Manastirile rupestre “Butuceni” si “Pestera” Prima aparitie oficiala a informatiei despre manastirea data apare in 1612, in documentul cu rugamintea calugarilor fata de domnitorul Stefan Voda, de a li se preda paminturi linga satul Golaesti. Manastirea nu e mare, doar pentru 10-12 calugari. La inceput avea intrarea dinspre Raut, se ridicau trepte sapate in piatra. De-a lungul peretilor se intind chiliile. La stinga de chilii se afla biserica manastirii. Incaperile ei sunt spatioase si pline de lumina, care patrunde prin ferestre mari dreptunghiulare, si sunt reflectate de peretii si podurile albe imprimind incaperii un aspect de sarbatoare. Prestolul, dintr-un monolit, cioplit grosolan si crucile sculptate pe pereti, sunt unica impodobire a interierului. Anume acest laconizm al formelor arhitectonice creaza o impresie de curatenie a gindurilor si a intentiilor oamenilor care au trait aici, indreptindu-si toate aspiratiile in cer. Se incadreaza in sirul celor 6 complexe de pesteri descoperita in zona Butucenilor, din care, dupa cum au stabilit arhitectii V. Grosu si C. Vasilachi, sau format mai tirziu doua manastiri. Prima a fost manastirea “Butuceni”, biserica careia a fost construita in anul 1675 de pircalabul de Orhei, Bosie. In peretele ei de nord sunt sapate trei deschizaturi care duceau spre o terasa astazi ruinata. Visarion Puiu, in 1919, mentiona ca manastirea Butuceni avea livezi , vii si mora. Arhitectura manastirii e cunoscuta printr-o sobrietate notorie si o autentica severitate. In coridorul propriu-zis al manastirii se poate ajunge strabatind o galerie. Biserica consta dintr-un pronaos de forma neregulata, cu o suprafata de 3,6 m², naosul avind dimensiunile de 6×4 m. Altarul e situat in continuarea naosului. In spatele altarului se afla diaconicon. In peretele sudic al altarului a fost sapata prosconidia. In ea se pastra cartile bisericesti si alte vestigii. S-a pastrat masa altarului, sapaturile in pereti indicind locul icoaneleor. La mijlocul incintei era situat iconostasul. Biserica manastirii poseda o clopotnita de plan patrulater, doua niveluri, decorata cu deschizaturi orientate in 4 parti. Clopotnita se ridica deasupra stincii si e pastrata excelent pina in zilele noastre. Stilul ei arhitectural se apropie de cel clasicist. Manastirea avea 12 chilii. Una din ele, cu dimensiuni mai mari, se presupune ca fusese a egumenului. Spatiul lor era de un ascetism exacebat. Pe vremuri manastirea exercitase functia de bastion si de refugiu. In urma unei prabusiri la inceputul secolului al XVIII-lea, toate accesele in manastire au fost surpate si calugarii au fost nevoiti sa paraseasca locul adaptat. In anul 1820 locuitorii satului Butuceni au sapat in stinca un tunel de douazeci de metri.Intrarea cea noua a fost impodobita cu un portal. In anul 1890 a fost ridicata o clopotnita mica. La un km departare exista un complex mai vechi, cu doar citeva incaperi sapate tot in piatra-manastirea “Pestera”. Usile sint blocate cu caramida. Cea mai mare pestera este rezervata bisericii propriu-zise, acesta din urma semanind cu biserica de la complexul “Butuceni” si fiind tot uninavala. A doua manastire Pestera are spatiile bazilicale interconectate si complexe. Ele creaza o anfilada a incaperilor situate pe axa longitudinala. Odata cu cele doua complexe a fost inchisa si manastirea. In prezent manastirea Butuceni functioneaza.