Logo referatele carte



Mijloacele de invatamant



Procesul de invatamant, ca act de comunicare, devine mai receptat, mai atractiv, mai de substanta si mai eficient, daca foloseste mijloace de comunicare, denumite mijloace didactice (de invatamant).

Conceptul de mijloace de invatamant



In pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice si de mijloace didactice (de invatamant).

a) Materialele didactice

Latinescul matcrialis - materiale, bunuri, produse, documente, instrumente etc. ce sunt folosite pentru realizarea unor obiective anumite.
Materialele didactice reprezinta ansamblul de obiecte, produse, documente si instrumente naturale si de substitutie folosite in actul predarii-invatarii pentru indeplinirea unor obiective instructiv-formativ-educative. Exemple de materiale didactice: roci, plante, animale, piese, dispozitive, unelte, masini-unelte, instalatii tehnice, reprezentari grafice, reprezentari audio-vizuale, instrumente logico-matematice si informatice etc.

b) Mijloacele de invatamant

Latinescul mcdius locus - ceea ce mijloceste (mediaza) realizarea unui scop, valorificarea unor continuturi (activitati) prin intermediul unor instrumente diverse.
Mijloacele de invatamant reprezinta ansamblul de aparate, sisteme tehnice, iconite, audio-vizuale, ideatice, informatice, virtuale etc. care mijlocesc (mediaza) comunicarea (transmiterea) continuturilor in scopuri instructiv-educative. Se pot mentiona in acest sens: aparatele care valorifica unele date audio, cum sunt inregistrarile sau emisiunile sonore, prin intermediul magnetofonului, radioului etc, precum si al aparatelor care valorifica datele video (materialele didactice proiectabile), asa cum sunt: epidiascopul, retro-proiectorul, televizorul, simulatoarele, calculatoarele etc, precum si uneltele, instalatiile, sistemele tehnice, calculatoarele etc. considerate prin extindere mijloace de invatamant.
in practica, folosirea mijloacelor didactice se face prin imbinarea mijloacelor intuitive cu instrumentul logico-matematic si actiunea. in contextul acestui demers didactic, ele au calitatea de a evidentia date si informatii variate si specifice privind aspectele fizice si ideatice, structura, functionalitatea, utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor si proceselor studiate, usurand in acelasi timp intelegerea, asimilarea si aplicarea cunostintelor.

c) Unele consideratii privind conceptele de materiale si mijloace de invatamant, in activitatea didactica traditionala s-a operat mult timp (se mai opereaza si azi) cu conceptul de material didactic (materiale didactice). Conceptul se refera indeosebi la materiale didactice intuitive, care alcatuiesc, in principal, ceea ce se denumeste baza didactica tehnico-materiala, obiectuala. Conceptul de mijloace de invatamant este relativ mai nou, avand o sfera de semnificatii mai mare. Pe langa materialele didactice intuitive, el cuprinde si elemente actionale, experimental-aplicative, precum si instrumentul logico-matematic, de media si cel informatic. Astfel, conceptul de mijloace de invatamant a inlocuit, in mare masura, conceptul de materiale didactice intuitive. Desigur, intre materialele si mijloacele didactice (de invatamant) exista interrelatii si interactiuni.
Avandu-se in vedere sensul mai larg al conceptului de mijloace de invatamant, pentru simplificarea, unificarea si modernizarea terminologiei pedagogice se accepta folosirea conceptului de mijloace de invatamant, concept cu care se opereaza tot mai mult in pedagogia contemporana.

Fundamentarea psihopedagogica a mijloacelor de invatamant si functiile acestora



Mijloacele de invatamant integreaza in ele un valoros potential informational, actionai si psihopedagogie. In acest context, se pot evidentia unele directii si unele functii ce le realizeaza mijloacele de invatamant.

. Directiile importante la care isi aduc contributia mijloacele de invatamant

Printre directiile importante la care isi aduc contributia mijloacele de invatamant mentionam: a) perfectionarea procesului de predare-invatare prin intermediul ilustrarii si explicarii intuitive si logico-matematice; b) perfectionarea metodologiei didactice prin intermediul implicarii bazei materiale, a instrumentului logico-matematic si informatic; c) perfectionarea formelor si tehnicilor de evaluare prin intermediul mijloacelor tehnice (cibernetice) si a procedeelor folosite (teste diverse etc.), care, totodata, pot stimula conexiunea inversa (feedbackul); d) perfectionarea ergonomica a predarii-invatarii prin rationalizarea, optimizarea si eficientizarea eforturilor profesorilor si elevilor; e) perfectionarea actiunilor de orientare si selectie scolara si profesionala.

. Functiile mijloacelor de invatamant

Mijloacele de invatamant, in stransa legatura cu contributia lor la realizarea directiilor didactice mentionate, indeplinesc si o serie de functii psihopedagogice, printre care mentionam:

a) Functia cognitiv-formativa. Mijloacele de invatamant ofera date, informatii asupra realitatii studiate si ajuta in acelasi timp la usurarea actului de cunoastere ca urmare a imbinarii realitatii si imaginii acesteia cu cuvantul, a scrisului cu actiunea, dupa caz, sau cu alte cuvinte, a imbinarii cunoasterii senzoriale cu cunoasterea rationala si cu practica, ajutandu-i pe tineri sa evidentieze si sa inteleaga aspectele fizice si cele ideatice, sa le aplice mai rapid, mai usor si mai temeinic.

b) Functia de legare a procesului de invatamant cu realitatea socio-pro-fesionala. Prin intermediul mijloacelor de invatamant se leaga predarea-inva-tarea cu viata, cu realitatea fenomenelor de profil si, in anumite situatii, cu realitatea economico-sociala, fapte ce contribuie la formarea unei conceptii realiste despre activitatea socioprofesionala, in ultima instanta despre lume in general.

c) Functia de educatie estetica si moral-civica. Mijloacele de invatamant, indeosebi cele audiovizuale (filmele didactice si transmisiunile didactice directe), dar si mijloacele practic-aplicative creeaza trairi complexe de natura cognitiva, estetica, profesionala, afectiva si comportamentala si, dupa caz, manageriala, contribuind la dezvoltarea interesului, dragostei si atasamentului pentru profesie, pentru activitatea social-utila de inalta productivitate, competenta, creativitate, demnitate si responsabilitate socio-profesionala si morala.

d) Functia de dezvoltare multidimensionala si integrala a personalitatii.
Mass-media, in general cea dedicata culturii, stiintei, invatamantului, educatiei moral-civice etc. trebuie sa reprezinte un mijloc de influentare in directia dezvoltarii multidimensionale si integrale a personalitatii.
Apreciind valoarea si eficienta deosebita ale mijloacelor de invatamant, necesitatea perfectionarii lor continue si a integrarii lor dinamice si judicioase in actul instructiv-educativ, nu trebuie sa le consideram un panaceu. Ele capata valoare si eficienta deosebite prin spiritul de creatie si maiestrie al profesorului, -care le da viata si forta instructiv-educativa. Ele nu vor putea inlocui profesorul si nici nu-i vor putea diminua rolul sau conducator in procesul de invatamant. In contextul integrarii lor tot mai organice in actul didactic, profesorul va putea sa-si amplifice aportul sau la cercetarea stiintifica, sa perfectioneze continutul invatamantului, strategiile de predare-invatare si relatiile cu elevii si studentii, adaptandu-le specificului si performantelor noilor mijloace de invatamant, asa cum ar fi cele folosite in cadrul invatamantului asistat de calculator etc.

In conditiile societatii si tehnologiei informationale, comunicarea si informarea prin intermediul calculatorului, impreuna cu CD Rom-urile, conectate la Internet dezvolta o noua „socializare" bazata pe relatii dintre real (activitatea de acasa, din laborator, intreprinderi etc.) si virtual (activitatea pe Internet), virtualul facand pe multi oameni (si tineri studiosi) tot mai dependenti de Internet. Aceasta noua „socializare" poate diminua trasaturile specifice omului ca fiinta sociala (zoon politikon - Aristotel), indepartandu-l de realitate. Noua „socializare" are la baza o „tehnocultura" moderna, care trebuie acceptata si dezvoltata, dar nu exagerata, nu separata, ci integrata culturii generale umane si profesionale in ansamblul ei, care marindu-i omului performantele de orice natura, sa-i mentina caracteristicile specific umane: rationalitatea, constientizarea, afectivitatea, moralitatea, cooperarea si intrajutorarea umana, dragostea fata de frumos si adevar si mai ales creativitatea, pastrand astfel un echilibru armonios intre real si virtual, care sa conduca la rezolvarea problemelor reale ale oamenilor, ale societatii.

Clasificarea mijloacelor de invatamant



Clasificarea mijloacelor de invatamant are un caracter relativ conventional. Desigur, ea poate fi determinata de anumite criterii, cum ar fi: caracterul lor natural sau de substitutie si caracterul lor obiectual (fizic), imagistic, practic sau ideal. in lumina acestor criterii conventionale generale se pot distinge urmatoarele categorii de mijloace de invatamant:

. Mijloace de invatamant naturale
Ele pot fi de doua tipuri:
a) naturale propriu-zise: colectii de roci si minerale, colectii de plante (ierbarele), colectii de insecte (insectarele); colectii de schelete de animale; stative de substante chimice naturale etc;
b) naturale, confectionate pentru nevoile activitatii social-utile: obiecte, piese, dispozitive, mecanisme, aparate, unelte, utilaje, instalatii, sisteme tehnice, sisteme informatice (calculatorul) etc.

. Mijloace de invatamant de substitutie
Aceste mijloace sunt confectionate la o scara redusa, evidentiind datele si notele caracteristice obiectelor, proceselor, fenomenelor etc. reale pe care le reprezinta. Printre acestea se pot evidentia urmatoarele tipuri de mijloace de invatamant:

a) obiectuale (fizice): mulajele, corpurile geometrice, modelele sau machetele fixe, sectionate sau functionale specifice diverselor domenii, cum ar fi: biologice, mecanice, chimice, energetice, electronice, nucleare, simulatoarele si altele;
b) iconice sau figurative (imagistice); grecescul eikon - imagine sau figura, iconic. Ele pot fi clasificate in doua subgrupe: reprezentari imagistice (grafice): fotografii, desene didactice, care pot cuprinde intreaga gama de elemente ale desenului tehnic: schite, scheme, diagrame si simboluri intuitive, precum si reprezentari grafice complexe: planse, harti, globul pamantesc, panouri, tabele, tematice, stasuri etc;
c) reprezentari audio-vizuale. Ele sunt de mai multe tipuri, astfel: reprezentari audio - inregistrari pe discuri, pe benzi magnetice; emisiuni scolare de radio-amplificare, emisiuni scolare de radio la nivel national sau local etc; reprezentari video ce se pot proiecta pe ecran - foliile transparente, imaginile si desenele din carti pentru retroproiectii, diapozitivele, diafilmele, filmele fara sonor, video-benzile, imaginile stereoscopice, imaginile transmise de calculatoare pe display etc; reprezentari audio-vizuale ce se pot proiecta pe ecran - filmele didactice transmise cu aparatele de filmare; filmele transmise prin televiziune nationala sau locala si prin sateliti, emisiunile didactice directe de televiziune sau prin sateliti, inregistrarile pe video-casete, transmisiunile de televiziune prin circuit inchis, videofoanele, videodiscurile, videoconferintele, televiziunea prin cablu, multimedia etc.

. Mijloace de invatamant logico-matematice (ideale)
Avand in vedere necesitatea unitatii dintre senzorial si rational, procesul de predare-invatare foloseste si mijloacele logico-matematice (modelele ideale), printre care evidentiem: conceptele, judecatile si rationamentele -
ca forme ale cunoasterii, impreuna cu operatiile logice: analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea: formulele si simbolurile matematice diverse; algoritmi speciali de recunoastere, de rezolvare, optimali etc.
Conceptele exprima notele (insusirile) generale si esentiale ale unui grup de obiecte, evenimente, procese obiectivitate prin cuvinte, ca de exemplu: om, organism, bani, afacere, stat, parlament, calculator etc. Judecatile reprezinta procedee de a gandi logic (rational) printr-o propozitie, care afirma sau neaga ceva, de exemplu: Fierul este metal; lemnul nu este metal. Rationamentele reprezinta procedee de a gandi (exprima) prin intermediul a trei judecati, astfel ca dintr-o judecata cu afirmare initiala, sa se obtina in final o judecata inductiva, deductiva, analogica etc, ca de exemplu: fierul este conductor; fierul, aluminiul, aurul, platina etc. sunt metale; deci, metalele sunt conductoare.

. Mijloace de invatamant actionale
Ele servesc aplicarii cunostintelor, formarii priceperilor si deprinderilor intelectuale si profesionale. Printre acestea se pot mentiona: modele experimentale (experiente) didactice: in clasa, cabinete, laboratoare, ateliere sau productie; modele actionale - lucrarile practice de laborator, atelier, proiectare, productie etc; modele actionale realizate prin folosirea simulatoarelor; modele actionale informatice, efectuate cu ajutorul calculatorului, cum ar fi in sistemul invatarii sau proiectarii asistate de calculator.

. Mijloace de invatamant mixte
Pentru studiul individual la diferite categorii de varsta se elaboreaza mijloace de invatamant mixte, care, concomitent cu continuturile de specialitate, integreaza si mijloace imagistice (fotografii), reprezentari grafice, logico-mate-matice etc. Din aceasta categorie de mijloace de imvatamant se pot mentiona: cartile (manualele, cursurile si tratatele); indrumarele, culegerile de probleme, exercitii si texte etc.
Sistemul multi media, care se constituie ca un ansamblu coerent al mijloacelor informationale, actionale si educationale - traditionale si moderne, fie intr-un context separat sau mai ales in unul interdependent (integrat), completeaza calitativ structura, valoarea, implicatiile si eficienta instructiv-formativ-educativa a mijloacelor de invatamant mixte.

. Mijloace de invatamant informatice
Mijloacele informatice, in continua expansiune, asa cum sunt retelele de calculatoare conectate la bancile de date, prin cablu si la Sistemul International de Informatii - INTERNET, calculatoarele de proiectare si conducere a proceselor de productie, calculatoarele de vizualizare tridimensionala etc, precum si calculatoarele de instruire modifica fundamental si substantial conceptiile, uneltele, tehnicile si eficienta informatiilor, a activitatilor profesionale, de cercetare stiintifica etc, precum si de invatare, de pregatire si perfectionare intelectuala si profesionala.
Calculatoarele de invatare, in contextul invatamantului asistat de calculator, au inceput si vor constitui in viitor mijloacele de baza pentru instruire.
Ele determina invatarea interactiva bazata pe dialogul inteligent cu calculatorul, in care locul surselor informationale traditionale (manualul, notitele, conspectele, bibliografia etc.) vor fi luate de sistemele de inteligenta si memorie artificiala inregistrate magnetic sau holografic cu ajutorul laserului. Cu ajutorul calculatoarelor se pot realiza diverse surse informationale ca: fisiere tematice sau bibliografice, baze de date, bibliografii, lucrari personale cu caracter didactic si stiintific etc. Uneltele traditionale cum sunt: cartea, caietele de notite, bibliotecile etc. vorinieractionainlr-o masura importanta cu calculatoare personale. Vor intra in actiune calculatoarele au toinst ru ibile, creative si capabile de decizii in situatii complexe. in acest context, se dezvolta o adevarata industrie a inteligentei artificiale, obiectivata in programe si limbaje informatice, software etc. invatamantul asistat de calculator va asigura o valorificare de performanta si eficienta a mijloacelor de invatamant informatice.
In conditiile societatii informationale, invatamantul ca act de informare si comunicare informationala poate deveni mai valoros, mai de calitate, mai inteligibil, activ, atractiv si creativ, mai eficient daca se folosesc tehnologiile informationale moderne, in primul rand calculatoarele, CD Rom-urile, conectate la Internet, capabile sa asigure o comunicare informationala la nivel mondial. Sporirea valentelor comunicarii si rezolvarii problemelor informationale este data de un comportament emergent al unui sistem informational, care in contextul perfectarii inteligentei artificiale, va crea situatii, actiuni si produse noi prin forta lor informationala, depasind programul prestabilit (Software). Sporirea calitatii si eficientei invatamantului necesita ca fiecare laborator, biblioteca, cabinet etc, in esenta fiecare institutie de invatamant sa fie dotata la nivelul tehnologiilor moderne de media si informationale - radio, televiziune, camere de luat vederi, CD-uri, telefoane, telefoane mobile etc. si mai ales calculatoare, cu CD ROM-uri, fax modem-uri etc. conectate la Internet.

. Mijloace de invatamant de evaluare a cunostintelor
Aprecierea eficientei invatamantului si asigurarea perfectionarii lui prin fenomenul de feedback sunt posibile prin elaborarea si folosirea unor mijloace adecvate de evaluare a cunostintelor. Printre acestea se pot enumera: modelele de evaluare orala; modelele de evaluare scrisa (extemporale, probe de control, teze, teste-grile docimologice etc); modelele de evaluare practica; modelele si mijloacele de evaluare informatice integrate in sistemul invatamantului asistat de calculator, care au la baza dispozitive electronice, limbaje si programe informatice adaptate scopului evaluarii si altele.

Conditii generale privind realizarea strategiei mijloacelor de invatamant



Ridicarea calitatii, valorii si eficientei procesului de invatamant necesita si respectarea unor conditii privind alegerea si folosirea mijloacelor de invatamant. Printre acestea pot fi evidentiate urmatoarele:

a) Dotarea corespunzatoare a unitatilor de invatamant, a disciplinelor si activitatilor acestora cu o bogata, variata, perfectionata si adecvata gama de mijloace de invatamant. Aceasta trebuie sa fie preocuparea managerilor invatamantului si a tuturor cadrelor didactice. Respectarea acestei conditii are nevoie si de sprijinul nemijlocit al beneficiarilor invatamantului, care trebuie ca devina sponsorii acestuia. Orice economie rau inteleasa in dotarea unitatilor de invatamant cu mijloace didactice se va repercuta negativ asupra pregatirii tinerilor si a societatii.
b) Folosirea mijloacelor de invatamant atat in activitatea frontala si in echipa, cat si in activitatea de invatare independenta, individuala.
c) Mijloacele de invatamant pot si trebuie folosite in intregul proces de predare-invatare, indeplinindu-si astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ si chiar evaluativ.
d) Mijloacele de invatamant sa fie folosite atat pentru obtinerea unor performante cognitiv-formativ-aplicative in pregatirea tinerilor, cat si pentru asigurarea accesibilitatii si eficientei actului de predare-invatare.
e) Strategia mijloacelor de invatamant, pentru a duce la rezultate valoroase si eficiente, trebuie sa se bazeze pe corelatia acestora cu toate componentele procesului didactic: obiective, continuturi, principii, metode, forme de activitate, relatie adecvata profesor-elev (student).
f) Pentru realizarea unei strategii adecvate si eficiente a mijloacelor de invatamant, trebuie sa se ia in seama datele oferite de principiile didactice -
indeosebi intuitie, legarea teoriei de practica si metodele de invatamant - mai ales pe demonstratia intuitiva, modelarea, simularea, cat si algoritmizarea, atat in situatia invatamantului bilateral, cat si a invatamantului asistat de calculator.
g) Desigur, inteligenta si spiritul de creativitate ale profesorului si ale celui (celor) care invata, in stransa corelatie cu concretetea actului didactic, cu particularitatile de varsta si individuale, cu gradul si profilul scolii (facultatii), specificul disciplinelor de invatamant si al activitatilor didactice, constituie conditii importante ale sporirii si eficientei folosirii mijloacelor de invatamant


Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


Cauta referat
Scriitori romani