Alexandru referat






FLECHTENMACHER, ALEXANDRU

(1823-1898) COMPOZITOR, VIOLONIST Sl DIRIJOR

Cu Alexandru Flechtenmacher muzica roma­neasca inregistreaza un nume prestigios si un moment important in procesul ei de afirmare si dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a nascut la Iasi, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenma­cher, jurist, originar din Brasov. Si-a facut studiile muzicale la Iasi si la Conservatorul din Viena (1837-1840). Dupa reintoarcerea sa in tara a avut o bogata si multilaterala activitate, care a constituit o contributie deosebit de insemnata la dezvoltarea vietii muzicale romanesti. Facind parte din pleiada intelectualitatii care a luat parte activa la revolutia din 1848 si care a militat pentru infaptuirea Unirii, Alexandru Flechtenma­cher se numara printre marii inaintasi care au luptat cu perseverenta pen­tru dezvoltarea si afirmarea muzicii romanesti. Ca sef de orchestra a func­tionat la Teatrul National din Bucuresti, la Craiova si la Iasi. In aceasta calitate trebuia sa scrie muzica de scena la piesele aflate in repertoriu, dind astfel la iveala o creatie foarte bogata destinata teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzica pentru mai toate piesele romanesti de teat­ru aparute intre anii 1840-1880, creind in total circa 600 de piese muzicale, la productiile lui Vasile Alecsandri, C.Negruzzi, Matei Millo s.a. Iata cite-va titluri: Cinel-Cinel, Doi tarani si cinci cirlani, Coana Chinta, Piatra din casa, Cetatea Neamtului, Florin si Florica, Fluierul fermecat, Razvan si Vi­dra. Pe linga acestea a scris si numeroase operete, vodeviluri si cantonete. A compus operetele Baba Htrca (dupa textul lui Matei Millo), prima creatie romaneasca de acest gen, Urlta satului, Coana Chirita (dupa textele iui V.Alecsandri), cintece cu caracter mobilizator, care s-au bucurat de o mare popularitate Sfinta zi de libertate, Hora Unirii, vodeviluri, o Uvertura natio­nala etc. Lucrarile sale se intemeiaza, in majoritate, pe folclor. Chiar de la primele compozitii se remarca tendinta si preocuparile lui Alexandru Flech­tenmacher de a da un caracter cit mai pronuntat romanesc creatiei sale, prin introducerea intonatiilor nationale, in afara de cele mentionate mai sus, sub­liniem dorinta lui de a crea el insusi in stil apropiat de cel popular. Foarte multe arii create de compozitor au un caracter popular. El a creat numeroase melodii de joc, ceea ce a contribuit la cresterea numarului de jocuri populare - hore si sirbe - in circulatie, indeosebi dupa anul 1860. Aceste hore create de compozitor, prin marea lor popularitate, au intrat in repertoriul lautarilor, devenind populare. Dupa cum am vazut, Alexandru Flechtenmacher a acor­dat o atentie deosebita creatiilor populare si tocmai prin aceasta s-a impus ca o personalitate de frunte a vietii muzicale romanesti, fiind primul dirijor al teatrului romanesc si primul compozitor care utilizeaza intonatiile natio­nale. Prestigiul pe care si 1-a cistigat in viata muzicala a tarii a facut ca in 1864, cind s-a infiintat Conservatorul din Bucuresti, sa fie numit director al acestei institutii, unde a depus o indelungata si rodnica activitate pedagogica. S-a stins din viata la Bucuresti, la 28 ianuarie 1898. Prin creatia si aportul sau de animator muzical, Alexandru Flechtenmacher a fost una dintre personalitatile de seama din tara noastra.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani