Despre religia geto-dacilor, Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina referat






                                  CARACTERUL RELIGIEI GETO-DACICE    

                                                                                                    SILVIU DASCALU

                                                                                                         GRUPA   B

                   Religia este cel mai  impresionant lucru, care defineste  de cele mai multe ori un popor , ea ajutand   de  multe ori  chiar la individualizarea  poporului respectiv.  Religia unui popor influenteaza toate  domeniile de activitate ale statului respectiv  si il ajuta la progresul sau regresul sau  economic politic sau  cultural .   Divinitatea este cea care are fraiele societatii respective , ea hotarand binele sau raul , binecuvantarea sau pedeapsa supusilor sau nesupusilor sai.

                   Religia  geto- dacilor  este  un  subiect  care  fascineaza  dar  si  pune   in incurcatura pe mai toti cercetatorii , ea  fiind de o extraordinara profunzime si inca nu se lasa descifrata cu usurinta  omului  modern datorita putinelor date scrise referitoare la ea , si cele pe care le avem nu  sunt  tocmai  atat  de  precise  incat sa  nu ne puna in incurcatura , si datorita saraciei descoperirilor arheologice  si incapacitatii lor de a ne convinge in mod absolut de caracterul sau formele de mainifestare ale ei .

                  

                   Despre  religia   geto-dacilor , cele mai  multe  informatii  le avem  de   la autorii   antici  ,  in  special   de   la   parintele   istoriei ,  HERODOT ,  in   marea   sa lucrare,Istorii, in cartea  IV ,insa mai sunt si alti autori antici care ne  vorbesc   despre acest lucru ,insa nu  prezinta  aceeasi   credibilitate  ca  Herodot  ,  el   vizitand   chiar tinuturile scitice si  intrand  in  contact  direct poate cu stramosii nostri.  Da r cu  toate informatiile pe care le avem nu putem intocmi un  tratat  precis   si  consistent   despre caracterul si formele de mainifestare ale religiei geto –dacice.

                   A vorbi despre religia geto – dacilor este  un  lucru  deosebit  de  frumos  , insa pe cat este de frumos , pe atat este de dificil , cel mai dificil fiind poate caracterul acesteia , datorita datelor putine si imprecise pe care le avem. 

                  

                   Cu  privire  la  caracterul  religiei  geto  dacice  s- au  format  patru  pareri distincte : Unii sustin ca religia geto dacilor ar fi fost monoteista 1 ,altii , ca ar fi fost dualista in sens iranian2, altii   spun   ca ar   fi   fost   politeista3,   iar   altii   sustin henoteismul  ei4  ( care  duce   tot   la   monoteism) .

Fiecare istoric  are   argumente   pentru  a-si  sustine  parerea ,    insa   nu   poate    sa argumenteze  atat  de   convingator    incat  sa   dea   peste  cap    teoriile    celorlalti.

                   Desi in scoli s-a  invatat  ca  in  religia  geto – dacica  era  un  singur  zeu: Zalmoxis , dupa o scurta cercetare a izvoarelor antice  scrise  nu  mai  putem  afirma  acelasi lucru datorita informatiilor contradictorii pe care le avem .

 Herodot ne spune ca getii cred ca nu mor , ci se duc la zeul Zalmoxis5, aratand in cine credeau getii , facand apoi completarea: unii ii mai spun si Gebeleizis6 . Herodot nu ne spune ca acest Gebeleizis ar fi fost un alt zeu ci ca este vorba despre acelasi zeu , Zalmoxis , doar ca o parte a populatiei il numeste asa .

Atunci cand ne vorbeste despre faptul ca getii trag cu sagetile spre cer cand tuna si fulgera 7 el ne spune ca fac acest lucru pentru a arata ca nu se tem , tot Herodot explicand de ce si anume pentru ca nu cred ca exista alt zeu afara de al lor .

                   Lucian ,ne spune ca tracii jertfesc lui Zamolxis , 8 fara sa mai pomeneasca de vreo alta zeitate care sa le fi coordonat viata stramosilor nostri ,tracilor , cum ii numeste el .

                   Clemens din alexandria ne spune si el despre prezenta lui Zamolxis ca divinitate a geto –dacilor , insa el spunand ca este doar un semizeu 9adica ,mai mult un zeu local decat un zeu care sa stapaneasca peste toate tinuturile geto – dacilor . Este important faptul ca  il numeste pe Zamolxis ca divinitate , desi nu se stie cat de bine informat era despre religia geto – dacilor de momrnt ce el spune ca getii aleg in fiecare an cate un  sol pe care sa- l trimita lui Zamolxis .

                   Enea din Gaza este si el destul de explicit cand spune ca getii socotesc drept unic zeu 10 pe servitorul lui Pitagora , adica pe Zamolxis .(Caci majoritatea scriitorilor antici spuneau ca Zamolxis a fost sclav al lui Pitagora, dupa ce s-a eliberat, el intorcandu-se in patria sa si invatand poporul sau nemurirea , despre  care se zice ca ar fi invatat-o de la el  ) .

Daca ar fi doar informatiile acestor autori am putea spune cu usurinta ca religia geto-dacilor ar fi fost monoteista , in viata lor neamestecandu-se nici o alta persoana afara de Zamolxis .  Dar se pune problema , inaintea lui Zamolxis geto-dacii nu aveau pe nimeni? Viata lor era lipsita de prezenta vreunei zeitati la care  sa se roage in caz de primejdie si nevoie sau careia sa-i multumeasca in urma vreunei binefaceri?

Desigur ca aveau , pentru ca nu exista popor care sa nu creada in ceva indiferent daca acea divinitate este de natura umana , animala  sau vegetala , o fiinta concreta sau una abstracta  , pentru ca sentimentul religios este  ceva nativ , neexistanad popor care sa nu creada in ceva .

In sprijinul acestei probleme vine  si  Strabon , care ne spune ca Zamolxis s-a facut mai intai preot al zeului celui  mai slavit la ei , el fiind mai intai slujitor abia dupa o vreme el primind numele de zeu11  , fiind cinstit de daci ca atare .

                   Tot  Strabon ne spune ca si Burebista a luat  un ajutor care sa – i talmaceasca vointa zeilor  si care sa-l sfatuiasca , pe Deceneu , el primind de asemenea titulatura de zeu12 la fel ca Zamolxis odinioara

                  

                    De asemenea , ne spune ca mereu se gasea cate cineva care sa-l sfatuiasca pe rege  si acel om primea titulatura de zeu .

Dintre toti care au primit numele de zeu si care afost cel mai cinstit pare a fi acest Zamolxis , el fiind cel mai pomenit de catre autorii antici . El  pare a fi cel care a ramas in locul zeitatilor de inainte , cel putin o perioada , fapt ce ne  conduce la concluzia ca  religia geto-dacilor ar fi fost henoteista , locul zeitatilor de inainte fiind celelalte zeitati fiind uitate sau lasate oarecum in umbra . Am putea vorbi oarecum despre un henoteism continuu , tot timpul aparand cate cineva care sa ii invete pe daci cate ceva iesit din sfera normalului si acea persoana devenind zeu cel dinainte fiind lasat in umbra .



                   Ideea dualismului in sens iranian al existentei reprezentand binele : Zamolxis si una  rau: Mars (Ares) este sustinuta de catre A . D . Xenopol 13  . 

El este de parere ca la inceput religia stramosilor nostri a fost politeista ca si cea a tuturor tracilor , insa datorita invataturii lui Zamolxis intr-o religie reflexiva , dupa modelul invataturii lui Ormuz si Ahriman , o noua forma a cultului lui Zaratustra , amestecat si luat de catre Zamolxis , sau de figura cea mai importanta a vremii respective , cu alte elemente .

                   Mai sunt si alti autori care vorbesc si despre alte zeitatiin viata stramosilor nostri , cum ar fi Diodor din Sicilia , care ne spune de zeita Hestia , cu care ar fi intrat in legatura Zamolxis ,  la fel ca oarecand Moise a intrat cu Iahve-ul israelitilor 14.

Daca punem in legatura cele spuse de Diodor din Sicilia cu cele spuse de Strabon , ar exista posibilitatea ca cea mai slavita zeitate sa fi fost Hestia , cel putin o perioada , pana a venit Zamolxis si a inceput sa fie el cel mai cinstit , desi exista posibilitatea ca cele doua zeitati sa fi fost slavite impreuna .          

                  Alti autori vorbesc si despre  prezenta lui Cronos in religia geto-dacica. Este vorba despre Mnaseas care spune ca pe Cronos il numesc Zamolxis 15         .

                   Hesychios din Alexandria ne spune si el despre Cronos , el spunand ca Zalmoxis era consacrat lui Cronos 16      , din  cauza aceasta el invatand despre nemurire,probabil , pentru ca si timpul(Cronos) ers nemuritor .

                   In istoriografia latina avem mentionat ca zeu pe Zamolxis , insa  nu pare e fi atat de maret prezentat ca in istoriografia greaca (probabil datorita putinelor date care s-au pastrat de la ei si datorita faptului ca ei au cunoscut pe geto-daci mai bine abia dupa ce au cucerit dacia , in anul 106)  , si pe Marte .    

                   Pe Zamolxis il pomeneste Apuleius17 si  Iordanes 18 , iar pe Marte il pomeneste Ovidiu spunand  referitor la exilul sau ca a ajuns la getul care se inchina lui Marte19 ;Martial , care spune despre geti ca ar fi protejati de scutul lui Marte20si Iordanes , care prezinta pe Marte a fi drept o zeitate foarte importanta fiind venerat printr-un cult cult salbatec . El era induplecat prin sange omenesc , lui jertfindu-i primele prazi din razboaie si din incursiunile facute de ei , existand un simtamant religios adanc in comparatie cu ceilalti zei .21

                   Cu toate aceste informatii , ne este foarte greu sa ne formam o idee despre caracterul religieie geto-dacice , fiind tentati sa credem fiecare teorie , deoarece fiecare pare veridica , dar totusi parca ar parea teoria  henoteista .        

                   Cea mai plauzibia teorie este cea potrivit careia au existat mai multe zeitati inainte de venirea lui Zamolxis dar odata cu venirea sa ,  geto-dacii au inceput sa renunte la celelalte zeiti si sa creada in cele spuse de el ca intr-un adevarat zeu , el ajungand sa fie adorat ca unul din zeii de inainte , ba chiar mai mult  , el luand locul tuturor zeilor . De asemenea, de cate ori aparea cate cineva care ii invata vointa zeilor, acea persoana era considerata zeu , si era cinstita ca atare , drept dovada , Deceneu , care se pare ca era vicerege , el ajungand chiar la conducerea Daciei .

                   Geto – dacii erau un popor foarte credincios , ei ascultand tot ce ii invata zeul lor , acest lucru observanu-l din faptul ca la indemnul lui Deceneu , au ars viile , de asemenea , ei abtinandu-se de la carne si de la femei , existand un adevarat crestinism inainte de vreme la stramosii nostri .

                   Misterul religiei geto-dacice probabil nu va fi niciodata dezlegat , fiind un lucru foarte complicat , si lipsit de prea multe si certe informatii cu privire la el . Omul modern trebuie sa faca doar presupuneri cu privire la religia vechilor daci , fara sa impuna o anumita opinie , cel putin atata timp cat nu se gasesc alte informatii certe sau descoperiri arheologice cu adevarat graitoare cu privire la caracterul ei .

                   Ce este important , este faptul ca geto-dacii au fost cunoscuti de catre popoarele vremii lor drept cei mai viteji si mai drepti din neamul tracilor  22  , si un popor cu o spiritualitate profunda , caracteristica fiind nemurirea lor .

                   De asemenea , religia geto-dacilor a ajutat la raspandirea crestinismului , avand dovezi ca inca din crestinismul primar au existat persoane care au imbratisat aceasta religie , ba chiar mai mult si-au dat viata pentru ea .

                   Religia geto-dacilor a fost , este si va fi un subiect deosebit de interesant , care va face uz de foarte multa hartie consumata si creiere de cercetatori stoarse .                           

 

                                          BIBLIOGRAFIE 

 

A .    IZVOARE

1.Apuleius , Apologia , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .217.

2 . Clemens din Alexandria , Covoarele , , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .121 .

3. Diodor din Sicilia ,  Biblioteca istorica ,  in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .128 .





4 . Enea din Gaza , Teofrast, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p.124.

5.Herodot, Istorii, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .115-116 .

6.Hesychios din Alexandria , Culegere alfabetica de cuvinte de tot felul , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .124 .

7.Iordanes , Getica , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .219.

8. Lucian , Zeus Tragedian , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .120.

9.Martial, Epigrame , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .219.

10.Mnaseas , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .118.

11. Ovidiu ,Tristele, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .218.

12.Strabon , Geografia , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica  de V. Cotiuga si M. Alexianu , Editura  D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .118.

 

B .  LUCRARI SPECIALE

1 . Nania , I , Au fost dacii politeisti? , in Noi , tracii , IV , 39  , 1977 , p. 1-6 .

2. Parvan ,V. , Dacia .Civilizatiile antice din tarile carpato – danubiene , editia a IV a

traducere de R . Vulpe , Bucuresti , 1967 , p. 162 .

3. Russu , I.I. Religia geto- dacilor.Zei , credinte , si practici religioase,  in  Anuarul Institutului de Studii Clasice , V , Cluj , 1944-1948 , p.76-80 .

4. Xenopol A. D. Istoria romanilor in Dacia Traiana ,  I , editia a III -a , Bucuresti , 1925 , p.65-67 .

5. Getii si dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga  si M . Alexianu , Editura D.I.G.  , Iasi , 2001 .



1 I.  NANIA, Au fost dacii politeisti?, in  Noi ,tracii, IV, 39 , 1977, p. 1-6

2 A. D. XENOPOL, Istoria romanilor din Dacia  Traiana, I, editia a III a , Bucuresti, 1925, p. 65-67.2

3 I.I. RUSSU,Religia geto dacilor.Zei, credinte si practici religioase  in Anuarul Institutului de studii Clasice , V , Cluj , 1944-1948 , p. 76-80 .

4 R . VULPE , la nota 31 , in  V . PARVAN , Dacia . Civilizatiile antice din tarile carpato-danubiene , editia a IV a  , traducere de R. Vulpe , Bucuresti , 1967, p. 162 .

5 Herodot, IV, 94 .

6 Ibidem .

7 Ibidem .

8 Lucian , Zeus tradegian , 42 .

9 Clemens din Alexandria , Covoarele , IV , 8 , p. 312 .

10 Enea din Gaza , Teofrast , PG , LXXXV, 940 .

11 Strabon , Geografia , VII , 3 , 5 . (C . 297) .

12  Ibidem .

13  A. D. Xenopol , op . cit .

14  Diodor din Sicilia , Biblioteca istorica , I , 94 , 2 .

15 Mnaseas , Fr . 23 , in Lexiconul lui Photios , la   Zamolxis

16 Hesychios , Culegere alfabetica de cuvinte de tot felul , la Zalmoxis .

17 Apuleius , Apologia , 26 .

18 Iordanes , Getica , 39 .

19 Ovidiu , Tristele , V , 3 ,  22 .

20 Martial , epigrame , VII  , 2 , 2 .

21 Ibidem .

22 Herodot , op. cit .


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani