Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Caria dentara Elmex si cariile dentare

REZULTATE ALE FLUORIZARII LOCALE CU ELMEX

LA PRESCOLARI

 

Autori : Prof. Dr. COCARLA ELVIRA , sef Clinica de Stomatologie

Pediatrica, Facultatea de Medicina si Farmacie “ Iuliu

Hatieganu “ , Cluj – Napoca , Romania

Asistent igienist : GEORGETA LILIAC

Frecventa ridicata a cariei dentare la varste tot mai mici impune necesitatea extinderii mijloacelor de profilaxie. Printre acestea , fluorizarea , sub oricare din formele de administrare cunoscute , continua sa dovedeasca una dintre metodele cele mai eficiente 12443syj32jyg3m

( 1,2,5 ).

Datele din literatura ( 3 ,7 , 8 ) atesta faptul ca aplicarile topice de fluor , sunt in masura sa reduca procentul cariei dentare cu 40 – 50 % .

Multe din cercetarile ultimilor ani , s-au axat insa pe tehnici de autoadministrare a fluorului in colectivitati de copii. Dintre cele mai economice procedee s-au dovedit periajele si clatirile cu solutii fluorurate ( 4 , 6 ).

Utilizarea periajelor cu paste , geluri , solutii de fluor , de cateva ori pe an , ar reduce caria cu 20% ( 4 ). Concomitent cu avantajul fluorizarii , copiii deprind si o tehnica corecta de periaj. Ne-am oprit asupra acestei metode , verificand actiunea periajului cu solutie Elmex la copii prescolari , incepand cu grupa mica si continuand pe toata durata cuprinderii in colectivitate. yy443s2132jyyg

Metodologie

Au fost luati in studiu un numar de 200 copii in varsta de trei ani ( grupele mici ), constituindu-se doua loturi :

Lotul I - martor

Lotul II - experimental

Toti copiii au fost urmariti timp de trei ani , pe baza unei foi de observatie special concepute, care a permis notarea fiecarei suprafete afectate si gradul acestei afectari , precum si alti parametrii. Pentru lotul experimental s-au preconizat doua serii de fluorizari pe an, ( in lunile noiembrie si mai ) , a cate 4 sedinte fiecare , la interval de o saptamana. Deci fiecare copil trebuia sa beneficieze de 8 periaje pe an . Datorita faptului ca prezenta copiilor a inregistrat mari fluctuatii , dezideratul a fost atins la un numar mic de copii, majoritatea beneficiind in medie de 4 fluorizari pe an, cu variatii intre 3 si 6.

Avand in vedere varsta abordata , cu dificultatile inerente de colaborare , fiecarui copil

i-am efectuat un periaj atent cu periuta si pasta de dinti prezentate in gradinite , dupa care, pe periuta uscata cu prosopul individual s-au aplicat 5-6 picaturi de solutie Elmex, facandu-se un nou periaj timp de 2-3 minute , fara a fi urmat de clatire , ci doar de indepartarea spumei rezultate de pe buze.

Atat la inceputul actiunii , cat si la intervale de 6 luni inaintea reluarii seriei de fluorizari , am inregistrat in fisa individuala , asa cum am amintit , toate suprafetele dentare afectate. Pe baza datelor consemnate am calculat indicii de intensitate ai cariei pe suprafata (mdf/s)si am urmarit evolutia lor comparativ la cele doua loturi.

Rezultate si discutii

Dupa cum reiese din tabel si grafic , la inceputul studiului , cele doua loturi egale numeric au prezentat indici mdf/s apropiati ca valori ( 0,9% lotul I martor si 1,14% lotul II experimental.) Pe parcurs , numarul copiilor cuprinsi in studiu s-a redus inegal , ramanand relativ mic pentru loturile finale. Totusi compararea indicilor mdf/s ( procentul suprafetelor dentare cariate sau obturate )la anumite intervale , ( lunile noiembrie ale anilor 1992 , 1993 , 1994 )evidentiaza pregnant eficienta metodei. Daca la lotul martor indicele de intensitate a cariei , mdf/s , a avut o evolutie puternic ascendenta de la 0,9% in 1992 la 3,86 % in 1993 si 5,07 % in nov. 1994 , lotul fluorizat desi a prezentat si el o crestere a intensitatii cariei in acelasi interval aceasta este semnificativ mai mica fata de lotul martor ( de la 1,14% la 1,67% si respectiv 1,98% )

Calculand procentul mediu annual de suprafete noi cariate , aceasta este de cinci ori mai mare la lotul martor fata de lotul fluorizat ( 2,17% la lotul martor si numai 0,42% la lotul fluorizat).

Tabel – Evolutia indicilor mdf/s la cele doua loturi :

 
LOT
 
 
1992
nr. copii mdf/s
 
1993
nr. copii mdf/s
 
1994
nr. copii mdf/s
 
I martor
 
100 0,9%
 
78 3,86%
 
  1. 5,07%
 
 
II fluorizat
 
100 1,14%
 
85 1,67%
 
62 1,98%

Rata cresterii anuale

I martor 2,17%

II fluorizat 0,42%

Datele prezentate releva faptul ca aplicarea solutiei Elmex prin periaj a dus la o diminuare neta a procentului de suprafete noi cariate . In plus am putut observa mentinerea unui procent ridicat de copii indemni de carie , dupa aceste intervale, la lotul fluorizat , stagnarea in evolutie a cariilor incipiente si reducerea numarului de carii complicate .

In concluzie putem afirma ca fluorizarea locala , sub forma de periaj , s-a dovedit un factor valoros in scaderea intensitatii procesului carios.

R E Z U M A T

S-a urmarit actiunea solutiei Elmex , aplicata prin periaj dentar, la un lot de copii prescolari , comparativ cu un lot martor. Valoarea indicilor mdf/s calculati la anumite intervale , la cele doua loturi , dovedeste o crestere nesemnificativa a procentului de suprafete noi cariate la lotul fluorizat , in timp ce la lotul martor cresterea este vertiginoasa.

B I B L I O G R A F I E

  1. Chow l. si colab. – J. Dent. Res. 1980 , 59, 8, 1447 – 1452.

  2. Firu P., Zarnea Livia - Stomatologie Infantila , Ed. Med. Buc. 1973.

  3. Grivu ov. Si colab. - Rev. Stomat. Buc. 1983, 3, 221- 225.

  4. Horowitz A. , Horowitz H.- J. Prev. Dent. , 1980 , 6, 89-94.

  5. Kinzel W. - Caries Res. 1976 , 10, 96-103.

  6. Levinson A, Kelske G,Ripa L, - J. Prev. Dent 1980 , 6, 101 – 106.

  7. Rugg – Gunn A, J, Nicholas K, - Brit. Dent . J. 1981, 150, 9-12.

  8. Schapira M, Hristea M, Maxim A, - Rev. Stomat. Buc. 1972 , 6, 533-536.