NOTIUNI DE BAZA

Clasa a VII-a

Algebra

• Multimea numerelor intregi. Multimi. Produs cartezian

• vom numi produs cartezian al multimilor A si B notat A×B, multimea perechilor ( a,b ), unde a є A si b є B

• Relatiile “ <”, “≤”, “≥”, “>” intre numerele rationale

un numar rational a este mai mare decat un numar rational b, ceea ce se scrie a > b, daca exista c є Q astfel incat a = b+c 42367bzr93zvx3j

• pe axa numerelor, numarul rational maimmare se va afla la dreapta celui mai mic

• pentru a compara doua numere rationale se vor aduce la acelasi numitor si se vor compara numaratorii astfel obtinuti

• Puterea unui numar rational

se va folosi notatia : a ^-ⁿ = 1/a ⁿ zv367b2493zvvx

• regulide calcul cu puteri :

• a ^m+a ⁿ= a ^m+n

• (a ^m)ⁿ = a ^m×n

• a ^m : a ⁿ = a ^m-n

• ( a × b )ⁿ = a ⁿ × b ⁿ

• ( a/b ) ⁿ = a ⁿ / b ⁿ

• Ecuatii in Q

• se numeste ecuatie propozitia cu o variabila in care variabila trebuie sa verifice o egalitate

• se numeste solutie a ecuatiei un numar sau mai multe numere care puse in locul variabilei formeaza o propozitie adevarata

• forma generala a unei ecuatii de gradul I cu o necunoscuta este : ax + b = c, unde a, b, c є Q

• rezolvarea ecuatiei inseamna gasirea solutiilor : ax + b = c <=> ax = c ­ b <=> x = c ­ b/a , a ≠ 0

• Numere reale

se numesc numere irationale acele numere care scrise zecimal au o infinitate de cifre in dreapta virgulei care nu se repeta periodic

• definim multimea numerelor reale ca fiind reuniunea dintre multimea Q a numerelor rationale si multimea numerelor irationale

• reguli de calcul in R :

• a√b + c√b =( a+c )√b

• a√b – c√b = (a – c)√b

• √a ∙√b = √a ∙ b

• √a : √b = √a:b

• scoaterea factorilor de sub radical se efectueaza folosind √a² =|a| => √a²∙b=|a|√b

• introducerea sub radical se efectueaza astfel :

1. a = √a²

2. a√b = √a² ∙b

• se va rationaliza numitorul prin amplificarea fractiei a/√b = a√b /b

• pentru ridicarea la putere a unui numar real se va tine seama de (√a) ⁿ=√a ⁿ

• Calcularea mediilor

• Media aritmetica a numerelor a, a₁, a₂ ,... a_n este : m_a = a+a₁+a₂... a_n / n

• Media aritmetica ponderata a numerelor a, a₁, a₂ ,... a_n avand ponderile p, p₁, p₂, ...p_n este : m _{a p} = a₁ p₁ + a₂ p₂ +...+a_n p_n / p₁+p₂ +... +p_n

• Media geometrica (proportionala) a numerelor pozitive a₁ si a₂ este :

m_g =√a₁ ∙a₂

• Calcul algebric

• doi termeni sunt asemenea daca au aceeasi parte literara. La litere identice corespunzand exponenti identici

• adunarea si scaderea se poate efectua numai intre termeni asemenea

• pentru a efectua inmultirea se tine seama de :

1. a ∙(b+c) = ab + ac

2. (a+b)(c+d) = ac + ad + bc + bd

• formule de calcul prescurtat:

1. (a + b)² = a² +2ab + b²

2. (a – b)² = a² - 2ab + b²

3. (a – b)(a + b) = a² – b²

4. (a + b +c)² = a² + b² + c² +2ab +2ac +2bc

• pentru a rationaliza fractia a / b√c + d√e, se va amplifica cu b√c – d√e

• pentru a efectua impartirea se tine seama de : (a + b + c): d = a:d+b:d+c:d

• Descompunerea in factori

• metode de descompunere :

1. scoaterea factorului comun:

• a ∙ b + a ∙c = a ∙(b+c)

• a ∙ b - a ∙c = a ∙(b - c)

2. restrangerea patratului unei sume de doi termeni:

• a² + 2ab + b² = (a+b)²

• a² - 2ab + b² = (a - b)²

3. diferenta patratelor:

• a² - b² = (a – b)(a+b)

4. alte metode:

• c(a+b)+d(a+b)= (a+b)(c+d)

• x² +x(a+b)+a ∙ b = (x+a)(x+b)

5. Ecuatii de gradul I cu doua necunoscute

forma generala a unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute este ax+by+c = 0

• o ecuatie de radul I cu doua necunoscute are o infinitate de solutii sub forma perechilor (x; -c-ax /b)

• multimea punctelor din plan care sunt solutiile unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute formeaza o dreapta numita dreapta solutiilor ecuatiei

• Sisteme de ecuatii

• forma generala a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute este :

ax+by = c unde a, b, a`, b` sunt coeficienti si c, c` termeni liberi

a`c+b`y = c`

• se numeste solutie a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute o pereche de forma (x, y)є R×R care verifica ambele ecuatii ale sistemului

• in rezolvarea sistemelor de doua ecuatii cu doua necunoscute se pot intalni urmatoarele situatii:

1. sistemul are o unica solutie

2. sistemul nu are solutii(sistem incompatibil)

3. sistemul are o infinitate de solutii(sistem nedeterminat)

 

Geometrie

• Patrulatere. Paralelogramul

• se numeste paralelogram patrulaterul convex care are laturile opuse paralele doua cate doua

• proprietatile paralelogramului:

1. laturile opuse sunt congruente doua cate doua

2. unghiurile opuse sunt congruente doua cate doua

3. unghiurile consecutive sunt suplementare

4. diagonalele se intersecteaza una pe cealalta in parti congruente

• Linia mijlocie intr-un triunghi

• segmentul care uneste mijloacele a doua laturi ale unui triunghi senumeste linie mijlocie

• intr-un triunghi segmentul care uneste mijloacele a doua laturi este paralel cu cea de-a treia latura si are lungimea jumatate din lungimea acesteia

• intr-un triunghi ABC, paralela prin mijlocul D al laturii [AB] la latura [BC] contine mijloul E al laturii [AC] si avem DE=1/2 BC

• Dreptunghiul

se numeste dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept

• proprietati caracteristice:

1. are toate unghiurile congruente, deci drepte

2. are diagonalele congruente

• un patrulater convex este dreptunghi daca are toate unghiurile congruente

• paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptunghi

• Rombul

• se numeste romb un paralelogram care are doua laturi consecutive congruente

- proprietati caracteristice:

1. toate laturile rombului sunt congruente

2. diagonalele rombului sunt perpendiculare intre ele

3. diagonalele rombului sunt bisectoare pentru unghiurile rombului

• patrulaterul convex cu toate laturile congruente

• paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb

• paralelogramul in care o diagonala este bisectoarea unui unghi este romb

• Patratul

• se numeste patrat un dreptunghi care are doua laturi consecutive congruente

• patratul are toate proprietatile dreptunghiului si rombului

• intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are lungimea egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei

• daca intr-un triunghi o mediana are lungimea cat jumatatea lungimii laturii care ii corespunde, atunci triunghiul este dreptunghic

 

 

• Trapezul

• se numeste trapez patrulaterul care are doua laturi paralele si celelalte doua neparalele

• un trapez este isoscel daca laturile neparalele sunt congruente

• un trapez este dreptunghic daca o latura neparalela este perpendiculara pe baza

• intr-un trapez unghiurile alaturate unei baze sunt congruente daca si numai daca trapezul este isoscel

• intr-un trapez diagonalele sunt congruente daca si numai daca trapezul este isoscel

• Linia mijlocie in trapez

• segmentul care uneste mijloacele laturilor neparalele ale unui trapez se numeste linie mijlocie in trapez

• linia mijlocie a trapezului este paralla cu bazele si are lungimea jumatate din suma lungimilor bazelor

• lungimea segmentuui inclus in linia mijlocie a unui trapez cuprins intre intersectiile sale cu diagonalele este egala cu smidiferenta lungimilor bazelor

• Arii

aria unui dreptunghi este egala cu produsul dintre lungime si latime

• aria unui patrat este egala cu patratul lungimii laturii

• aria unui romb este egala cu semiprodusul lungimii diagonalelor

• aria unui trapez este egala cu produsul dintre semisuma lungimilor bazelor sale si lungimea inaltimii

• Relatii metrice. Teorema lui Thales

o paralela la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte doua laturi segmente proportionale

• mai multe paralele determina pe doua secante segmente proportionale

• intr-un triunghi o bisectoare determina pe latura opusa doua segmente proportionale cu celelalte doua aturi

• daca o dreapta determina determina pe laturile unui triunghi segmente respectiv proportionale cu aceste laturi atunci aceasta dreapta este paralela cu cea de-a treia latura a triunghiului

• Asemanarea triunghiurilor

• doua triunghiuri se numesc asemenea daca au toate laturile respectiv proportionale si unghiurile opse lor respectiv congruente

• teorema fundamentala a asemanarii:

O paralela dusa la una din laturile unui unghi formeaza cu celelalte sau cu prelungirile lor un unghi asemenea cu cel dat.

• cazurile de asemanare:

• daca doua triunghiuri au doua unghiuri respectiv congruente, atunci ele sunt asemenea

• daca doua triunghiuri au cate un unghi congruent si laturile ce-l formeaza respectiv proportionale, atunci ele sunt asemenea

• daca doua triunghiuri au cele trei laturi respectiv proportionale, atunci ele sunt asemenea

• Relatii metrice in triunghiuri dreptunghice

• in triunghiul dreptunghic ABC, m A=90º, AD inaltime, D є (BC) se cunosc urmatoarele relatii:

3. teorema inaltimii: AD² = DB · DC

4. teorema catetei: AB² = BD · BC

AC² = CD · BC

3. teorema lui Pitagora: BC² = AB²+AC²

• reciproca teoremei lui Pitagora :

Daca intr-un triunghi suma patratelor lungimilor a doua laturi este egala cu patratul lungimii laturii a treia, atunci triunghiul este dreptunghic.

• Elemente de trigonometrie

• intr-un triunghi dreptunghic se definesc:

• sinusul unui unghi ascutit este egal cu raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului si lungimea ipotenuzei

• cosinusul unui unghi ascutit este egal cu raportul dintre lungimea catetei alaturate unghiului si lungimea ipotenuzei

• tangenta unui unghi ascutit este egala cu raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului si lungimea catetei alaturate

• cotangenta unui unghi ascutit este egala cu raportul dintre lungimea catetei alaturate unghiului si lungimea catetei opuse

• se vor retine urmatoarele relatii:

sin² x + cos² x = 1 sin (90º - x)= cos x

tg x = sin x / cos x = 1/ ctg x cos (90º - x)= sin x

 

tg(90º - x)= ctg x

ctg(90º - x)= tg x

• Cercul

• se numeste cerc locul geometric al punctelor egal departate de un punct fix numit centru

• se numeste coarda un segment cu capetele pe cerc

• se numeste diametru coarda care contine si centru cercului(capetele diametrului se numesc puncte diametral opuse)

• un unghi cu varful in centrul unui cerc se numeste unghila centru. Masura unui unghi la centru este egala cu masura arcului mic cuprins intre laturile unghiului

• in acelas cerc sau in cercuri congurente, la arce congurente corespund coarde congurente

• perpendiculara din centrul cercului pe coarda injumatateste coarda

• in acelas cerc sau in cercuri congurente, daca doua coarde sunt congurente, atunci ele se afla la aceeasi distanta de centru si reciproc

• o dreapta poate sa intersecteze un cerc astfel:

4. intr-un punct si se numeste tangenta la cerc

5. in doua puncte si se numeste secanta

• tangenta la cerc este perpendiculara pe raza cercului in punctul de contact

• se numeste unghi inscris in cerc, unghiul cu varful pe cerc si care are ca laturi doua coarde. Masura unui unghi inscris in cerc este egala cu jumatate din masura arcului cuprins intre laturile sale

• masura unui unghi cu varful pe cerc care are o latura coarda si cealalta latura tangenta la cerc este egala cu jumatate din masura arcului cuprins intre laturi

• toate unghiurile inscrise intr-un semicerc sunt unghiuri drepte

• dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce doua tangente la acest cerc cu urmatoarele proprietati:

1. tangentele sunt congruente(segmentele cu capetele in punctul de tangenta si punctul exterior de unde se duce tangenta)

2. semidreapta dusa din punctul exterior cntine si centtrul cercului este bisectoarea unghiului format de tangente

• se numeste patrulater inscris, un patrulater care are varfurile pe cerc

• un patrulater se numeste circumscris daca laturile sale sunt tangente unui cerc

• patru puncte se numesc conciclice daca apartin unui cerc

• un patrulater se numeste inscriptibil daca varfurile sunt puncte conciclice

• un patrulater in care unghiurile formate de diagonale cu doua laturi opuse, sunt congruente, este patrulater inscriptibil

• un patrulater este inscriptibil daca si numai daca unghiurile opuse sunt suplementare

• Poligoane regulate

• se numeste poligon convex, un poligon in care oricare ar fi o latura a sa, toate varfurile nesituate pe latura considerata se afla de aceeasi parte a dreptei in care este inclusa latura respectiva

• suma masurilor unghiurilor unui poligon convex cu n laturi este (n – 2)·180º

• se numeste poligonregulat un poligon convex cu toate laturile sale congruente si toate unghiurile sale congruente

• orice poligon regulat se poate inscrie in cerc

• se numeste apotema a unui poligon regulat segmentul care uneste mijlocul unei laturi a poligonului cu centru cercului circumscris acelui poligon

• intre latura, apotema, aria poligonului si raza cercului circumscris acelui poligon exista reltiile:

• pentru triunghiul echilateral:

a₃ = l₃√3/6 = R/2

A₃ = l₃²√3/4 = 3R²√3/4

 

• pentru patrat:

l₄ = R√2

a₄ = l₄ / 2 = R√2 /2

A₄ = l₄ ² = 2R²

• pentru hexagonul regulat:

l₆ = R

a₆ = l₆√3 /2 = R√3 /2

A₆ = 60 · l₆² √3 /4 = 3R²√3

• lungimea unui cerc este 2πR

• aria unui cerc este πR²

• se numeste sector circular portiunea din interiorul unui cerc cuprinsa intre doua raze

• aria unui sector circular este πuºR² /360º , unde uº este masura arcului cuprins intre razele sectorului

• lungimea unui sector circular corespunzator unui arc de cerc avand masura de uº este 2πRuº /360º