DELINCVENTA JUVENILA IN JUDETUL BUZAU IN PERIOADA 2006 - 2007 referat








Aspecte privind metodologia de cercetare utilizata in evaluarea cantitativa si calitativa a delincventei juvenile


Explicarea stiintifica a delincventei juvenile presupune elaborarea unei scheme conceptuale ori a unui model teoretic ce face legatura intre un ansamblu coerent de fapte si evenimente intre care se fundamenteaza legaturi de interdependenta.
Pentru a fi aplicabile, aceste scheme sau modele trebuie sa indeplineasca doua conditii:
▪ sa poata fi integrate in cadrul unei teorii sau a unui concept mai amplu, din perspectiva caruia evenimentele explicate dobandesc o semnificatie precisa;
▪ toate faptele si evenimentele sa poata fi testate empiric (confirmate sau infirmate de experienta) .
Metodologia cercetarii fenomenului de delincventa juvenila reprezinta unul dintre cele mai importante domenii ale sociologiei datorita faptului ca din modul in care se culeg si se analizeaza datele si informatiile depinde schitarea unor directii de actiune pentru prezent si viitor si elaborarea unor programe de prevenire care vor tine cont de determinarile si conditionarile cauzale ale fenomenului.
Investigatia pe teren are o valoare deosebita in cercetarea fenomenului de delincventa juvenila atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ datorita faptului ca acest mod de lucru implica un impact direct cu fenomenul cercetat. Neglijarea investigatiei in teren este cauza generala a unor erori care se comit in valorificarea semnificatiei actelor de incalcare a legii penale de catre minorii delincventi, prin ignorarea specificului lor psihologic, a trasaturilor mediului familial care a realizat socializarea individului, a factorilor si imprejurarilor care au favorizat transformarea unei conduite deviante normale in delincventa.
Validitatea rezultatelor obtinute prin investigatia in teren depinde de elaborarea unei baze metodologice bine consolidata, construita dintr-un sistem de tehnici si instrumente cu ajutorul carora sa poata fi analizate cu precizie geneza, evolutia si dinamica fenomenului elincvential juvenil.
In cercetarea fenomenului de delincventa juvenila este ideala activitatea de elaborare a unui plan metodologic care sa cuprinda si sa sintetizeze metode de cercetare sociologica, psihologica, criminologica, pedagogica, medicala, juridica si statistica pentru surprinderea fenomenului in complexitatea sa, atat din punctul obiectiv al savarsirii infractiunii (conditiile juridice care fac dependenta conduita adolescentului de legea penala), cat si din punctulul subiectiv (particularitati ale dezvoltarii biologice ale individului, procesul socializarii morale in familie, scoala sau alte medii, eventuale influente, etc.).
Conceperea acestor metode este strans legata de si de obiectivele de prevenire si combatere a delincventei juvenile, de particularitatile fenomenului care presupune un program de tratament diferit de cel al adultului.
Metologia utilizata in evaluarea cantitativa si calitativa a fenomenului delincvential juvenil trebuie sa permita stabilirea unor legaturi de cauzalitate intre faptele savarsite, contexte de viata, medii generatoare de conduite delincvente si totodata tendinte in baza carora sa se poata elabora un program de masuri adecvat.

Universul anchetei

Lucrarea a fost elaborata intr-o delimitare teritoriala stricta, judetul Buzau si o delimitare temporala determinata: perioada 2006-2007. Cercetarile si investigatiile s-au efectuat atat in mediul urban(orase si municipii), cat si in mediul rural, urmarindu-se acelasi obiectiv al anchetei. Pentru a obtine date si informatii concrete am abordat o serie de functionari ai institutiilor de control social de pe raza judetului care au avut contact direct cu fenomenul de delincventa juvenila.
Din cadrul organelor de politie judetene, municipale si orasenesti, au fost contactati 38 de ofiteri care, pe linie de munca, au instrumentat cazuri cu autori minori. Ofiterii au fost alesi din cadrul unor birouri specializate in diverse domenii( judiciar, paza si ordine, cercetari penale, criminalistica) si din unitatile de politie diferite din punct de vedere teritorial( Ramnicu-Sarat, Braila, Ploiesti).
Din numarul total al acestora:
▪ 30% apartin birourilor de cercetare penala;
▪ 25% apartin birourilor judiciare;
▪ 23% apartin birourilor de paza si ordine;
▪ 22% apartin birourilor criminalistice.
Date si informatii utile au fost furnizate de catre personalul Autoritatii Tutelare, de pe langa primariile oraselor Ramnicu-Sarat si Buzau pe baza analizelor statistice efectuate de catre acestia si prin prezentarea unor studii de caz diversificate.
Au fost stabilite legaturi diverse cu cadre didactice din si scoli generale si licee.
In scolile generale au fost anchetate un numar de 20 cadre didactice, iar in licee un numar de 25 cadre didactice dintre care 6 detin functii de conducere. Toate persoanele interogate detin si calitatea de diriginte, deci au atributii si pe linia educarii sociale a elevilor.
Ancheta a fost extinsa si asupra unor grupuri sociale diferite, avand ca obiect atat delincventi minori, cat si tineri care nu au avut implicari in ceea ce priveste incalcarea legii penale. Implicit, au fost stabilite contacte si cu membrii familiilor delincventilor minori, cu cercul de prieteni asi cu persoanele din anturajul acestora.
Efectuarea unui sondaj in randul opiniei publice in legatura cu situatia delincventala din judetul Buzau a constituit inca un obiectiv important al anchetei. S-acerut parerea unui numar de aproximativ de 60 de persoane, persoane care fac parte din categorii sociale diferite.


Metode si tehnici de cercetare utilizate


Pentru elaborarea acestei lucrari, in cadrul cercetarii, au fost folosite urmatoarele tehnici si metode sociologice de investigatie:
a. Analiza statistica a datelor existente in dosarele institutiilor de control social.
Au fost avute in vedere studierea datelor existente in dosarele de urmarire penala a minorilor, in referatele cu propuneri de inceperea sau neinceperea urmaririi urmaririi penale, in evidentele statistice existente la birourile de evidenta operativa ale unitatilor de politie de pe raza judetului Buzau. Accesul la aceste date si informatii s-a realizat cu dificultate, din cauza caracterului de secret de serviciu, fiind necesara o aprobare prealabila din partea conducatorilor organelor de politie.
In urma studierii acestor documente, au fost obtinute informatii pretioase cu privire la:
▫ natura infractiunilor comise;
▫ conditiile si imprejurarile care au favorizat savarsirea lor;
▫ gradul de pericol social al infractunilor;
▫ forma de participatie;
▫ urmarile infractiunii;
Aceste informatii s-au dovedit a fii foarte importante in elaboraea unor concluzii cu privire la modul de savarsire a infractiunilor de catre delincventii minori.
b. Convorbirile nondirijate
Convorbirile nondirijate cu minorii care au fost autori ai unor infractiuni au avut o importanta deosebita, datorita faptului ca au facut posibil contactul direct cu minorii delincventi. Avantajul dat de aceasta metoda este dat de faptul ca a facilitat cunoasterea nemijlocita a individului, prin relatarea libera a cestuia despre cauzele care l-au determinat sa comita actul delincvential, situatia sa familiala, eventualele sale pasiuni, cercul sau de prieteni in care s-a integrat, nivelul sau de pregatire scolara si culturala.
Totodata a fost posibila analizarea unor procese de constiinta care l-au incercat dupa comiterea infractiunii, daca este capabil sa-si asume responsabilitatea pentru faptele sale si daca se considera vinovat sau nu.
In derularea cestor discutii s-a incercat o apropiere fata de minorul delincvent manifestandu-se interes pentru problemele sale in scopul de a putea apela la sinceritatea sa.
Printre subiecti s-au aflat deopotriva baieti si fete. Din numarul lor total de 80 delincventi minori, 63 au fost baieti si 17 au fost fete.
Un rol important l-au ocupat convorbirile nondirijate cu persoanele implicate in mod direct in viata minorului: membrii familiei, prieteni, vecini, profesori. Astfel s-au putut strange informatii referitoare la comportamentul minorului in familie, relatiile sale cu familia, relatiile cu prietenii, preocupari si aptitudini, eventualele conflicte avute cu alte persoane si cazele care le-au generat, situatia scolara si capacitatea de adaptare la cerintele si exigentele impuse de procesul de socializare.
c. Interviurile
Acestea prezinta importanta in cercetarea sociologica datorita faptului ca ele fac apel direct la opinia celor intervievati.
Interviurile au fost adresate reprezentantilor organelor specializate de control social( cadre didactice, procurori, politisti, judecatori) si unor cetateni alesi aleatoriu, cu scopul consultarii opiniei publice.
Pentru realizarea interviului au fost elaborate doua tipuri de ghiduri de conversatie, structurate pe un numar de patru respectiv cinci intrebari dupa cum se poate vedea in anexa nr. 1 si in anexa nr. 2.
c. Studiul de caz
Acesta s-a realizat atat prin analizarea unor date existente in dosarele consultate, cat si prin observarea directa si contactul direct cu minorii delincventi.
Toate aceste metode si tehnici utilizate au condus la obtinerea unor date si informatii pretioase cu privire la identificarea cauzelor fenomenului de delincventa juvenila prezent in judetul Buzau, dinamica acestuia si masurile care trebuie luate pentru atenuarea acestui fenomen care ia o amploare tot mai mare.






Rezultatele cercetarii in teren privind manifestarile delincvente ale
minorilor in judetul Buzau

a. Structura fenomenului delincvential in judetul Buzau si dinamica acestuia

In urma investigatiei in teren si pe baya rezultatelor obtinute a fost posibil ca fe fenomenul delincvential din judetul Buzau sa fie organizat intr-o structura bazata pe caracteristici cu privire la:
- mediul delincventilor minori (mediu urban sau mediu rural);
- statusul familial;
- varsta;
- etnia;
- sexul;
- nivelul de pregatire scolara;
- tipuri de infractiuni savartite;
- modul de comitere a infractiunii( individual sau in grup);
- mediul in care afost savarsita infractiunea( urban sau rural).
In functe de mediul rezidential al delincventilor minori, s-a constatat ca ponderea este detinuta de delincventii minori ce provin din mediul urban acestia detinand un procent de aproximativ 65%, iar cei proveniti din mediul rural detin restul de 35%, in completarea primului.
Din studiul datelor unor dosare apartinand evidentelor autoritatilor tutelare, precum si evidentelor operative ale organelor de politie, s-a tras concluzia ca din procentul de 65% de delincventi minori care provin din mediul urban, in proportie de doua treimi acesti minori apartin unor familii care au imigrat in interiorul granitelor judetului din alte zone ale tarii, atat din mediul urban, cat si din mediul rural.
Se poate deci observa ca inclinatia catre un comportament delicvential este mai usor de asimilat in mediul urban decat in cel rural.
Din punctul de vedere al statusului familial trebuie mentionat ca se intalnesc cazuri de delincventa savarsite atat de catre minori care provin din familii dezorganizate, cat si din familii bine inchegate, cu sau fara posibiltatii materiale.
Situatia minorilor care au savarsit acte delincventiale in perioada 2006-2007 se prezinta in functie de statusul familial, astfel:
Minori din familii dezorganizate
Minori din familii organizate Minori din familii cu posibilitati materiale Minori fara
posibilitati materiale
50% 50% 45% 55%

Insa, din totalul infractorilor minori din perioada 2006-2007, 10% dintre acestia provin din familii de intelectuali.
In analiza fenomenului delincvential in functie de varsta subiectilor, acestia au fost impartiti in trei categorii procentajul aratand astfel:

Minori cu varsta cuprinsa intre 9 - 13 ani Minori cu varsta cuprinsa intre 14- 15 ani Minori cu varsta cuprinsa intre 16 - 18 ani
24% 33,3% 42,7%

Se poate astfel observa o crestere constanta a numarului de delincventi minori. Predilectia catre delincventa apare in jurul varstei de 9 - 10 ani, uneori chia si mai devreme si incepe sa se amplifice odata cu inaintarea in varsta, poderea caea mai ridicata detinand-o minorii cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani.
In raport de apartenenta etnica, situatia se prezinta in felul urmator:

Infractori minori romani Infractori minori rromi Infractori minori maghiari sau de alta nationalitate
65,2% 33,6% 1,2%

De aici putem observa ca ponderea infractorilor minori romani este aproape dubla fata de celelalte categorii de delincventi minori , cifrele fiind direct proportionale cu ponderile de nationalitate ale populatiei judetului Buzau.
In ceea ce priveste sexul delincventilor minori, se constata o un nivel redus de participare a sexuluio feminin la comiterea de infractiuni, ponderea fiind de 4,1%, manifestarile delincventiale fiind caracteristice baietilor.
In functe de nivelul de pregatire scolara a minorilor delincventi analiza este urmatoarea:

Delicventi minori elevi Delincventi minori care au abandonat scoala Delincventi minori care nu au urmat nicio forma de scolarizare
48,3% 34,2% 17,5%

Aceasta situatie este din cauza atat alipsei de supraveghere din partea conducerii scolii si a existentei unor carente in procesul educational, cat si din cauza lipsei de de capacitate de integrare scolara a minorilor, fapt care are drept consecinta imposibilitatea realizarii pe plan profesional si determinarea unor minori de a incerca sa obtina venituri pe cai ilegale.
Analiza mediului de comitere se contureaza astfel:

Infractiuni savarsite in mediul urban Infractiuni savarsite in mediul rural
68,7% 31,3%

Ponderea infractiunilor savarsite in mediul urban este dubla fata de cea a infractiunilor savarsite in mediul rural. Aceasta situatie este din cauza mediului propice comiterii infractiunilor in orase si municipii, mediu caracterizat de aglomerare, rolul provocator al victimelor, inluenta negativa a microgrupurilor deviante.
Un alt punct de analiza foarte important il constituie participatia in cadrul realizarii actelor deviante. In cazul delincventilor minori se constata tendinta acestora de a actiona in grup organizat, dupa cum este ilustrat in tabelul urmator:

Infractiuni savarsite sub forma
participatiei Infactiuni savarsite individual
73% 27%

Din procentul de 73% rezulta tendinta de asociere inmicrogrupuri infractionale. S-a constatat de nenumarate ori de catre organele de politie ca la baza alcatuirii acestor microgrupuri au sta persoane adulte cu antecedente penale - uneori chiar parinti - persoane care au organizat riguros aceste microgrupuri si le-au indus o disciplina stricta.
O importanta deosebita trebuie acordata tipului de infactiuni savarsite de minorii delincventi. Din datele existente in evidentele operative ale organelor de politie din judetul Buzau, reiese ca delincventii minori savarsesc infractiuni de genul:

Infractiuni savarsite cu violenta Alte tipuri de infractiuni
Loviri si alte violente Furturi (sub ambele forme)
Vatamari corporale Inselaciuni
Vatamari corporale grave Vagabondaj
Violuri Trafic ilegal de materiale si substante interzise
Omoruri (inclusiv tentative) Consum si detinere de droguri
Talharii

In perioada analizata ( 2006 - 2007) s-a inregistrat un numar de 1240 de minori participanti la savarsirea de acte delincventiale si un numar de 1560 de infractiuni comise de care acesita pe teritoriul judetului Buzau.
Astfel, situatia numarului de infractori participanti si de infractiuni savarsite, se prezinta in felul urmator:
Total minori participanti Total infractiuni savarsite
ANUL 2006 623 826
ANUL 2007 617 734


In continuare vor fi prezentate situatii statistice care coroboreaza toate datele si analizele supuse atentiei mai sus, situatii caracteristice perioadei 2006 - 2007.


Situatia statistica privind raportul dintre faptele comise de minorii si numarul
de participanti




INFRACTIUNEA
Furt
Talharie
Omor Lovituri cauzatoare de moarte
Viol
Prostitutie
TOTAL
Total fapte comise de minori
1705
761
24
7
110
87
2701
Total participanti
minori
1084
621
17
7
94
69
1892
Media fapte/minori 1,57 1,05 0,88 1 0,88 1,26 1,51



Situatia statistica privind mediul de provenienta a infractorilor minori
si infractiunile comise


Mediul de provenienta
Furt
Talharie
Vatamari corporale
Viol
Prostitutie
Omor Lovituri cauzatoare de moarte
Urban 71% 71% 73% 52% 81% 63% 57%
Rural 29% 29% 27% 48% 19% 37% 43%




Situatia statistica privind gradul de ocupare a minorilor infractori

Infractiuni savarsite de minori Ocupatia minorilor infractori
TOTAL
Elev Fara ocupatie Alte situatii
Furt 560 392 44 996
Talharie 420 586 17 1023
Omor 9 15 3 27
L.C.M. 4 2 1 7
Vatamare corporala 293 56 11 360
Viol 89 82 8 179
Prostitutie 17 87 5 109





b. Tipologizarea manifestarilor delincvente din judetul Buzau

Pe baza urmatoarelor considerente: varsta si persoana delincventului minor, tipul de delict savarsit, statusul socio-economic si cultural al mediului din care provine tanarul, atitudinea fata de fapta comisa si pe baza analizei etiologice a manifestarilor delincvente din judetul Buzau a fost posibila structurarea unei tipologii sumare a diferitelor comportamente delincvente, asa cum urmeaza a fi prezentate mai jos:
1. Comportamente delincvente ocazionale, nestructurate
Aceste comportamente au un grad mai scazut de pericol social si sunt caracteristice, de regula, minorilor care au beneficiat de o socializare familiala si scolara buna.
In aceasta categorie sunt cuprinsi, in general, minori care au intrat intamplator sub influenta unor anturaje negative, care au fost scapati de sub supravegherea parintilor sau a scolii si minori care, intamplator, au participat la acte de incalcare a legii.
Tocmai din aceste motive se poate spune ca pentru acesti minori exista sanse reale de reintegrare sociala.
Pentru a exemplifica, in continuare va fi prezentata o analiza cu numarul de "infractiuni" acte deviante savarsite de minori pentru care organele de cercetare penala ale politiei au intocmit referate cu propunere de neincepere a urmaririi penale pe motivul lipsei pericolului social specific unei infractiuni.

Numarul de cazuri solutionate cu neinceperea urmaririi penale
ANUL 2006 32
ANUL 2007 38

2. Comportamente delinvcente structurate
In acest caz aceste comportamente au un gradde pericol ridicat. Ele sunt caracteristice minorilor cu un nivel scazut de integrare sociala, minori care au si dificultati de adaptare sau carente in comportament. Comportametul delincvential al acestora, de regula, este o continuare si o amplificare a unui comportament predeviant (consum de droguri, consum de alcool, mici furturi din magzine, etc.). Acestia sunt stigmatizatidrept elemente nocive, care "polueaza" moral strada sau cartierul. In consecinta, acestia nu mai au sanse de recuperare.
Astfel, minori cu un asemenea tip de comportament au savarsit:
▪ in anul 2006 - un numar de 315 infractiuni;
▪ in anul 2007 - un numar de 304 infractiuni.
3. Comportamente delincvente recurente
Acest tip de comportament delincvential prezinta un grad de pericol social deosebit deoarece se materializeaza in infractiuni de omor, tentative de omor, lovituri cauzatoare de moarte, vatamari corporale grave, loviri su alte violente, violuri, talharii, etc.
Ele sunt caracteristice, in general, minorilor care provin din din medii de socializare "negativa", medii parazitare unde au fost instruiti intr-un spirit violent si agresiv.
De multe ori autorii minori cu un astfel de comportament sunt organizati in grupuri antisociale specializate in comiterea anumitor fapte penale, avand ca element favorizant consumul de alcool.
In mod izolat, pot participa la o asemenea manifestare delincventa si minorii cu o buna socializare, dar care cad prada unor tulburari psihice de moment care ii determina sa actioneze in concordanta cu primul impuls.
Numarul de infractiuni comise de catre minorii cu un astfel de comportament, in judetul Buzau se prezinta astfel:
▪ in anul 2006 - un numar de 76 de infractiuni;
▪ in anul 2007 - un numar de 59 de infractiuni.



c. Etiologia comportamentului de lincvential in judetul Buzau

In momentul de fata cand se cristalizeaza si se structureaza o noua societate civila in tara noastra si cand se multiplica o serie de fenomene si procese disfunctionale si disarmonice, aparand chiar aspecte de anomie si patologie sociale, problemele educarii, adaptarii si mai ales a promovarii tinerilor devin extrem de presante si de dificile, nerezolvarea lor putand determina aparitia unor fenomene de frustrare, de inadaptare, instrainare si de delincventa in randul anumitor categorii de minori si tineri.
In analiza comportamentului delicvential juvenil, sociologii, aduc un ajutor pretios juristului, constientizandu-l asupra reactiei sociale fata de eventuala incalcare a normelor sociale si penale de catre delicventii minori, cat si asupra mecanismului social care conduce la dobandirea "identitatii" de infractor. Comportamentele antisociale care incalca normele sociale si juridice trebuie studiate atat din perspecitva individului si grupului social in care este integrat, cat si din cea a fenomenelor social-economice si culturale care afecteaza societatea avandu-se totodata in vedere evolutia in timp si spatiu a diferitelor tipuri de comportamente antisociale.
Fenomenele de delicventa juvenila din judetul Buzau (cat si din intreaga tara) trebuie puse in legatura cu nivelul si amplitudinea proceselor de dezvoltare economica si sociala, cu efectele negative ale acestora asupra organizarii si coeziunii grupurilor sociale, asupra relatiilor membrilor acestora si conditiilor de viata.
Industrializarea a avut ca efect o puternica urbanizare si imigratie, totodata, indirect favorizand crearea de medii propice savarsirii de infractiuni din cauza aglomerarilor si abundentei de bunuri care pot constitui produs al infractiunii.
Din cercetarile efectuate, am constatat faptul ca majoritatea infractiunilor savarsite de catre minori s-au produs in oras. Ele detin o pondere de 68,7% din infractiunile cu autori minori comise in mediul urban in judetul Buzau.
Procesele modernizarii au determinat o serie de schimbari profunde in structura sociala, economica si culturala, "intalnindu-se" indivizi din diferite categorii sociale, cu nivele de cultura diferite, cu traditii si obiceiuri diferite care in cele din urma au fuzionat. A fost constatata, de altfel, aparitia unor multitudini de modificari de conduita, largindu-se sfera libertatii si autonomiei personale, individul fiind eliberat de vechile legaturi familiale traditionale si de controlul social rigid al microgrupurilor comunitare. Ca urmare, asimilarea unor noi exigente normative genereaza o contradictie fundamentala intre identitatea culturala mostenita prin socializarea comunitara traditionala si valorile spirituale ale noului mod de viata urban. Aceasta contradictie genereaza, la randul ei, multiple comportamente hibride, aculturale si deviante, favorizand aparitia de multiple manifestari cu caracter antisocial.
Trecerea de la un tip de viata comunitar-rurala, la modul de viata urbana a fost marcata de o etapa intermediara de adaptare in care s-au manifestat o serie de contradictii exprimate in modul in care aceste familii si-au indeplinit rolul educativ. Diferenta modului de viata dintre mediul urban si mediul rural este certa. Dupa
cum am prezentat in sectiunea anterioara s-a constatat ca majoritatea delicventilor minori provin din familii care au imigrat din mediul rural. Impactul acestora cu mediul urban a fost dur mai ales in etapa actuala. Perioada prin care trecem, de mari schimbari economice a adus si aspecte negative.
Odata cu trecerea la economia de piata au aparut somajul si inflatia. Familiile care au imigrat in mediul urban in speranta asigurarii unui trai mai bun au fost dezamagite. Treptat sau brusc, parintii si-au pierdut locurile de munca si implicit posibilitatea de a asigura familiei strictul necesar traiului. Copiii si tinerii, lipsiti de ajutor material din partea parintilor, nu pot obtine necesitati elementare specifice varstei, pe care alti copii le pot dobandi, si deseori recurg la cai ilicite pentru a le obtine.
Un exemplu de necontestat reiese din discutia purtata cu un tata, acesta fiind dezamagit profound de faptul ca nu are posibilitatea de a procura copiilor sai dulciurile si jucariile pe care si le doresc. O eventuala consecinta a acestui fapt s-ar putea regasi in cazurile care urmeaza.
Minorii P.L. si A.D., primul in varsta de 15 ani, al doilea in varsta de 17 ani au fost surprinsi in flagrant delict in momentul in care incercau sa patrunda in incinta unei cafenele pentru a sustrage bunuri. In decursul anchetei acestia au declarat ca doreau sa sustraga pachete de cafea, tigari si bauturi alcoolice in scopul de a le vinde. Ancheta sociala efectuata, a stabilit fapttul ca proveneau din familii fara antecedente penale, dar cu venituri mici sau unul din parinti someri. S-a mai constatat totodata faptul ca cei doi nu creau probleme pe plan scolar si erau considerati de catre vecini drept niste copii al caror comportament nu creeaza probleme si trece neobservat.




Ofiteri din cadrul biroului de cercetare penala din cadrul Politiei Municipiului Buzau mi-au atras atentia asupra unui caz interesant. Gestionara unei cofetarii de pe raza localitatii a sesizat organele de Politie despre sustragerea unor bunuri. Echipa operativa care s-a deplasat la fata locului a evaluat paguba produsa si a concluzionat ca principalele bunuri furate au fost: dulciuri, tigari, cafea, bauturi alcoolice si suma de 500 lei care se afla in casa de marcat. Organele de politie care au constatat infractiunea, au elaborat versiunea ca autori sunt minori.
In analiza bunurilor care fac obiectul infractiunilor de furt am constatat ca acestea se regasesc in randul celor care sunt usor de purtat si care nu au o valoare deosebit de mare. Am identificat astfel, bunurile de larg consum, alimentare, banii, articolele de imbracaminte, tigarile si bautura de import, bijuterii1e, aparatura electronica. Delincventii minori prefera comiterea de infractiuni in locurile aglomerate pe care mediul urban le ofera. Astfel, sunt foarte frecvente infractiunile savarsite in piete, in centre agroindustriale, magazine universale sau magazine mari, parcuri de distractii si locuri unde se desfasoara adunari publice cu caracter sportiv sau cultural. Aceste medii le permit delincventilor minori sa se "camufleze" mai usor printre ceilalti cetateni si sa profite de neglijenta acestora. Delincventii minori profita si de persoanele aflate in tranzit in mediul urban (eventual pentru cumparaturi), precum si de persoanele in varsta. Abundenta bunurilor pe care orasele le poseda pe teritoriul lor, provoaca de1incventii minori din mediul urban si ii atrag pe cei din mediul rural. Un alt aspect al fenomenului infractional juvenil din mediul urban il constituie minorii care apeleaza la mila publicului. Cercetand acest fenomen impreuna cu functionarii din cadrul Autoritatii tutelare de pe langa primarie am observat ca se contureaza o crestere rapida a practicarii acestei infractiuni. Pe strazile oraselor, de dimineata pana seara pot fi intalniti copii de 12-13 ani, purtand in mana placute cu inscriptia: "Mama este moarta, tata este in inchisoare si suntem 6 frati". Acesti copii nu opereaza in localitatea de origine, ci in localitatile invecinate. Care ar fi explicatia acestui fenomen? Desigur exista copii fara parinti, fara nici un ajutor dar dar s-a dovedit in paralel si faptul ca acesti minori au familie. Aici putem distinge doua situatii:
a. - copiii au familie si sunt trimisi chiar de parinti sa cerseasca. Aceste familii sunt de regula lipsite de posibilitati materiale ori datorita somajului, ori datorita lipsei de interes din partea parintilor fata de prestarea unei munci.
b. - copiii au familie, dar din cauza unor conflicte cu parintii au fugit de acasa ajungand in strada, aici creandu-si un microunivers propice realizarii celor dorite. Apeland la mila publicului si obtinand zilnic sume de bani care le permit supravietuirea pe o durata nedeterminata de timp, acestia refuza ideea reintoarcerii la familie. De aici si pana la a deveni delincvent nu mai este decat un pas. Ajungand la o varsta de 14 - 15 ani, care nu ii mai permite sa practice o asemenea indeletnicire si asociindu-se cu altii de aceeasi varsta cu ei sau nu, de putine ori cu adulti, minorii incep comiterea infractiunilor de furt. Din datele prezentate anterior s-a putut observa tendinta de asociere in grup in scopul comiterii de infractiuni. In judetul Buzau, din totalul infractiunilor savarsite de catre minori, 73% s-au efectuat in grup de minori sau in asociere cu persoane adulte. Putem incadra aceste manifestari in teoria subculturilor delincvente a lui A.K. Cohen. S-a incercat gasirea unei explicatii in ceea ce priveste constituirea grupurilor delincvente in raport cu teoriile si conceptele elaborate in materie. Aceste grupuri se formeaza de regula la periferia oraselor. In acest sens am luat ca obiect de studiu cartierul Simileasca, zona cunoscuta ca fiind un mediu cu un pronuntat caracter delincvential. Acest cartier a fost construit in urma cu 40 de ani, acolo instalandu-se familiile imigrante. In aceasta zona comportamentul delincvent poate fi considerat "traditional" el transmitandu-se practic din generatie in generatie. Acolo pot fi intalnite cele mai multe persoane cu antecedente penale si cei mai multi adulti care savarsesc infractiuni. Copiii din aceasta zona se nasc si cresc in apropierea acestora, dobandindu-le treptat obiceiurile. De regula, totul incepe cu consumul de tutun si alcool de la varste fragede. Copiii se constituie in grupuri de prieteni si incep sa consume tutun si alcool, considerand ca acest lucru ii maturizeaza si ii aduce la acelasi nivel cu adultii. Ca urmare a acestui fapt intervine si ignorarea celorlalti copii care fac parte din grup. Astfel incep scandalurile provocate fara motiv si bataile. Dar totul nu se opreste aici. Posibilitatile materiale ale grupului sunt reduse. Se resimte nevoia de bani. Ca o consecinta, apar "taxele de trecere", "confiscarile" de bunuri si sume de bani de la alti copii apropiati ca varsta. Urmatoarele victime sunt varstnicii care lipsiti de aparare pot cadea foarte usor prada acestor "bande" de delincventi. Curajul acestora creste, grupul se mareste iar actiunile se extind si asupra adultilor, mai ales cand acestia sunt singuri. Cooptarea in bande se face relativ usor. in dorinta de a se "afirma"si de a-si arata curajul multi minori considera ca actele de devianta ii fac mai puternici in randul semenilor. Spiritul de aventura, caracteristic varstei, ii atrage catre intamplari pline de senzational. Am constatat ca delincventii minori au savarsit infractiuni de furt, nu atat din dorinta de a-si insusi bunuri pe nedrept, valoarea acestora fiind mica, ci din dorinta de a trai stari de tensiune produse de comiterea actului. Constituirea acestor grupuri s-a facut de catre minori pe baza prieteniilor si cunoasterii reciproce de la scoala ori de la joaca. Aceste "bande" aveau o structura diferita. in cadrul unora, membrii proveneau din parinti delincventi. Acestea comiteau infractiuni cu gradul cel mai ridicat de pericol social, cum ar fi talhariile. Alte grupuri erau constituite din minori care proveneau din familii organizate si comiteau infractiuni cu un grad de pericol social mai redus: furturile din magazine, din locuintele persoanelor in varsta, etc., valoarea bunurilor furate nefiind mari. Exista si grupuri mixte, formate din minori care provin din familii dezorganizate, familii organizate si minori fara parinti. Se prezinta sub aceasta forma un grup constituit din 5 membri care avea in componenta sa 3 minori ai caror parinta au suferit condamnari, un minor care provenea dintr-o familie de muncitori cu posibilitati materiale reduse si un minor fara parinti fugit din orfelinatul Braila. Primii patru s-au cunoscut la liceul unde erau elevi, al cincilea fiind cooptat ulterior, pe "un teren" unde cei patru consumau bauturi alcoolice si fumau. Deci un rol hotarator in inclinatia catre manifestarile delincventiale in randul minorilor il joaca mediul, anturajul in care acesta creste si isi formeaza propria-i personalitate. Fiind inconjurat de semeni cu o conduita devianta, din care la un moment dat acestia fac un mod de viata, minorul poate fi o victima sigura pentru acestia. Bulversat de ideile si conceptele despre viata ale delincventilor, calea de atingere a unor scopuri si idealuri propuse, dintr-un anumit punct de vedere mult mai rapida si eficienta atrag minorul la aderarea la un astfel de comportament. Acest sistem de atragere a minorilor, este folosit in mare parte de catre adultii cu antecedente penale, care profita de naivitatea copiilor si de lipsa lor de experinta de viata. Alegandu-si cu rigurozitate subiectii, adultii delincventi ii invata pe acestia "siretlicuri" si "moduri de operare" ca pe niste posibilitati de distractie. Pana la urma aceasta "distractie" devine o activitate serioasa repetandu-se in mod frecvent. Minorii nu mai pot da inapoi. In momentul in care gresesc sunt sanctionati. Ei devin practic niste "instrumente" de savarsire a infractiunilor la indemana unor adulti. In raport cu aceasta situatie am gasit un astfel de caz: O femeie, in varsta de 54 de ani, care a suferit mai multe condamnari fiind cunoscuta cu antecedente penale in evidentele organelor de politie din orasul Braila, oferea gazduire si pregatea in scopul savarsirii de infractiuni un numar de 7 minori. Casa respecivei persoane devenise o adevarata scoala de infractori. Femeia invata copiii sa fure si ii instiga la infractiunea de furt, cersetorie si inselaciune. In fata organelor de politie ea nu se mai inregistra de mult timp cu noi infractiuni, motiv care la un moment dat a determinat organele de politie sa isi "indrepte privirile" asupra ei. Minorii gazduiti de catre aceasta femeie proveneau din orfelinate, iar media lor de varsta era de 12 ani.
Climatul familial joaca un rol important in explicarea conduitelor antisociale (in special conduita parentala). Astfel, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritatii parintilor, a controlului, precum si a afectiunii acestora, ca urmare a divortului duce la neadaptare sociala. De asemenea, familiile caracterizate printr-un potential conflictogen ridicat si puternic carentate din punct de vedere psihoafectiv si psihomoral afecteaza in mare masura procesul de maturizare psihologica si psihosociala a personalitatii copiilor.
In familiile in care ambii parinti sau unul dintre acestia este hiperautoritar si hiperagresiv, copilul nu are alta alternativa decat supunerea oarba, neconditionata in raport cu cerintele si pretentiile parintelui, cu efect negativ imediat in planul dezvoltarii si evolutiei personalitatii viitorului tanar. La agresivitate si ostilitate, copilul nu raspunde direct in raport cu parintele agresor, ci indirect prin atitudini si chiar actiuni agresive si autoagresive.
Tensiunea acumulata in timp, ca urmare a frecventelor stari de frustrare cauzate de regimul hiperautoritar impus se va elimina prin descarcari bruste, prin forme de conduita agresiva sau autoagresiva.
Pe de alta parte, exista si climatul familial hiperpermisiv in care parintii sunt superprotectori, "invadeaza" pur si simplu copilul cu investitii afective, creeaza in mod exagerat conditii de "aparare" a copilului impotriva "pericolelor si prejudecatilor". Acest "tratament" educational poate conduce la conduite antisociale explicabile in cea mai mare masura prin rezistenta scazuta la frustrare.
Totusi, chiar daca 80% dintre minorii cu conduite antisociale provin din randul familiilor dezorganizate, nu se poate sustine concluzia ca orice familie dezorganizata aduce in mod automat tulburari de comportament ale copiilor.
Exista cazuri de tineri cu fapte antisociale care provin din familii organizate si carora nu le-a lipsit nimic din punct de vedere material si nici grija si preocuparea pe linia asigurarii unor conditii educationale corespunzatoare.
Eysenck considera ca acestia fac parte din categoria indivizilor greu educabili. Socializarea lor, care trebuie sa conduca la internalizarea unor norme societale, este mult ingreunata de predominanta rapiditatii inhibitiei.
Astfel, pe baza celor prezentate mai sus si in urma efectuarii unor sondaje de catre personalul autoritatii tutelare s-a stabilit ca dintre factorii familiali defavorabili, primul loc il ocupa alcoolismul parintilor, insotit de un comportament brutal fata de copii, urmand apoi in ordine, lipsa unui parinte, lipsa de supraveghere din partea parintilor conflictele dintre parinti, educatia gresita data in familie. Alcoolismul unuia sau ambilor parinti, exemplul negativ prin comportament vicios cu agresivitate fata de membrii familiei, antecedentele penale constituie circumstante care influenteaza comportamentul delincvential al minorilor.
Fratii mai mari cu activitate delincventiala, descoperiti sau nu, internati in scoli de reeducare, parinti ce nu desfasoara o activitate productiva ori parinti care indeamna la furt, lucrul in tura al ambilor parinti sunt elemente de mediu familial care influenteaza comportamentul delincvential prin exemplul negativ.
Infractiuni care au avut la baza astfel de premise au fost foarte frecvente, mai ales in ceea ce priveste inselaciunea. Bunuri furate de catre parinti au fost identificate asupra copiilor acestora in momentul in care incercau sa le comercializeze. Au fost descoperite infractiuni in care tatal si fiul erau coautori sau complici.
In ceea ce priveste alcoolismul, in mare masura acesta a fost deprins de catre minori de la parinti.
Copiii izgoniti de acasa pentru a cersi sunt o realitate. La fel si cei trimisi sa procure alcool pentru parinti.
Iata deci, ca germenii comportamentului delincvent al minorului trebuie cautati in cadrul familie, acesteia revenindu-i primul si principalul rol al educarii copilului.
Cadrele didactice (de scoala generala si liceu) semnaleaza lipsa de interes a parintilor fata de situatia scolara a copiilor. Acest lucru s-a constatat atat in cadrul unor familii dezorganizate, cat si in cadrul unor familii organizate. Prezenta parintilor la sedinte se diminueaza. Exista copii de care, dupa doi sau trei ani de studiu nu s-a mai interesat nimeni. Acest lucru se intampla deopotriva cu elevii buni si slabi la invatatura.
Directorul unui liceu industrial din Buzau observa ca lipsa de interes fata de situatia scolara se manifesta si in randul familiilor de intelectuali care de regula erau cei mai interesati in aceasta problema.
Au existat situatii in care minorii au comis infractiuni fara un grad de pericol pe fondul unei educatii gresite. Acestia au actionat neglijand consecintele ce le-ar putea avea faptele comise sau profitand de pozitia sociala a unuia dintre parinti considerand ca spre deosebire de altii, ei isi pot permite mai multe. Acestia au comis infractiuni precum: conducerea fara permis si punerea in circulatie a autoturismului fara consintamantul parintilor, conducerea de autoturisme in stare de ebrietate, infractiuni de distrugeri de bunuri din avutul public si privat.
Lipsa de interes fata de copii din partea unor parinti, neglijarea educatiei sau carentele in realizarea acesteia au dus la savarsirea unor infractiuni privind viata sexuala.
In cercetarea mediului familial am incercat testarea unor parinti cu privire la interesul manifestat pentru educarea copiilor.
Un alt aspect important la tinerii cu tulburari de comportament il reprezinta esecul privind adaptarea si integrarea scolara. Copiii inadaptati scolar intra in categoria "copiilor problema" care adopta o conduita devianta in raport cu cerintele vietii si activitatii scolare. Acestia se caracterizeaza prin:
- insubordonare in raport cu regulile si normele scolare;
- lipsa de interes fata de cerintele si obligatiile scolare;
- absenteismul, chiulul de la ore;
- repetentia;
- conduita agresiva in raport cu colegii si cadrele didactice.
Cercetarile efectuate confirma faptul ca exista o corelatie intre conduita delincventa si nivelul pregatirii scolare in sensul ca delincventii minori, de regula, prezinta un nivel de pregatire scolara foarte scazut.
In ultima perioada, se observa din ce in ce mai mult impletirea (asocierea) modificarilor mai putin grave sub raport juridic, dar suparatoare de tipul: minciuna, inconsecventa comportamentala, violente verbale, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea colegilor, refuzul de a saluta, atitudini nonconformiste etc. cu abaterile grave de la normele morale si legislatia penala, cum sunt: furtul repetat, vagabondajul, actele de spargere sau talharie, consumul curent de alcool sau droguri, prostitutie. Manifestarile cu aspect predelictual si cele infractionale rezulta, de obicei, din interactiunea unor cauze individuale si sociale cu o serie de conditii favorizante.
Cauzele individuale atrag atentia atat asupra unor posibile determinari ereditare (conditii interne predispozante), cat si asupra formarii nefavorabile la un moment dat, a personalitatii tanarului sub influenta unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea lor in comportament.
Cauzele sociale vizeaza, de regula, influentele nocive ale situatiilor concrete de viata in care s-a aflat tanarul inainte de comiterea conduitei deviante.
Conditiile favorizante cuprind, de fapt, acele imprejurari si situatii externe care faciliteaza comiterea delictului (producerea faptei propriu-zise).
Astfel, carentele procesului de scolarizare constituie o alta cauza a dezvoltarii comportamentului delincvential juvenil. In perioada actuala scoala a pierdut cu mult din rolul de institutie de control social pe care il avea inainte din cauza dezinteresului manifestat atat din partea elevilor, cat si din partea unor cadre didactice pe fondul lipsei unei legislatii clare in privinta invatamantului.
Cadrele didactice nu ar trebui sa se rezume doar la materiile de stricta specialitate pe care le predau. Orele de curs trebuie organizate intr-un asemenea mod incat sa atraga elevii si sa provoace participarea efectiva a acestora. Din acest punct de vedere, unii profesori neglijeaza modul de structurare a orelor de curs, limitandu-se doar la a preda materia, a asculta si a pune note. Aceasta lipsa de tact poate avea repercursiuni asupra elevului.
Dezinteresul in a-l ajuta sa perceapa informatiile si sa le valorifice instraineaza elevul de cadrul didactic intre ei fiind necesara o apropiere. Aceasta instrainare produce si o repulsie fata de scoala, repulsie urmata de ignorarea materiilor de invatamant si fuga de la ore.
Din discutiile purtate cu cadrele didactice s-a dedus faptul ca orele de dirigentie sunt singurele care incearca o apropiere a profesorilor de elevi. In cadrul acestor ore profesorii pun in discutie diferite probleme de educatie civica, comportament social, cunoasterea legilor, educatia medico-sanitara. Din nefericire foarte putine ore din programa de invatamant sunt afectate pentru aceasta materie, iar numarul dirigintilor care pun in discutie astfel de probleme in fata elevilor este foarte redus.
Unii profesori considera ca in planul de invatamant ar trebui introduse astfel de discipline de invatamant.
A fost recunoscuta lipsa sau numarul redus al activitatilor educative si cultural sportive in cadrul carora pot fi valorificate talentele si pasiunile elevilor, organizarea de spectacole, vizite la muzee sau alte obiective turistice.
Trebuie mentionat si aspectul categorisirii de catre unele cadre didactice in elevi buni si elevi rai.
Interesul manifestat pentru primii si ignorarea celor din urma, duc pe acestia la sentimentul de marginalizare, sadind in mintea lor complexe de inferioritate. Ei se vor compara cu ceilalti si ii vor gasi pe acestia superiori in tot ceea ce fac. In aceasta situatie un comportament delincvent le creaza impresia de superioritate prin faptul ca savarsesc fapte extraordinare si curajoase de care ceilalti nu sunt in stare.
Scoala se intalneste foarte des cu cazuri de delincventa juvenila. In urma unui sondaj efectuat s-a stabilit ca cele mai multe cazuri se petrec in liceele industriale in care nivelul de pregatire a elevilor este foarte scazut.
Discutand cu directorul unui liceu industrial si cu cateva cadre didactice, se poate concluzionaacestia ca situatia la invatamant si la disciplina este cu adevarat disperata. Acest lucru constitue si un motiv pentru care foarte multe cadre didactice doresc sa paraseasca posturile pentru a se muta la alte licee. Acest fapt atrage dupa sine dezinteresul acestor cadre fata de pregatirea scolara a elevilor. In cautarea unui raspuns la intrebarea care sunt cauzele care produc aceasta stare de fapt? majoritatea profesorilor afirma ca vina este a carentelor de socializare in cadrul familiei, afirmatie din care poate reiesi lipsa simtului auto critic pentru analizarea propriilor greseli si deficiente ale profesorilor in activitatea pedagocica pe care o desfasoara. Problema este valabila si pentru alti functionari al institutiilor de control social, situatie in care rolul de control social se diminueaza.
Toate cadrele didactice contactate au fost de acord asupra faptului ca nivelul de pregatire scolara a delincventilor minori, este foarte scazut. Au existat si situatii izolate in care acestia aveau o situatie scolara foarte buna, infractiunile fiind savarsite din culpa si fara a avea un grad ridicat de pericol social. Delincventii minori manifesta indiferenta fata de scoala, majoritatea fiind repetenti, avand rezultate foarte slabe la invatatura la toate materiile, au abandonat scoala sau nu s-au prezentat pentru a sustine examen de admitere la liceu.
Modul de petrecere a timpului liber poate avea o influenta puternica asupra comportamentului deviant.
In primul rand ar trebui sa ne gandim care ar putea fi posibilitatile de distractie ale minorilor?
Primul loc il ocupa bineinteles televizorul si calculatorul despre care se poate afirma ca fac parte din viata copiilor. Foarte mult din timpul lor liber copii si tinerii il petrec in fata televizorului si din ce in ce mai mult in fata calculatorului cu atat mai mult din cauza faptului ca ne aflam in era tehnologiei, calculatorul facand parte din insasi viata multora. Astfel multi parinti nu au grija sa supravegheze timpul petrecut de copiii lor in fata calculatorului, neluand in calcul lucrurile nebenefice pentru copiii lor pe care acestia le au la indemana atunci cand utilizeaza internetul.
In ceea ce priveste programele televizate se poate afirma ca acestea au inceput sa contina din ce in ce mai multe emisiuni, chiar emisiuni categorisite ca fiind pentru copii care cuprind scene brutale de violenta si scene erotice, lucruri usor imitabile de catre copii. In ultimul timp si desenele animate cuprind asemenea scene.
Un al doilea mod de petrecere a timpului liber este reprezentat de constituirea unor grupuri sportive (neoficiale) de catre elevi de liceu sau tineri pana la varsta de 16 - 18 ani in cadrul carora acestia practica artele martiale si se instruiesc in folosirea unor diferite tipuri de arme albe. Problema este ca acesti tineri sunt dornici sa isi puna in aplicare deprinderile formate. Lipsa unui instructor care sa-i indrume si dirijeze ii determina sa caute pricina altor tineri pentru a-i starni la lupta. Nu de putine ori, victime cad si adultii.
Insa o atentie deosebita ar trebui acordata grupurilor constituite pentru a consuma droguri sau diferite substante interzise. Tinerilor a inceput sa li se para din ce in ce mai captivant sa detina droguri in scopul consumului, precum si sa faca trafic cu astfel de substante interzise la indemnul unor traficanti "de profesie" care ii atrag oferindu-le sume de bani sau droguri. De aceea multi minori comit infractiuni pe fondul consumlui de droguri, de cele mai multe ori savarsirea unei fapte penale capatand aspectul unei aventuri ei considerand ca numai asa pot iesi dintr-o stare de monotonie simtindu-se astfel speciali.
Ghidul de intrebari care se regaseste in anexa nr. 1 prezinta rezultatele unui sondaj de opinie cu privire la caracterizarea fenomenului de delincventa juvenila in judetul Buzau, aplicat unor cetateni din categorii sociale diferite. Structura esantionului a fost urmatoarea:
- numar de subiecti anchetati 70
- sex:
▪ barbati 65%
▪ femei 35%
- nivel de pregatire profesionala:
▪ liceul absolvit 25,3%
▪ liceul neabsolvit 15,1%
▪ facultatea absolvita 35,4%
▪ facultatea neabsolvita 24,2%

- varsta:
▪ pana la 25 de ani 50,5%
▪ intre 25 si 35 de ani 23,2%
▪ peste 35 de ani 26,3%
Concluziile trase in urma raspunsurilor la intrebari au fost urmatoarele: a. Cu privire la gravitatea fenomenului de delincventa juvenila:
- 92% dintre subiecti apreciaza delincventa juvenila drept un fenomen grav. Aici se incadreaza preponderent subiectii in varsta de pana la 25 ani, ei avand contactele cele mai directe cu aspecte ale fenomenului de delincventa juvenila ei fiind cei mai expusi acestui fenomen.
- 8% apreciaza ca delincventa juvenila nu este un fenomen grav.
Acestia se regasesc intre persoanele de peste 30 - 35 ani care considera ca delincventa este un fenomen specific oricarei societati si ca aceasta este considerabil diminuat de catre autoritatile competente ale statului.
b. Cu privire la evolutia delincventei juvenile: - 87% dintre subiecti considera ca fenomenul de delincventa juvenila se va amplifica. Printre acestia se numara in primul rand subiecti care au apreciat ca delincventa juvenila constituie un fenomen grav. Am observat aici ca cei mai alarmati de gravitatea si dinamica fenomenului de1incvential juvenil sunt tinerii pana in 25 ani.
- 13 % dintre subiecti considera ca fenomenul de delincventa juvenila nu se va amplifica. Printre acestia se afla subiecti in varsta de peste 25 ani. In cazul acestora, am concluzionat ca este o oarecare diminuare a perceptiei asupra fenomenului delincvential juvenil pe baza lipsei de interes fata de problemele sociale din tara. Am observat ca exista in randul acestora chiar un dezinteres de informare asupra problemelor sociale, economice si politice ale tarii (mai ales in ceea ce priveste tinerii intre 25 - 30 ani).
c. Cu privire la legislatie:
- 82% dintre subiecti sunt de acord cu o legislatie care sa sanctioneze aspru infractiunile delincventilor minori. Printre acestia se numara tinerii pana la 25 de ani (cei mai multi) si persoane peste 25 de ani. Concluzia trasa este ca se face simtita lipsa de educatie a maselor in ceea ce priveste reeducarea si reintegrarea sociala a celor care au comis infractiuni. Majoritatea cetatenilor considera ca cel care a comis o infractiune constituie un pericol public si trebuie sanctionat aspru. As putea afirma ca acesti cetateni sunt adaptati unui model represiv de politica penala.
- 18% dintre subiecti considera ca legile in vigoare sunt suficient de exigente.
Acestia pun accentul pe masurile de prevenire a delincventei juvenile, de recuperare si reintegrare sociala a minorilor ce comit infractiuni care trebuie luate de catre institutiile de control social ale statului. Cei care au dat asemenea raspunsuri au fost subiecti cu studii medii, studentii si subiectii cu studii superioare, deci persoanele cu un grad ridicat de pregatire.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani