Logo referatele carte



Organele genitale feminine, Overele, Vulva, Vaginul



Organele genitale feminine

Organele genitale feminine cuprind ovarele, trompele lui Fallope, uterul, vaginul, vulva si glandele mamare. Aceste organe au functia de a primi spermatozoizii, de a produce ovulele, de a adaposti si de a hrani ovulul fecundat, de a expulza fetusul la termen si de a hrani noul nascut.

Ovarele

Ovarele sau gonadele feminine sunt pe de o parte organe ce formeaza ovulele, iar pe de alta parte, glande cu secretie interna, fiind din acest punct de vedere analoage testiculelor. Situate in partea superioara a cavitatii pelviene si avand forma ovala, ele masoara 2,5 cm lungime si 1,2 centimetri latime. Partea exterioara sau cortexul inchide foliculul primar si secreta hormoni; partea interna sau medulla este bogata in vase de sange si in tesut conjunctiv si muscular.

La fel ca testiculele, ovarele au doua functii principale: maturizarea si eliberarea ovulelor si producerea de hormoni sexuali. Contrar testiculelor care produc spermatozoizi pe toata durata vietii, foliculii primordiali sunt deja prezenti in ovare inca de la nastere. Acesti foliculi provin din epiteliul germinativ situat la suprafata fiecarui ovar. Unele dintre aceste celule migreaza catre interior; ele sunt atunci inconjurate de o membrana granulata si formeaza, prin urmare, celule mari ce vor deveni ovule. In jur de 0,75 milioane de astfel de foliculi primordiali sunt prezenti in ovare la nastere, dar numai 450 dintre ei vor ajunge poate la maturitate in timpul vietii reproductive a femeii. Ei sufera un proces de degenerare pe intreaga durata a vietii, la pubertate ajungand la aproximativ 400.000, care nu se mai regasesc dupa menopauza.

Ovarele secreta estrogeni, progesteroni si androgeni masculini. Estrogenii determina aproape toate caracterele sexuale secundare ce fac distinctia intre femei si barbati: cresterea elementelor glandulare in sani, depunerile lipidice in zonele caracteristice, precum coapsele si soldurile, transformarea bazinului care capata o forma ovoida si parul pubian. Actiunea sa este primordiala in prima faza a ciclului menstrual, pe cand progesteronul controleaza cea de-a doua faza. Acesta din urma influenteaza activitatea secretoare a glandelor mamare si inhiba contractiile uterine in timpul graviditatii. Rolul androgenilor este acela de a stimula interesul sexual.

Hormonii ovarieni sunt controlati printr-o retroactiune negativa, la fel ca  si  hormonii  testiculari , insa producerea lor este ciclica.  Acest principiu retroactiv implica trei grupe diferite de hormoni:                                                                               a)    substantele neurosecretoare sau factorii relaxanti ai hormonului foliculo-    stimulant si ai hormonului luteinizant provenind din hipotalamus.                   b)    hormonul    foliculo-stimulant   si  hormonal  luteinizant  provenind  din  adenohipofiza (pituitara) .                                                                                         c)    estrogenii si progesteronul provenind din ovare.

Ciclul menstrual are o durata medie de 28 de zile, si poate varia de la 20 la 35 de zile. Ii putem recunoaste trei faze:

1. Faza preovulatoare, care dureaza in jur de paisprezece (14) zile (plus sau minus cinci zile), incepand in prima zi a menstruatiei si terminandu-se cu ovulatia (eliberarea ovulului de catre ovar). Aceasta perioada se numeste de asemenea faza proliferativa. Inca din primele zile, foliculele se umfla in mod spontan fara influenta hormonala. Apoi, ca raspuns la factorul de eliberare venit de la hipotalamus, hormonal foliculo-stimulant este secretat de pituitara si un singur folicul isi continua maturizarea. Sub influenta hormonului foliculo-stimulator, secretia de estrogeni este amorsata; acestia stimuleaza proliferarea endometrului si maturizarea finala a foliculului primar. Dupa ce atinge procentele plasmatice cele mai ridicate, productia hormonului foliculo-stimulant scade prin retroactiune negativa. Ovulatia este deci declansata printr-o eliberare brusca de hormoni luteinizanti. 

2. Faza postovulatoare, cu o durata de aproximativ treisprezece (13) zile (ciclu de 28 de zile), incepe imediat dupa ovulatie si se incheie cu inceperea menstruatiei. Aceasta perioada este numita faza secretoare sau faza luteala. Termenul 'secretoare' este utilizat deoarece, in timpul acestei faze, endometrul secreta glicogen cu scopul de a asigura hrana ovulului fecundat; termenul 'luteal' este in legatura cu formarea corpus luteum sau a corpului tanar in punctul de ruptura al foliculului primar, la suprafata ovarului. Daca ovulul este fecundat, corpul tanar creste si persista mai multe luni, secretand progesteronul si estrogenii. Progesteronul favorizeaza imlpantarea oului si pastrarea sa in mediul uterin. Estrogenii amplifica actiunea progesteronului. Prin retroactiune negativa, progesteronul inhiba producerea de hormoni luteinizanti iar estrogenii pe aceea de hormoni foliculo-stimulanti. Corpul tanar asigura echilibrul hormonal al gravidei pana cand placenta preia rolul (prin luna a treia) de secretie a hormonilor.

In cazul in care nu a fost realizata fecundatia, corpul tanar atinge dezvoltarea completa dupa opt zile, apoi se atrofiaza si este inlocuit cate putin de tesut fibros, corpul alb. Rezulta o diminuare a cantitatilor de progesteroni si de estrogeni secretati si aparitia menstruatiei. Endometrul se dezintegreaza, arteriolele se rup si se creeaza zone hemoragice care antreneaza, intr-un flux sangvin, eliminarea endometrului si a mucusului.

3. Menstruatia dureaza in medie trei pana la sapte zile. Ea marcheaza inceputul fazei preovulatorii, prima zi a menstruatiei fiind prima zi a ciclului menstrual. Volumul pierderii sangvine variaza de la 90 ml la 100 ml, de la o persoana la alta si de la un ciclu la altul. Femeile care iau anticonceptionale au o pierdere sangvina minima in timp ce,cele care poarta sterilet au o pierdere sangvina mai abundenta decat media.

Prima menstruatie apare intre noua si saptesprezece ani. Ciclurile pot fi neregulate si fara ovulatie in primii ani, pentru ca apoi, eventual, sa se regularizeze pana la menopauza. Dismenoreea este frecventa in timpul primelor zile, din cauza contractiilor uterului si ale colului. Cu cateva zile inainte de menstruatie, unele femei se simt tensionate, nelinistite, iritabile, deprimate sau agresive. Dupa ce apare menstruatia, aceste simptome se atenueaza sau dispar. Sau, din contra, depresia persista pana ce cantitatea de estrogeni creste. In momentul ovulatiei, deoarece aceasta cantitate este crescuta, femeia se simte mai bine si sigura de ea insasi.

Schimbarile de natura psihologica din timpul ciclului menstrual sunt influentate de fluctuatiile hormonale; starea emotionala poate de asemenea sa influenteze direct secretiile hormonale. De exemplu, daca o femeie trece printr-o situatie stresanta precum o boala, schimbarea locului de munca, un conflict familial, secretiile hormonale vor fi modificate si intreg ciclul ei menstrual poate fi dereglat.

Trompele lui Fallope

Trompele lui Fallope sunt doua tuburi musculare avand in medie 11,5 cm lungime. Ele se intind din uter pana dedesubtul ovarelor, pe care le depasesc si la care se pot lega printr-o extremitate franjurata. Principala lor functie este aceea de a pastra un mediu favorabil la trecerea ovulelor si a spermatozoizilor si apoi pentru fecundare. Celulele secretoare ale mucoasei asigura hranirea oului.

Mecanismul captarii ovulului de catre trompele lui Fallope nu este inca bine cunoscut. Deoarece trompa si ovarul nu sunt fixate unul de altul, un ovul poate fi ocazional expulzat in cavitatea abdominala in loc de trompa. Daca exista fecundare si implantare in cavitatea abdominala, rezulta o sarcina ectopica. O astfel de sarcina se poate dezvolta de asemenea si in trompe. Fecundarea ovulului are loc in mod normal in afara trompelor. Contractiile trompelor si miscarile flagelilor lor fac ca spermatozoizii sa avanseze catre ovul. Migrarea ovului fecundat se realizeaza datorita contractiilor musculare si miscarilor cililor vibratili ai peretului intern al trompelor. Durata sa depinde de progesteron (care intarzie durata) si de estrogeni (care accelereaza procesul care, in medie, dureaza trei zile). Estrogenii pot preveni deci implantarea zigotului. Doze puternice de estrogeni administrati post coital accelereaza migratia zigotului inainte ca acesta sa fi ajuns in stadiul propice implantarii. Estrogenii fac de asemenea endometrul nepropice nidarii.

Uterul

Uterul este un organ muscular gros si adancit (concav) de 7,5 cm lungime, situat in bazinul mic, intre vezica si rect. El este format din trei invelisuri:

                                                                                                                          a)  un invelis extern subtire, invelisul apos sau perimetrul                             b) un invelis mijlociu gros, alcatuit din fibre musculare netede, miometrul                                                                                                                   c) un invelis intern, mucoasa sau endometrul. Perimetrul acopera intreg uterul, in afara de col. Fibrele musculare ale miometrului sunt dispuse in toate sensurile. Aceste fibre se contracta pe perioada graviditatii, a nasterii, a alaptarii si a orgasmului. In timpul graviditatii, uterul creste in volum, fibrele musculare se lungesc si contractiile dilata colul pentru a expulza fetusul.

Endometrul se imparte in doua invelisuri: cel functional eliminat la menstruatie, si unul bazal care nu este eliminat cu fluxul menstrual si care favorizeaza regenerarea invelisului functional dupa menstruatie. Endometrul este esential implantarii si nidarii zigotului. La nivelul colului uterin, mucoasa contine numeroase glande ce secreta mucus a caror secretie inchide deschiderea interna. In momentul ovulatiei, pana cand nivelul estrogenilor este ridicat, caracteristicile acestui mucus se schimba; el devine mai abundent si mai putin gros, deci mai usor de penetrat de catre spermatozoizi. Intr-o situatie de infertilitate, un examen de mucus cervical ajuta la stabilirea diagnosticului daca ciclul menstrual este ovulatoriu sau nu.

Vaginul

Vaginul indeplineste trei functii importante: serveste la trecerea fetusului, primeste penisul in timpul actului sexual si, in sfarsit, canalizeaza fluxul menstrual. Este un canal muscular cu o lungime de 10 cm. Mucoasa sa este formata din pliuri transversale groase, care ii dau un aspect plisat si care permit o foarte mare extensie. Invelisul muscular este de asemenea dotat cu o elasticitate considerabila. In mod normal, peretele anterior si cel posterior ai vaginului se afla in contact, insa ei sunt capabili de o mare dilatare in timpul coitului si a nasterii.

In vagin sunt produse mari cantitati de glicogen. Bacilii lui Doderlein, gazde obisnuite ale vaginului, transforma glicogenul in acid lactic. Acest acid lactic creeaza un mediu cu pH acid asigurand astfel o protectie reala impotriva multor bacterii si ciuperci. Aceasta aciditate ar fi insa in acelasi timp nociva spermatozoizilor daca nu ar exista substantele de baza din lichidul seminal care sa le asigure supravietuirea.

Bacilii lui Doderlein sunt distrusi de catre antibiotice. Este adesea posibil ca in urma unui tratament cu antibiotice sa se declanseze o vaginita.

In timpul ciclului menstrual si al excitatiei sexuale se pot observa schimbari la nivelul mucoasei vaginale. Celulele se descuameaza in mod continuu si sunt inlocuite de altele noi. In timpul ciclului menstrual, sub influenta estrogenica, celulele vaginale sufera un proces de tasare. Examenul acestor celule se poate face la microscop. Ele sunt obtinute prin intermediul unei prelevari de secretie care trebuie imediat pusa pe o lama de sticla pentru a rezulta un frotis. Examenul de frotis vaginal prelevat in perioada ciclului, cand cantitatea de estrogeni este crescuta, poate ajuta la descoperirea unei probleme de infertilitate.

Congestia numeroaselor mici vase sanguine in momentul excitatiei sexuale ii confera o culoare violacee. O transudare de mici picaturi prin peretii vaselor se observa de asemenea la inceputul procesului si odata cu urcarea excitatiei sexuale. Aceste picaturele se unesc unele cu altele pentru a forma un invelis fin lubrifiant pe intreg peretele mucoasei vaginale.

La nivelul orificiului extern al vaginului se gaseste o membrana fina de mucoasa, himenul. Acesta inchide mai mult sau mai putin deschiderea vaginului si cate odata, din cauza unei imperforari, inchide complet orificiul. In acest caz este necesara o interventie chirurgicala pentru a permite scurgerea menstruatiei.

Vulva

Organele genitale feminine formeaza la exterior o regiune care in ansamblu este cunoscuta sub denumirea de vulva, care cuprinde urmatoarele structuri: Muntele lui Venus, buzele mari, buzele mici, clitorisul si vestibulul.

Muntele lui Venus acopera simfiza pubiana. El este format dintr-un invelis gros de tesut adipos, iar pielea sa cuprinde numerosi receptori sensibili ce pot conduce la orgasm daca sunt stimulati in timpul coitului sau al masturbarii.

Buzele mari sunt doua pliuri longitudinale care pornesc de la Muntele lui Venus si se intind in jos spre spate. Ele protejeaza buzele mici, orificiul vaginului si uretra. Aceste pliuri de tesut adipos sunt acoperite cu par pe partea lor superioara si pe cea externa si contin numeroase glande sudoripare si sebacee. In timpul coitului, buzele mari se separa si se intind inspre coapse pentru a expune buzele mici si deschiderea vaginala.

Buzele mici sunt situate sub buzele mari. Ele nu au fire de par, si contin mai putine glande sudoripare, insa mai multe glande sebacee. Ele se intind in sus pentru a forma preputul clitorisului si in jos pentru a proteja orificiul vaginal. Proportional cu cresterea excitatiei sexuale, apare o crestere a fluxului sangvin, modificandu-le culoarea. In afara perioadei de graviditate, ele trec de la roz pal la rosu aprins si la rosu foarte inchis in perioada de gestatie. Aceste schimbari de culoare anunta apropierea orgasmului.

Clitorisul este o mica proeminenta rotunjita alcatuita din tesuturi erectile, vase sangvine si nervi. O cuta formata de intalnirea buzelor mici (preput) acopera partial extremitatea sa musculara sau glandul. Volumul sau creste in timpul stimularii tactile; el este corespondentul considerabil redus ca dimensiuni al penisului barbatului. Cateodata, el este un receptor si un transmitator al stimulului erotic la femeie. In timpul stimularii sexuale, el se umfla, se ridica si se ascunde in spatele preputului.

Vestibulul este o suprafata triunghiulara marginita de buzele mici. El cuprinde orificiul vaginal, himenul si deschiderile canalelor mai multor glande. Orificiul vaginal ocupa cea mai mare parte a vestibulului. Deasupra acestuia si sub clitoris se gaseste meatul urinar. De fiecare parte a deschiderii uretrei se deschid glandele lui Skeene, corespondentele prostatei la barbati. La fel, de fiecare parte a orificiului vaginal, intre himen si buzele mici, se deschid glandele lui Bartholin, corespondentele glandelor lui Cowper la barbat, care secreta o substanta mucoida in timpul coitului.

Glandele mamare au dubla functie, de zona erogena si de secretie lactee. Fiecare dintre aceste glande este divizata in 15 pana la 20 de lobi separati de catre tesutul adipos de care depinde volumul sanului. Fiecare lob se subdivide in mai multi lobuli ce contin fiecare mai multi acini foarte bogati in capilare; la acest nivel se formeaza laptele. Canalele lactifere sunt conductele excretoare ale fiecarui lobul, ce se unesc pentru a forma un rezervor, in apropierea mamelonului, sinusul lactifer sau ampula galactophore si se ingusteaza pentru a traversa mamelonul. Areola din jurul mamelonului este o zona circulara pigmentara a carei suprafata este strabatuta de numeroase glande sebacee.

Glandele mamare sunt subdezvoltate la nastere.Ele se dezvolta la pubertate,sub influenta estrogenilor si a progesteronului provenit de la ovare;hormonii de crestere si de prolactina provin din pituitara si din tiroxina secretata de tiroida.

Forma si volumul sanilor constituie adesea un subiect de ingrijorare pentru femei.In orice caz acest lucru nu are nici o legatura cu capacitatea de alaptare .Pe perioada de graviditate, sanii devin mai voluminosi si mai grei, anumite ligamente suspensoare putand fi intinse si, din aceasta cauza, dand impresia ca sunt mai putin bine suspendati. Oricum, alaptarea nu aduce schimbari permanente in ceea ce priveste forma, volumul si fermitatea glandelor mamare.

Bolile glandelor genitale feminine

http://www.esanatos.com/ghid-medical/reflexoterapie/tratarea-bolilor-cu-reflexoterapie/bolile-glandelor-genitale-femi11463.ph

 


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani