Aspecte privind metodologia de cercetare utilizata in evaluarea cantitativa si calitativa a delincventei juvenile
Explicarea stiintifica a delincventei juvenile presupune elaborarea unei scheme conceptuale ori a unui model teoretic ce face legatura intre un ansamblu coerent de fapte si evenimente intre care se fundamenteaza legaturi de interdependenta.
Pentru a fi aplicabile, aceste scheme sau modele trebuie sa indeplineasca doua conditii:
▪ sa poata fi integrate in cadrul unei teorii sau a unui concept mai amplu, din perspectiva caruia evenimentele explicate dobandesc o semnificatie precisa;
▪ toate faptele si evenimentele sa poata fi testate empiric (confirmate sau infirmate de experienta) .
Metodologia cercetarii fenomenului de delincventa juvenila reprezinta unul dintre cele mai importante domenii ale sociologiei datorita faptului ca din modul in care se culeg si se analizeaza datele si informatiile depinde schitarea unor directii de actiune pentru prezent si viitor si elaborarea unor programe de prevenire care vor tine cont de determinarile si conditionarile cauzale ale fenomenului.
Investigatia pe teren are o valoare deosebita in cercetarea fenomenului de delincventa juvenila atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ datorita faptului ca acest mod de lucru implica un impact direct cu fenomenul cercetat. Neglijarea investigatiei in teren este cauza generala a unor erori care se comit in valorificarea semnificatiei actelor de incalcare a legii penale de catre minorii delincventi, prin ignorarea specificului lor psihologic, a trasaturilor mediului familial care a realizat socializarea individului, a factorilor si imprejurarilor care au favorizat transformarea unei conduite deviante normale in delincventa.
Validitatea rezultatelor obtinute prin investigatia in teren depinde de elaborarea unei baze metodologice bine consolidata, construita dintr-un sistem de tehnici si instrumente cu ajutorul carora sa poata fi analizate cu precizie geneza, evolutia si dinamica fenomenului elincvential juvenil.
In cercetarea fenomenului de delincventa juvenila este ideala activitatea de elaborare a unui plan metodologic care sa cuprinda si sa sintetizeze metode de cercetare sociologica, psihologica, criminologica, pedagogica, medicala, juridica si statistica pentru surprinderea fenomenului in complexitatea sa, atat din punctul obiectiv al savarsirii infractiunii (conditiile juridice care fac dependenta conduita adolescentului de legea penala), cat si din punctulul subiectiv (particularitati ale dezvoltarii biologice ale individului, procesul socializarii morale in familie, scoala sau alte medii, eventuale influente, etc.).
Conceperea acestor metode este strans legata de si de obiectivele de prevenire si combatere a delincventei juvenile, de particularitatile fenomenului care presupune un program de tratament diferit de cel al adultului.
Metologia utilizata in evaluarea cantitativa si calitativa a fenomenului delincvential juvenil trebuie sa permita stabilirea unor legaturi de cauzalitate intre faptele savarsite, contexte de viata, medii generatoare de conduite delincvente si totodata tendinte in baza carora sa se poata elabora un program de masuri adecvat.
Universul anchetei
Lucrarea a fost elaborata intr-o delimitare teritoriala stricta, judetul Buzau si o delimitare temporala determinata: perioada 2006-2007. Cercetarile si investigatiile s-au efectuat atat in mediul urban(orase si municipii), cat si in mediul rural, urmarindu-se acelasi obiectiv al anchetei. Pentru a obtine date si informatii concrete am abordat o serie de functionari ai institutiilor de control social de pe raza judetului care au avut contact direct cu fenomenul de delincventa juvenila.
Din cadrul organelor de politie judetene, municipale si orasenesti, au fost contactati 38 de ofiteri care, pe linie de munca, au instrumentat cazuri cu autori minori. Ofiterii au fost alesi din cadrul unor birouri specializate in diverse domenii( judiciar, paza si ordine, cercetari penale, criminalistica) si din unitatile de politie diferite din punct de vedere teritorial( Ramnicu-Sarat, Braila, Ploiesti).
Din numarul total al acestora:
▪ 30% apartin birourilor de cercetare penala;
▪ 25% apartin birourilor judiciare;
▪ 23% apartin birourilor de paza si ordine;
▪ 22% apartin birourilor criminalistice.
Date si informatii utile au fost furnizate de catre personalul Autoritatii Tutelare, de pe langa primariile oraselor Ramnicu-Sarat si Buzau pe baza analizelor statistice efectuate de catre acestia si prin prezentarea unor studii de caz diversificate.
Au fost stabilite legaturi diverse cu cadre didactice din si scoli generale si licee.
In scolile generale au fost anchetate un numar de 20 cadre didactice, iar in licee un numar de 25 cadre didactice dintre care 6 detin functii de conducere. Toate persoanele interogate detin si calitatea de diriginte, deci au atributii si pe linia educarii sociale a elevilor.
Ancheta a fost extinsa si asupra unor grupuri sociale diferite, avand ca obiect atat delincventi minori, cat si tineri care nu au avut implicari in ceea ce priveste incalcarea legii penale. Implicit, au fost stabilite contacte si cu membrii familiilor delincventilor minori, cu cercul de prieteni asi cu persoanele din anturajul acestora.
Efectuarea unui sondaj in randul opiniei publice in legatura cu situatia delincventala din judetul Buzau a constituit inca un obiectiv important al anchetei. S-acerut parerea unui numar de aproximativ de 60 de persoane, persoane care fac parte din categorii sociale diferite.
Metode si tehnici de cercetare utilizate
Pentru elaborarea acestei lucrari, in cadrul cercetarii, au fost folosite urmatoarele tehnici si metode sociologice de investigatie:
a. Analiza statistica a datelor existente in dosarele institutiilor de control social.
Au fost avute in vedere studierea datelor existente in dosarele de urmarire penala a minorilor, in referatele cu propuneri de inceperea sau neinceperea urmaririi urmaririi penale, in evidentele statistice existente la birourile de evidenta operativa ale unitatilor de politie de pe raza judetului Buzau. Accesul la aceste date si informatii s-a realizat cu dificultate, din cauza caracterului de secret de serviciu, fiind necesara o aprobare prealabila din partea conducatorilor organelor de politie.
In urma studierii acestor documente, au fost obtinute informatii pretioase cu privire la:
▫ natura infractiunilor comise;
▫ conditiile si imprejurarile care au favorizat savarsirea lor;
▫ gradul de pericol social al infractunilor;
▫ forma de participatie;
▫ urmarile infractiunii;
Aceste informatii s-au dovedit a fii foarte importante in elaboraea unor concluzii cu privire la modul de savarsire a infractiunilor de catre delincventii minori.
b. Convorbirile nondirijate
Convorbirile nondirijate cu minorii care au fost autori ai unor infractiuni au avut o importanta deosebita, datorita faptului ca au facut posibil contactul direct cu minorii delincventi. Avantajul dat de aceasta metoda este dat de faptul ca a facilitat cunoasterea nemijlocita a individului, prin relatarea libera a cestuia despre cauzele care l-au determinat sa comita actul delincvential, situatia sa familiala, eventualele sale pasiuni, cercul sau de prieteni in care s-a integrat, nivelul sau de pregatire scolara si culturala.
Totodata a fost posibila analizarea unor procese de constiinta care l-au incercat dupa comiterea infractiunii, daca este capabil sa-si asume responsabilitatea pentru faptele sale si daca se considera vinovat sau nu.
In derularea cestor discutii s-a incercat o apropiere fata de minorul delincvent manifestandu-se interes pentru problemele sale in scopul de a putea apela la sinceritatea sa.
Printre subiecti s-au aflat deopotriva baieti si fete. Din numarul lor total de 80 delincventi minori, 63 au fost baieti si 17 au fost fete.
Un rol important l-au ocupat convorbirile nondirijate cu persoanele implicate in mod direct in viata minorului: membrii familiei, prieteni, vecini, profesori. Astfel s-au putut strange informatii referitoare la comportamentul minorului in familie, relatiile sale cu familia, relatiile cu prietenii, preocupari si aptitudini, eventualele conflicte avute cu alte persoane si cazele care le-au generat, situatia scolara si capacitatea de adaptare la cerintele si exigentele impuse de procesul de socializare.
c. Interviurile
Acestea prezinta importanta in cercetarea sociologica datorita faptului ca ele fac apel direct la opinia celor intervievati.
Interviurile au fost adresate reprezentantilor organelor specializate de control social( cadre didactice, procurori, politisti, judecatori) si unor cetateni alesi aleatoriu, cu scopul consultarii opiniei publice.
Pentru realizarea interviului au fost elaborate doua tipuri de ghiduri de conversatie, structurate pe un numar de patru respectiv cinci intrebari dupa cum se poate vedea in anexa nr. 1 si in anexa nr. 2.
c. Studiul de caz
Acesta s-a realizat atat prin analizarea unor date existente in dosarele consultate, cat si prin observarea directa si contactul direct cu minorii delincventi.
Toate aceste metode si tehnici utilizate au condus la obtinerea unor date si informatii pretioase cu privire la identificarea cauzelor fenomenului de delincventa juvenila prezent in judetul Buzau, dinamica acestuia si masurile care trebuie luate pentru atenuarea acestui fenomen care ia o amploare tot mai mare.
Rezultatele cercetarii in teren privind manifestarile delincvente ale
minorilor in judetul Buzau
a. Structura fenomenului delincvential in judetul Buzau si dinamica acestuia
In urma investigatiei in teren si pe baya rezultatelor obtinute a fost posibil ca fe fenomenul delincvential din judetul Buzau sa fie organizat intr-o structura bazata pe caracteristici cu privire la:
- mediul delincventilor minori (mediu urban sau mediu rural);
- statusul familial;
- varsta;
- etnia;
- sexul;
- nivelul de pregatire scolara;
- tipuri de infractiuni savartite;
- modul de comitere a infractiunii( individual sau in grup);
- mediul in care afost savarsita infractiunea( urban sau rural).
In functe de mediul rezidential al delincventilor minori, s-a constatat ca ponderea este detinuta de delincventii minori ce provin din mediul urban acestia detinand un procent de aproximativ 65%, iar cei proveniti din mediul rural detin restul de 35%, in completarea primului.
Din studiul datelor unor dosare apartinand evidentelor autoritatilor tutelare, precum si evidentelor operative ale organelor de politie, s-a tras concluzia ca din procentul de 65% de delincventi minori care provin din mediul urban, in proportie de doua treimi acesti minori apartin unor familii care au imigrat in interiorul granitelor judetului din alte zone ale tarii, atat din mediul urban, cat si din mediul rural.
Se poate deci observa ca inclinatia catre un comportament delicvential este mai usor de asimilat in mediul urban decat in cel rural.
Din punctul de vedere al statusului familial trebuie mentionat ca se intalnesc cazuri de delincventa savarsite atat de catre minori care provin din familii dezorganizate, cat si din familii bine inchegate, cu sau fara posibiltatii materiale.
Situatia minorilor care au savarsit acte delincventiale in perioada 2006-2007 se prezinta in functie de statusul familial, astfel:
Minori din familii dezorganizate
Minori din familii organizate Minori din familii cu posibilitati materiale Minori fara
posibilitati materiale
50% 50% 45% 55%
Insa, din totalul infractorilor minori din perioada 2006-2007, 10% dintre acestia provin din familii de intelectuali.
In analiza fenomenului delincvential in functie de varsta subiectilor, acestia au fost impartiti in trei categorii procentajul aratand astfel:
Minori cu varsta cuprinsa intre 9 - 13 ani Minori cu varsta cuprinsa intre 14- 15 ani Minori cu varsta cuprinsa intre 16 - 18 ani
24% 33,3% 42,7%
Se poate astfel observa o crestere constanta a numarului de delincventi minori. Predilectia catre delincventa apare in jurul varstei de 9 - 10 ani, uneori chia si mai devreme si incepe sa se amplifice odata cu inaintarea in varsta, poderea caea mai ridicata detinand-o minorii cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani.
In raport de apartenenta etnica, situatia se prezinta in felul urmator:
Infractori minori romani Infractori minori rromi Infractori minori maghiari sau de alta nationalitate
65,2% 33,6% 1,2%
De aici putem observa ca ponderea infractorilor minori romani este aproape dubla fata de celelalte categorii de delincventi minori , cifrele fiind direct proportionale cu ponderile de nationalitate ale populatiei judetului Buzau.
In ceea ce priveste sexul delincventilor minori, se constata o un nivel redus de participare a sexuluio feminin la comiterea de infractiuni, ponderea fiind de 4,1%, manifestarile delincventiale fiind caracteristice baietilor.
In functe de nivelul de pregatire scolara a minorilor delincventi analiza este urmatoarea:
Delicventi minori elevi Delincventi minori care au abandonat scoala Delincventi minori care nu au urmat nicio forma de scolarizare
48,3% 34,2% 17,5%
Aceasta situatie este din cauza atat alipsei de supraveghere din partea conducerii scolii si a existentei unor carente in procesul educational, cat si din cauza lipsei de de capacitate de integrare scolara a minorilor, fapt care are drept consecinta imposibilitatea realizarii pe plan profesional si determinarea unor minori de a incerca sa obtina venituri pe cai ilegale.
Analiza mediului de comitere se contureaza astfel:
Infractiuni savarsite in mediul urban Infractiuni savarsite in mediul rural
68,7% 31,3%
Ponderea infractiunilor savarsite in mediul urban este dubla fata de cea a infractiunilor savarsite in mediul rural. Aceasta situatie este din cauza mediului propice comiterii infractiunilor in orase si municipii, mediu caracterizat de aglomerare, rolul provocator al victimelor, inluenta negativa a microgrupurilor deviante.
Un alt punct de analiza foarte important il constituie participatia in cadrul realizarii actelor deviante. In cazul delincventilor minori se constata tendinta acestora de a actiona in grup organizat, dupa cum este ilustrat in tabelul urmator:
Infractiuni savarsite sub forma
participatiei Infactiuni savarsite individual
73% 27%
Din procentul de 73% rezulta tendinta de asociere inmicrogrupuri infractionale. S-a constatat de nenumarate ori de catre organele de politie ca la baza alcatuirii acestor microgrupuri au sta persoane adulte cu antecedente penale - uneori chiar parinti - persoane care au organizat riguros aceste microgrupuri si le-au indus o disciplina stricta.
O importanta deosebita trebuie acordata tipului de infactiuni savarsite de minorii delincventi. Din datele existente in evidentele operative ale organelor de politie din judetul Buzau, reiese ca delincventii minori savarsesc infractiuni de genul:
Infractiuni savarsite cu violenta Alte tipuri de infractiuni
Loviri si alte violente Furturi (sub ambele forme)
Vatamari corporale Inselaciuni
Vatamari corporale grave Vagabondaj
Violuri Trafic ilegal de materiale si substante interzise
Omoruri (inclusiv tentative) Consum si detinere de droguri
Talharii
In perioada analizata ( 2006 - 2007) s-a inregistrat un numar de 1240 de minori participanti la savarsirea de acte delincventiale si un numar de 1560 de infractiuni comise de care acesita pe teritoriul judetului Buzau.
Astfel, situatia numarului de infractori participanti si de infractiuni savarsite, se prezinta in felul urmator:
Total minori participanti Total infractiuni savarsite
ANUL 2006 623 826
ANUL 2007 617 734
In continuare vor fi prezentate situatii statistice care coroboreaza toate datele si analizele supuse atentiei mai sus, situatii caracteristice perioadei 2006 - 2007.
Situatia statistica privind raportul dintre faptele comise de minorii si numarul
de participanti
INFRACTIUNEA
Furt
Talharie
Omor Lovituri cauzatoare de moarte
Viol
Prostitutie
TOTAL
Total fapte comise de minori
1705
761
24
7
110
87
2701
Total participanti
minori
1084
621
17
7
94
69
1892
Media fapte/minori 1,57 1,05 0,88 1 0,88 1,26 1,51
Situatia statistica privind mediul de provenienta a infractorilor minori
si infractiunile comise
Mediul de provenienta
Furt
Talharie
Vatamari corporale
Viol
Prostitutie
Omor Lovituri cauzatoare de moarte
Urban 71% 71% 73% 52% 81% 63% 57%
Rural 29% 29% 27% 48% 19% 37% 43%
Situatia statistica privind gradul de ocupare a minorilor infractori
Infractiuni savarsite de minori Ocupatia minorilor infractori
TOTAL
Elev Fara ocupatie Alte situatii
Furt 560 392 44 996
Talharie 420 586 17 1023
Omor 9 15 3 27
L.C.M. 4 2 1 7
Vatamare corporala 293 56 11 360
Viol 89 82 8 179
Prostitutie 17 87 5 109
b. Tipologizarea manifestarilor delincvente din judetul Buzau
Pe baza urmatoarelor considerente: varsta si persoana delincventului minor, tipul de delict savarsit, statusul socio-economic si cultural al mediului din care provine tanarul, atitudinea fata de fapta comisa si pe baza analizei etiologice a manifestarilor delincvente din judetul Buzau a fost posibila structurarea unei tipologii sumare a diferitelor comportamente delincvente, asa cum urmeaza a fi prezentate mai jos:
1. Comportamente delincvente ocazionale, nestructurate
Aceste comportamente au un grad mai scazut de pericol social si sunt caracteristice, de regula, minorilor care au beneficiat de o socializare familiala si scolara buna.
In aceasta categorie sunt cuprinsi, in general, minori care au intrat intamplator sub influenta unor anturaje negative, care au fost scapati de sub supravegherea parintilor sau a scolii si minori care, intamplator, au participat la acte de incalcare a legii.
Tocmai din aceste motive se poate spune ca pentru acesti minori exista sanse reale de reintegrare sociala.
Pentru a exemplifica, in continuare va fi prezentata o analiza cu numarul de "infractiuni" acte deviante savarsite de minori pentru care organele de cercetare penala ale politiei au intocmit referate cu propunere de neincepere a urmaririi penale pe motivul lipsei pericolului social specific unei infractiuni.
Numarul de cazuri solutionate cu neinceperea urmaririi penale
ANUL 2006 32
ANUL 2007 38
2. Comportamente delinvcente structurate
In acest caz aceste comportamente au un gradde pericol ridicat. Ele sunt caracteristice minorilor cu un nivel scazut de integrare sociala, minori care au si dificultati de adaptare sau carente in comportament. Comportametul delincvential al acestora, de regula, este o continuare si o amplificare a unui comportament predeviant (consum de droguri, consum de alcool, mici furturi din magzine, etc.). Acestia sunt stigmatizatidrept elemente nocive, care "polueaza" moral strada sau cartierul. In consecinta, acestia nu mai au sanse de recuperare.
Astfel, minori cu un asemenea tip de comportament au savarsit:
▪ in anul 2006 - un numar de 315 infractiuni;
▪ in anul 2007 - un numar de 304 infractiuni.
3. Comportamente delincvente recurente
Acest tip de comportament delincvential prezinta un grad de pericol social deosebit deoarece se materializeaza in infractiuni de omor, tentative de omor, lovituri cauzatoare de moarte, vatamari corporale grave, loviri su alte violente, violuri, talharii, etc.
Ele sunt caracteristice, in general, minorilor care provin din din medii de socializare "negativa", medii parazitare unde au fost instruiti intr-un spirit violent si agresiv.
De multe ori autorii minori cu un astfel de comportament sunt organizati in grupuri antisociale specializate in comiterea anumitor fapte penale, avand ca element favorizant consumul de alcool.
In mod izolat, pot participa la o asemenea manifestare delincventa si minorii cu o buna socializare, dar care cad prada unor tulburari psihice de moment care ii determina sa actioneze in concordanta cu primul impuls.
Numarul de infractiuni comise de catre minorii cu un astfel de comportament, in judetul Buzau se prezinta astfel:
▪ in anul 2006 - un numar de 76 de infractiuni;
▪ in anul 2007 - un numar de 59 de infractiuni.
c. Etiologia comportamentului de lincvential in judetul Buzau
In momentul de fata cand se cristalizeaza si se structureaza o noua societate civila in tara noastra si cand se multiplica o serie de fenomene si procese disfunctionale si disarmonice, aparand chiar aspecte de anomie si patologie sociale, problemele educarii, adaptarii si mai ales a promovarii tinerilor devin extrem de presante si de dificile, nerezolvarea lor putand determina aparitia unor fenomene de frustrare, de inadaptare, instrainare si de delincventa in randul anumitor categorii de minori si tineri.
In analiza comportamentului delicvential juvenil, sociologii, aduc un ajutor pretios juristului, constientizandu-l asupra reactiei sociale fata de eventuala incalcare a normelor sociale si penale de catre delicventii minori, cat si asupra mecanismului social care conduce la dobandirea "identitatii" de infractor. Comportamentele antisociale care incalca normele sociale si juridice trebuie studiate atat din perspecitva individului si grupului social in care este integrat, cat si din cea a fenomenelor social-economice si culturale care afecteaza societatea avandu-se totodata in vedere evolutia in timp si spatiu a diferitelor tipuri de comportamente antisociale.
Fenomenele de delicventa juvenila din judetul Buzau (cat si din intreaga tara) trebuie puse in legatura cu nivelul si amplitudinea proceselor de dezvoltare economica si sociala, cu efectele negative ale acestora asupra organizarii si coeziunii grupurilor sociale, asupra relatiilor membrilor acestora si conditiilor de viata.
Industrializarea a avut ca efect o puternica urbanizare si imigratie, totodata, indirect favorizand crearea de medii propice savarsirii de infractiuni din cauza aglomerarilor si abundentei de bunuri care pot constitui produs al infractiunii.
Din cercetarile efectuate, am constatat faptul ca majoritatea infractiunilor savarsite de catre minori s-au produs in oras. Ele detin o pondere de 68,7% din infractiunile cu autori minori comise in mediul urban in judetul Buzau.
Procesele modernizarii au determinat o serie de schimbari profunde in structura sociala, economica si culturala, "intalnindu-se" indivizi din diferite categorii sociale, cu nivele de cultura diferite, cu traditii si obiceiuri diferite care in cele din urma au fuzionat. A fost constatata, de altfel, aparitia unor multitudini de modificari de conduita, largindu-se sfera libertatii si autonomiei personale, individul fiind eliberat de vechile legaturi familiale traditionale si de controlul social rigid al microgrupurilor comunitare. Ca urmare, asimilarea unor noi exigente normative genereaza o contradictie fundamentala intre identitatea culturala mostenita prin socializarea comunitara traditionala si valorile spirituale ale noului mod de viata urban. Aceasta contradictie genereaza, la randul ei, multiple comportamente hibride, aculturale si deviante, favorizand aparitia de multiple manifestari cu caracter antisocial.
Trecerea de la un tip de viata comunitar-rurala, la modul de viata urbana a fost marcata de o etapa intermediara de adaptare in care s-au manifestat o serie de contradictii exprimate in modul in care aceste familii si-au indeplinit rolul educativ. Diferenta modului de viata dintre mediul urban si mediul rural este certa. Dupa
cum am prezentat in sectiunea anterioara s-a constatat ca majoritatea delicventilor minori provin din familii care au imigrat din mediul rural. Impactul acestora cu mediul urban a fost dur mai ales in etapa actuala. Perioada prin care trecem, de mari schimbari economice a adus si aspecte negative.
Odata cu trecerea la economia de piata au aparut somajul si inflatia. Familiile care au imigrat in mediul urban in speranta asigurarii unui trai mai bun au fost dezamagite. Treptat sau brusc, parintii si-au pierdut locurile de munca si implicit posibilitatea de a asigura familiei strictul necesar traiului. Copiii si tinerii, lipsiti de ajutor material din partea parintilor, nu pot obtine necesitati elementare specifice varstei, pe care alti copii le pot dobandi, si deseori recurg la cai ilicite pentru a le obtine.
Un exemplu de necontestat reiese din discutia purtata cu un tata, acesta fiind dezamagit profound de faptul ca nu are posibilitatea de a procura copiilor sai dulciurile si jucariile pe care si le doresc. O eventuala consecinta a acestui fapt s-ar putea regasi in cazurile care urmeaza.
Minorii P.L. si A.D., primul in varsta de 15 ani, al doilea in varsta de 17 ani au fost surprinsi in flagrant delict in momentul in care incercau sa patrunda in incinta unei cafenele pentru a sustrage bunuri. In decursul anchetei acestia au declarat ca doreau sa sustraga pachete de cafea, tigari si bauturi alcoolice in scopul de a le vinde. Ancheta sociala efectuata, a stabilit fapttul ca proveneau din familii fara antecedente penale, dar cu venituri mici sau unul din parinti someri. S-a mai constatat totodata faptul ca cei doi nu creau probleme pe plan scolar si erau considerati de catre vecini drept niste copii al caror comportament nu creeaza probleme si trece neobservat.