiile de unde puteau ataca Moscova din spate, iar avansul spre Caucaz era aproape gata. Pe data de 28 iulie Stalin se adresa Armatei Rosii spunandu-le: „Nici un pas inapoi.” Desi pana acum a condus armata dupa bunul lui plac, pe la sfarsitul lui august, Stalin le cere celor mai buni doi generali ai sai, sa vina sa discute pe baza bataliei de la Stalingrad. Generalul Zhukov si generalul Alexandr M. Vasilyevsky ii propune sa uzeze inamicul intr-o lupta crancena pentru oras in timp ce ei pregatesc un contraatac.

Cum avansul germanilor era foarte mare, Hitler nu mai avea trupe pentru intariri si astfel a apelat la aliati. Drept urmare, in timp ce Armata a Sasea si Divizia Patru Panzer erau intr-o lupta sangeroasa de mai bine de doua luni la Stalingrad, acestea au primit inariri pe doua flancuri, armate romanesti. O alta armata formata din italieni si unguri trebuia sa atace de pe raul Don si sa patrunda in oras. Cu toate astea, armatele Axei au dat dovada de slabiciune, iar la 19 noiembrie, sovieticii lovesc armatele romane aflate la sud si vest de oras, in consecinta incercuind armata germana. Hitler a ordonat sa se mentina pozitia, pomitand ajutor aerian si intariri, dar care n-au mai ajuns. Astfel la sfarsitul lui decembrie, Armata a Sasea era pierduta da ca nu se retragea, dar Hitler a refuzat sa permita acest lucru. Rusii i-au atacat pe germani din trei parti in ianuarie 1943. Nemaiavand ce face, generalul Friedrich Paulus se preda la 31 ianuarie. Aceasta batalie i-a costat pe germani moartea a 200000 de soldati. Dupa batalia de la Stalingrad datorata in mare parte esecului armatei italiene si maghiare, germanii au fost nevoiti sa se retraga si din Caucaz pana aproape de linia de unde au pornit campania din 1942.

Bombardarile asupra Germaniei

            Americanii si englezii au hotarat la Casablanca ca sa inceapa o serie de bombardamente strategice asupra Germaniei, ca sa incerce sa-i opreasca productia de munitie si arme a lui Hitler. Ca sa nu se ajunga la o neantelegere, fiecare natiune si-a condus singura ofensivele. La sfarsitul lui iulie 1943, englezii au bombardat in mai multe raiduri Hamburg-ul, lasandu-l in ruine, totodata facand ca numarul victimelor, sa fie de pana la 50000. Americanii patrunsera mai mult in teritoriul german, dar au avut pierderi mari, astfel, pana in octombrie 1943, acestia pierdusera 25 la suta din aparate.

            Batalia de la Kursk

            Inainte ca bataliile de pe frontul de est sa se termine in martie 1943, Hitler stia ca nu va mai putea organiza o a treia ofensiva si a ordonat construirea unui zid in est comparabil cu cel pe care il construise, la tarmul de vest al Europei cu Atlanticul. Marea retragere din iarna a micsorat frontul si i-a furnizat lui Hitler un surplus de inca doua armate. Cu toate ca frontul era destul de in spate, in dreptul orasului Kursk avea o „unflatura” indreptata spre est. Pentru Hitler, sansa unei noi incercuiri era prea buna pentru a fi trecuta cu vederea.





            Dupa ce o asteptatre de trei luni pentru un nou transport de tancuri, Hitler a deschis frontul de la Kursk la 5 iulie 1943 cu doua atacuri in nordul si sudul orasului. Zuchov si Vasilzevsky aveau si ei ochii atintiti spre Kursk si au intarit mult frontul din jurul lui. In cea mai mare batalie de tancuri a razboiului, sovieticii si germanii au luptat aproape fara incetare pana pe 12 iulie cand Hitler a oprit atacul deoarece englezii si americanii patrunsera in Sicilia iar el trebuia sa trimita divizii in Italia. Cu aceasta, initiativa strategica pe frontul de est avea sa fie a lui Stalin de atunci inainte.  

            Invazia Italiei

            Trei divizii americane, trei divizii britanice si o divizie canadiana au acostat in Sicilia la 10 iulie 1943. Pornind din partea de sud a insulei, in cinci saptamani au cucerit-o, dupa ce luptat contra patru divizii italiene si doua germane. Ultimele rezistente ale Axei au fost infrante pe 17 august. In acest timp Mussolini a fost dat jos de la putere la 25 iulie, iar guvernul italian care a preluat puterea a intrat in negocieri de pace. Armistitiul s-a semnat in secret pe data de 3 septembrie, iar pe 8 septembrie a fost facut public.

            Pe 3 septembrie, 3 elemente ale Armatei a Opta britanica comandata de generalul Montgo-mery au trecut stramtoarea Messina in peninsula Italica. Americanii au acostat undeva langa Salerno (sudul Italiei) la 9 septembrie. Pana pe 12 septembrie, fortele aliate aveau deja consolidata o linie de front care se intindea de la orasul Neapole pana la orasul Termoli pe coasta adriatica. Capitularea Italiei nu le-a adus multe beneficii militare aliatilor si pana la sfarsitul anului Germanii le-au oprit inaintarea la aproximativ 100 km sud de Roma. Desi s-a incercat o spargere a blocadei germane pe 22 ianuarie 1944, aceasta nu a avut succes deoarece germanii au inchis bine acel front avand intariri pe raul Liri si in orasul Monte Cassino.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani