PROSPECTAREA IN SISTEMUL EDUCATIONAL referat






Dimensiunea prospectiva a educatiei

Perspectiva istorica

Pana recent, sistemul educational a urmarit cu precadere reproducerea constanta si fidela a conditiilor sociale determinante. Confruntata cu realitatile sfarsitului de secol XX si inceputul secolului XXI, educatia isi propunea sa pregateasca oameni pentru tipuri de societate care inca nu existau (Faure, E., 1974).
Perioada postbelica a insemnat din toate punctele de vedere o accelerare, nemaiintalnita in istorie, a derularii in timp si in spatiu a fenomenelor social-economice, tehnico-stiintifice si culturale, au strabatut procese de adanci mutatii - calificate ca fiind autentice cotituri in stiinta -fizica, chimia, matematica, informatica, microelectronica, astronomia s.a., concomitent cu aparitia a numeroase stiinte de granita. Se asteapta o adevarata revolutie in biologie. Au aparut noi domenii ale stiintei.
Profundele transformari social-economice petrecute in lume au adanci implicatii pe planul adaptarii oamenilor la aceste transformari. Acestora li s-a adaugat ceea ce numim revolutia tehnico-stiintifica, cu consecinte benefice pentru innoirea, intr-un ritm rapid, a volumului de cunostinte de care dispune omenirea, a circulatiei si utilizarii informatiilor. S-a ajuns, astfel, la concluzia ca volumul cunostintelor se dubleaza la fiecare 10 ani, circa 90% dintre cercetatorii stiintifici ai omenirii din toate timpurile sunt astazi in viata.
Toate acestea au pus in fata oamenilor politici, a sociologilor, a psihologilor si pedagogilor intrebarea: „omul de astazi poate stapani totalitatea cunostintelor timpului sau?" Si nu numai atat. Astazi cunostintele, in marea lor majoritate, se refera la tehnologie. A crescut exponential ritmul de materializare a cunostintelor stiintifice in procese tehnologice, ceea ce justifica aprecierea ca stiinta a devenit o forta nemijlocita de productie. A trebuit sa treaca aproape un secol si jumatate pentru ca ideea masinii de scris sa devina masina de scris, 102 ani pentru fotografie, 8 ani pentru televizor, 5 ani pentru tranzistor, 4 ani pentru laser. S-a calculat ca durata medie a perioadei care se scurge intre inceperea unei cercetari stiintifice si aparitia unui nou produs - rezultat al aplicarii cercetarii respective - s-a scurtat de la 92 de luni, in 1957, la sub 20 de luni, in prezent. Concluzia fireasca a unei asemenea situatii s-a conturat clar: pentru majoritatea indivizilor, schimbarea profesiunii se impune cel putin o data in cursul vietii lor, iar prognozele ne arala ca, in viitorul apropiat, omul va trebui sa-si schimbe profesia de cel putin trei ori (Jinga, I., 2008).
Ca atare, ritmul rapid al transformarilor din economie, societate, stiinta si tehnica, ritm care a trecut de la progresie aritmetica la una geometrica, pentru a ajunge la o functie exponentiala, a pus cu toata acuitatea problema adaptarii indivizilor si colectivitatilor la acest ritm, ca si aceea a capacitatii lor de participare activa, creativa, la transformarea naturii, societatii si a omului insusi.

Educatie si prospectare



Educatia reprezinta o componenta complexa a existentei umane care asigura pregatirea si formarea individului pentru viitor (Ionescu, M., 2007). Orientarea prospectiva a educatiei este o consecinta fireasca a ritmului accelerat de evolutie si de transformare a societatii.
Anticiparea viitorului din perspective stiintifice reprezinta o necesitate a omului, care trebuie sa gaseasca in mod continuu solutii la toate problemele cotidiene pe care le intalneste.
Asadar, o educatie cu adevarat moderna este orientata spre viitor si urmareste formarea si modelarea omului, nu doar adaplativa ci si anticipativa, bazata pe o filozofie a educatiei reconsiderata din perspectiva educatei permanente (Ionescu, M., 2007, p. 449).
A-l educa pe om pentru a face fata cerintelor viitorului, pentru a putea infrunta si raspunde unor situatii imprevizibile, amplifica functia educatiei ce vizeaza integrarea activa in viata sociala. Pentru ca pedagogia sa poata inventa caile si modalitatile educarii prospective a omului, ea are nevoie de un model prospectiv al acestuia. De aici rezulta necesitatea unei «antropologii prospective" care sa fundamenteze un asemenea model (Berger, G., 1973).
Orientarea prospectiva presupune revizuirea unor obiective si stabilirea unei noi ierarhii in interiorul lor, pe prim-plan impunandu-se educarea capacitatii de adaptare continua la schimbare.
Pornind de la aceasta necesitate, se justifica investitiile pe termen rnediu si lung, investitii care trebuie sa se bazeze tot mai mult pe revizuirea Permanenta a obiectivelor educationale din perspectiva cerintelor viitorului.
in contextul globalizarii, achizitiile cunoasterii aduc o mai mare marja de miscare, de alternative actionaie, de libertate. Nu se poate intreprinde nimic daca nu se pleaca de la o anumita „infrastructura". A cunoaste mai mult inseamna a te ghida dupa aliniamente date, suplimentare, a fi cu un pas mai in fata, a reconfigura in cunostinta de cauza transformarile ulterioare.
Cunoasterea nu mai este o constatare ulteriora ivirii unor stari de lucruri, nu mai este succedentul unor fapte, ci antecedentul, conditia prealabila de emergenta. Cunoasterea nu ramane doar constatativa, ci constructiva. Cunoastem ceva nu doar dupa ce acesta apare, ci ca o premisa pentru ca acel ceva sa apara! Stiinta nu mai este doar cheia dezlegarii enigmelor lumii, ci a evolutiei, a progresului ei (daca exista asa ceva). Ne construim realitatile in concordanta cu ceea ce stim dinainte despre acestea. Cunoasterea predetermina faptele (Cucos, C. & Popa, N., 2009).
Anticiparea si explorarea viitorului nu se pot infaptui pornind de la o simpla analizare si reconsiderare a unei dimensiuni sociale, prin extrapolari si globalizari, fara sa se tina cont de toate celelalte dimensiuni socio-umane.
Asadar, educatia nu mai poate fi doar reproducatoare a exigentelor sociale ci, patrunzand in cele mai fine articulatii ale societatii, se constituie intr-un factor de propulsie sociala, de progres, tocmai prin afirmarea caracterului ei prospectiv.
Se impune astfel ideea conform careia educatia trebuie sa compenseze un „decalaj uman", contribuind la eliminarea discrepantei dintre lumea inconjuratoare, tot mai complexa, si capacitatile umane de a-i face fata prin orientarea scolii spre o modalitate noua de invatare care sa-i asigure individului posibilitatea de a raspunde unor evenimente neprevazute. Educatia viitorului va trebui sa se intemeieze pe o „invatare inovatoare" ale carei atribute sunt „anticiparea" si „participarea". Intuirea unor evenimente pe care societatea le va genera in viilor, expresie a „anticiparii" ofera individului posibilitatea de a-si elabora raspunsuri corecte, indispensabile integrarii sale in societate.

Definitie si posibile taxonomii



Prospectarea are un rol esential in managementul cunoasterii, adica in „acea procesualitate complexa de fructificare, cogenerare si creare permanenta a unei dinamici a cunoasterii, care sa o faca fertila si aplicativa" (Cucos, C. & Popa, N., 2009).

in opinia celor 2 autori managementul cunoasterii se bazeaza pe:
• promovarea inovatiei, antrenarea de noi idei si punerea in practica a gandirii creatoare a organizatiei respective;
• castigarea de cunostinte si de experienta pentru a le face profitabile si utile atunci cand e nevoie;
• perfectarea cailor de a gasi si de a reutiliza sursele cunoasterii si ale competentei, fie ca ele s-ar inregistra prin mijloace tehnice, fie in memoria unui subiect uman;
• incurajarea cooperarii, a cunoasterii partajate, formarea continua si autoperfectionarea;
• imbunatatirea calitatii luarii deciziilor si a altor sarcini cu substrat intelectual;
• intelegerea valorii si a contributiei capitalului intelectual si cresterea posibilitatilor, eficientei si valorii lui practice.

Prospectarea educationala reprezinta actiunea de cercetare stiintifica interidisciplinara sistematica a educatiei, in perspectiva viitorului, care este imaginat si anticipat, prin elaborare de constructii si modele, plecand de la datele si tendintele actuale (lonescu, M., 2007, p. 450).
Una din orientarile actuale ale micro si macropedagogie este realizarea de prospectari, respectiv de actiuni de studiere anticipativa a instructiei si educatiei societatii viitoare pe intervale mari de timp, de ordinul Zecilor de ani, pentru a studia contextele in care actualul elev va deveni cetatean si profesionist in diferite domenii. Practic prospectarea conditioneaza progresul pedagogiei si este dependenta de nivelul calitativ la care se realizeaza cercetarea pedagogica (Bocos, M, 2007).
Prospectiva/prospectarea educationala, presupune studierea si analizarea sistematica a sistemelor educationale, a sistemelor de invatamant, a proceselor de invatamant viitoare precum si ale componentelor acestora, prin intermediul carora, se pun in aplicare anumite conceptii asupra educatiei (lonescu, M., 2007).
Macropedagogia sau pedagogia sistemelor sustine necesitatea abordarii problemelor de sistem, globale si porneste de la premisa ca institutia scolara este un subsistem integrat in ansamblul cuprinzator al sistemului educativ si mai larg, in ansamblu societatii.
incercand sa depaseasca aspectele particulare si de detaliu, macropedagogia acorda atentie aspectelor de globalitate, abordarilor holistice, elementelor de prospectiva educationala. Legat de acestea, de maxima importanta in actualul context educational este necesitatea stabilirii finalitatilor educationale pe termen lung, subordonate idealului educational si valorilor acceptate la nivel de societate; ideal care sta la baza planificarii si programarii educatiei pe termen lung si media
Pedagogia prospectiva promoveaza ideea orientarii educatiei spre viitor si care are ca obiectiv studierea anticipata a directiei si a sensului de dezvoltare a ansamblului de fenomene si procese (Bocos, M, 2007).
Prin insasi originea ei, educatia este o activitate anlicipaliva, a educa inseamna a anticipa problemele si cerintele viitorului, a forma si dezvolta capacitatea de a face fata provocarilor, respectiv schimbarilor care apar, valorificand la maxim resursele si potentialul uman; capacitatea de a se adapta noilor situatii, de a le solutiona aplicand si operationalizand, in mod creator, achizitiile dobandite.
Multi ganditori din zilele noastre sunt de acord ca principala functie a cercetarii pedagogice este functia de elaborare, experimentare si validare a scolii de maine, iar exercitarea acestei functii inseamna inainte de toate indeplinirea unei datorii fata de prezent, cu atat mai mult cu cat, progresul didacticii este conditionat de o viziune prospectiva, globala.

Modelul matematic, modelul economic si prospectarea



Principala functie a cercetarii pedagogice in scoala este functia prospectiva, cea de elaborare, experimentare si validare a scolii de maine.
Prospectiva, prin variantele viitoriste furnizate, sugereaza si unele directii de dezvoltare ce apar ca prioritate (Botez, M.).
Pentru societatea in care ritmul de dezvoltare este unul alert, accelerat, incat jocurile de cariera, ale unui individ, se schimba de 2 - 3 ori in cursul existentei, este evident ca scoala nu poate sa creeze o diversitate suficient de mare de profiluri de la inceput, este nevoie de formare continua.
Literatura pedagogica admite necesitatea elaborarii programelor pe termen lung si a planificarii. Astfel, societatea in ansamblul sau trebuie sa isi concentreze toate resursele pentru stabilirea umor obiective precise, in raport cu care sa se poata stabili natura, sensul si cantitatea de cunostinte in stare sa formeze oamenii necesari societatii viitoare. In ajutor vin modelele matematice si cele economice, modelul fiind instrumentul de lucru esential in macropedagogie.
Modelul este cea mai buna formula prin care se poate gandi global asupra unor fenomene complexe (Malita, M., 1971). Modelul este un mijloc simplificat care imita in totalitate sau partial, in mod esential si din anumite puncte de vedere, un sistem.
Modelul matematic permite ca in orice moment sa poata fi chestionat pentru a afla ce variabile sunt posibile si ce se intampla cand modificam unul sau altul din parametrii sistemului. De pilda, intr-un model trebuie inregistrate date ca: numarul profesorilor de limbi moderne, respectiv engleza, incadrati la ora actuala, cate ore de lirnba engleza trebuie desfasurate in fiecare an scolar, cat se cheltuieste pentru pregatirea unui profesor de limba engleza, cat se cheltuieste pentru elaborarea manualelor de limba engleza, de cate locuri de profesori de limba engleza, respectiv translatori, are nevoie tara in urmatorii 10, 15 ani. Completat cu date care se refera la continut, programe, la necesarul unor alte resurse, modelul matematic ne ajuta sa cunoastem ce se poate intampla in intreg sistemul; de exemplu, daca o ora de limba engleza este adaugata sau scazuta din curriculum scolar. Astfel spus, modelul ne permite sa determinam structura si proportiile optime ale sistemului de invatamant, in stare sa asigure realizarea in perspectiva a necesarului de cadre de limba engleza si valorificarea resurselor umane disponibile.
Multe capitole de statistica sunt aplicabile, evident cu precautiile de rigoare, in studiul diverselor probleme ridicate de cunoasterea psihologica a elevilor si de influentele diversilor factori care favorizeaza sau nu eficienta procesului instructiv - educativ in scoala.
Astfel, studiu] corelatiilor, analiza factoriala si analiza de varianta permit depistarea factorilor si a interdependentelor dintre ei, a factorilor comuni sau specifici care influenteaza desfasurarea actului invatare (Malita, M., 1971).
Deoarece esenta legilor procesului de invatare este prea putin cunoscuta, folosirea ciberneticii in descrierea fenomenelor pedagogice conduce la modelele matematice ale proceselor reale de culegere, transmitere, prelucrare si utilizare a informatiei. Modelul le ajuta sa investighezi, sa cercetezi piata muncii, astfel pot fi pregatiti specialisti care sa se adapteze cerintelor sociale, mereu altele. Acestea ne permit sa folosim:

- metode matematice ale teoriei informatiei pentru studiul fazei de transmitere a informatiei;
- teoria algoritmilor si logica matematica pentru etapa de prelucrare a informatiei;
- metodele moderne de optimizare pentru analizarea luarii deciziilor optime pe baza rezultatelor prelucrarii informatiei (Malita, M„ 1971). Planificarea si organizarea procesului de invatamant este un alt domeniu in care este posibila folosirea modelelor matematice.

Una din problemele majore ale marimii eficientei procesului de invatare este stabilirea proportiilor optime intre diverse modalitati de transmitere a informatiei de la profesor la elev. Alegerea unei strategii optime, a unei proportii corecte intre formele de activitate este o problema de programare liniara.





Curente si tendinte in prospectarea educatiei



I. Jinga (2008) promoveaza sintagma „educatie pentru o societate deschisa" caracterizata prin:

- „pierderea suprematiei scolii de tip traditional", prin extinderea ofertei de educatie in afara acesteia;
- „anularea hegemoniei absolute a profesorilor asupra curriculumului", el fiind stabilit si cu consultarea elevilor/studentilor, in functie de nevoile pe care ei le resimt;
- „fluidizarea granitelor intre sistemele nationale de invatamant si aparitia unei piete globale a educatiei";
- „dezvoltarea interferentelor dintre sectorul educatiei si alte sectoare (economia, cultura) si disparitia barierelor rigide care separau diferite forme si tipuri de invatamant";
- expansiunea tehnologiilor informatiei si comunicarii si utilizarea lor pe scara tot mai marc in activitatea de instruire si educare;
- deschiderea invatamantului spre problemele comunitatii si consolidarea educatiei ca o premisa esentiala a dezvoltarii societatii;
- potentarea capacitatii de autodezvoltare, inovatie si reforma continua a sistemului de invatamant.

In concluzie, educatia viitorului nu se poate alimenta doar din experienta trecutului. Fara a anticipa cate ceva din esenta societatii de maine nu este posibil sa se schiteze educatia care va fi maine. Societatea viitoare, profund tehnologizata si bazata pe un flux informational din ce in ce mai crescut, impune ca obiectiv fundamental sporirea capacitatii de adaptare a individului (Toffler, A., 1983).
Referitor la dimensiunea prospectiva a educatiei, cea de a IV-a Conferinta a ministrilor educatiei din tarile Europei (Perspectives et taches du developpement de I'education en Europe a l'aube d'un nouveau millenaire, 1989) punea accentul pe:

- considerarea dezvoltarii educatiei ca o variabila independenta de dezvoltare economica, in sensul ca initiativele educative si sursele de finantare se diversifica;
- dezvoltarea educatiei dincolo de zidurile scolii, la locul de munca, in cadrul unor structuri comunitare si chiar la domiciliu;
- cresterea rolului educatiei in rezolvarea unor probleme sociale de larg interes, cum sunt: educatia preventiva in materie de securitate, mediu inconjurator, droguri, sanatate etc.

Raportul conferintei preciza si faptul ca „invatamantul trebuie sa satisfaca cerintele, pe termen scurt, de forta de munca si sa contribuie la reciclarea si la reconversia cadrelor, adaptandu-se la perspectivele nesigure, dar apropiate, ale evolutiei stiintifice si tehnologice.
Este indicat sa se studieze transformarile necesare pentru a permite educatiei sa se inscrie in perspectiva vastelor transformari sociale, tehnologice, economice, care vor modifica profund viata indivizilor si a colectivitatilor in activitatea lor, in timpul liber, in mediul socio-cultural" (Jinga, I., 2008).
Ca urmare, selectarea si prelucrarea cunostintelor se va realiza predominant dupa principiul interdisciplinarilatii, se va apela cu precadere la strategiile euristice de predare - invatare, la mijloacele tehnice si indeosebi la calculatoarele care vor permite o individualizare mai accentuata a invatamantului. Concomitent, se vor extinde si perfectiona formele de socializare, menite sa-1 pregateasca pe individ pentru „exercitarea relatiilor inlerumane" prin cooperare si empatie (I. Nicola).

Problemele care se pun astazi in fata didacticii si pedagogiei, din punct de vedere al instruirii si educatiei in viitor, in functie de care trebuie organizata actiunea de prospectare, sunt mai multe; ne vom referi la doua dintre ele.
Prima este adaptarea instructiei si educatiei la ritmul rapid de dezvoltare a societatii, stare de fapt in legatura cu care, Gaston Berger afirma ca s-au schimbat raporturile dintre ieri-azi-maine. Azi nu mai apare determinat atat de ieri, cat de maine. „Viitorul nu trebuie asteptat, ci construit si, in consecinta, si in primul rand, inventat" (Berger, G., pag. 17).
A doua problema este aceea a posibilitatilor de care poate dispune omul pentru aceasta adaptare. Genetica moderna, afirma St. Milcu (1966, pag. 5), deschide sperante in aceasta privinta, aratand ca omul dispune de potentialitati care n-au fost inca suficient folosite. De altfel, si sociologia demonstreaza ca asemenea posibilitati pot fi si sunt puse in evidenta de societatea moderna. Este randul pedagogilor si psihologilor sa-si aduca aportul - prospectand, modernizand continutul si strategiile de educatie si invatamant.
Una dintre cele mai mari achizitii ale cercetarilor didactice actuale este intelegerea adevarului ca simpla instruire, debitarea/depozitarea de date nu mai poate fi formulata ca ideal sau obiectiv exhaustiv de instruire si educare. Implantarea rigida si fixa a unor cunostinte in spatiul mintal al unor indivizi poate fi daunatoare, asa cum debarasarea de aceste date poate constitui o premisa a crearii elasticitatii necesare adaptarii la noi conditii.
Daca am avea elevul „ideal" care asimileaza in mod impecabil si durabil, retine cunostinte detaliate, putem spune ca este iremediabil pierdut deoarece cunostintele desuete ii epuizeaza resursele de inventivitate, ii ocupa celula nervoasa, ii intarzie asocierile noi, il epuizeaza tocmai atunci cand este adus in pragul varstei de creativitate. Asa cum arata Grigore Moisil, elevul ideal este cel care peste 10 ani devine cetateanul ideal.

M. Ionescu si V. Chis (2001) prezinta sub forma schematica (figura VILI) relatiile dintre cercetarea pedagogica, prospectare, inovare in sistemul educational si reforma in invatamant:

Pornind de" la transformarile fundamentale determinate de dezvoltarea tehnico-stiintifica actuala, eduatia viitorului are toate sansele sa se dimensioneze in acord cu cerintele societatii viitoare. Se spune ca un sistem educational este intr-o permanenta reforma pentru a se pune in acord cu realitatile economice, sociale si culturale.

Contributia cercetarii la conturarea educatiei de maine

intr-un studiu prospectiv referitor la evolutia sistemului educational in societatea de maine, cunoscutul futurolog american D. Frey a identificat 8 factori care determina restructurari in sistemul educational:

- Deplasarea accentului de pe predare pe invatare. Profesorul se va transforma dintr-un expert atotcunoscator intr-o persoana care ghideaza procesul de invatare, aratand directia si modalitatea optima de achizitionare a informatiilor si abilitatilor.
- Cresterea exponentiala a cantitatii de informatii. inca de la inventarea tiparului, societatea a generat si a incorporat un volum din ce in ce mai mare de informatii. Societatea contemporana revolutioneaza si mai mult acest domeniu prin intermediul tehnologiilor multimedia. Astfel, informatia de astazi nu este doar scrisa ci si audio, video etc. Discriminarea informatiilor esentiale pentru dezvoltarea personala dintr-un volum din ce in ce mai mare de informatii va fi un deziderat al educatiei viitorului.
- Nevoia tot mai mare de cursuri de specialitate. Odata cu aparitia unui numar tot mai mare de specializari se constata o discrepanta din ce in ce mai mare intre posibilitatile actuale de pregatire in domeniile respective si ritmul in care respectivele specializari se dezvolta si se multiplica.
- Distanta tot mai mare intre expertii hiperspecializati in domenii de varf ale stiintei si marea masa a populatiei, situata la un nivel mediu al cunoasterii. Odata cu progresul tehnico-stiintific savantii situati la varful piramidei cunoasterii utilizeaza concepte din ce in ce mai greu de inteles pentru marea majoritate a populatiei. O solutie de viitor ar fi transformarea articolelor de specialitate publicate in reviste stiintifice elitiste in cursuri de pregatire prin intermediul carora nivelul de cunostinte sa fie diseminat spre marea masa a populatiei.
- Punctele prin care interferam cu societatea sunt in schimbare. in educatie, unde pana recent principalul mediu de invatare era considerat a fi sala de clasa, acum se pune mai mult accent pe modalitati si situatii alternative de invatare.
- Natura motivatiei pentru invatare. in concordanta cu modelul piramidei trebuintelor lui Maslow, motivatia noastra pentru invatare se va schimba, de vreme ce ne sunt indeplinite nevoile de baza.
- Hiperindividualismul. Omul modern este din ce in ce mai preocupat de indeplinirea dorintelor sale intr-o maniera cat mai adecvata aspiratiilor sale. Individualizarea duce la o restructurare a modalitatilor prin care se face educatia de maine.
- Tranzitia de la consumatori la producatori. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, din ce in ce mai multi membri ai societatii pot sa isi exprime parerile, sa creeze produse, trecandu-se astfel de la o societate bazata pe consum la o societate activa in care fiecare membru are oportunitati din ce in ce mai diverse de a se exprima si de a participa (Frey, D., 2007).
Pornind de la aceste coordonate, autorul studiului identifica urmatoarele caracteristici ale sistemelor educationale viitoare:
- Aplicatii specializate in construirea unitatilor de invatare;

- Experientele invatare bine limitate in timp (Un timp mediu de invatare standardizat la o ora);
- Experiente de invatare independente de modalitate si de limba;
- invatare validata prin sisteme care promoveaza si mentin standarde de calitate stabile;
- Conturarea unui profil dinamic al fiecarui beneficiar, care sa includa un inventar cat mai vast al abilitatilor si intereselor sale;
- Utilizarea unui sistem multidimensional de evaluare a invatarii: studentul evalueaza cursul; diverse organizatii aproba sau dezaproba cursul; fiecare student clasifica diferit un curs in functie de relevanta personala, rezultand un sistem taxonomic multidimensional; fiecare curs va depinde de absolvirea unor cursuri anterioare si va permite accesul spre alte cursuri superioare; studentii vor putea atasa propriile comentarii la fiecare curs.
- Dupa absolvirea unui curs fiecare student este indrumat spre posibile activitati de interes, in conformitate cu profilul sau personal.
- Schimbarea standardelor actuale. Odata cu noul sistem, standardele actuale (absolvent de studii medii, de studii superioare etc.) vor fi inlocuite cu altele mai flexibile care trebuie proiectate, elaborate si validate.
- Sistem unitar de inregistrare a certificatelor. Toate certificarile obtinute de fiecare student vor fi centralizate intr-o baza de dale, asigurand echivalarea profesiilor.
- Participare financiara a tuturor organizatiilor implicate in crearea activitatilor specifice, ceea ce va determina mentinerea unor preturi scazute ale cursurilor incurajand participarea cursantilor.

Bineinteles, ca aceste sisteme se vor baza pe utilizarea tehnologiilor moderne de stocare si de transfer a informatiei. Desi, pentru multi dintre noi, toate acestea se situeaza, inca la nivel de povestire stiintifico-fantastica, putem argumenta faptul ca in urma cu 100 de ani foarte putini oameni s-ar fi raliat la ideea ca, nu peste mult timp in viitor, cartea scrisa isi va pierde foarte mult din importanta, fiind inlocuita cu alte modalitati mai eficiente de transmitere a informatiei.

Prospectarea in sistemul educational romanesc

Directiile de dezvoltare a sistemului educational romanesc in perioada 2009 - 2015 sunt cuprinse in Pactul national pentru educatie semnat in data de 5 martie 2008 de catre liderii tuturor partidelor parlamentare si ulterior de Academia Romana si reprezentantii altor 22 de organizatii sindicale, studentesti, asociatia parintilor, de alte organizatii neguvernamentale interesate de bunul mers al educatiei si cercetarii in tara noastra.
Documentul propune dezvoltarea unei adevarate societati a cunoasterii bazate pe 4 piloni fundamentali ai sistemului educational: educatia, cercetarea, dezvoltarea si inovarea.
Obiectivul final al acestei strategii este asumarea unei noi scale de valori necesara pentru realizarea consecventa a optiunilor ce corespund unei economii a cunoasterii.
Obiectivele specifice ale programului sunt urmatoarele:

9. Situarea performantelor elevilor romani la testele internationale (PISA, PIRLS, TIMSS) in topul primelor 10 tari ale lumii;
10. Plasarea a cel putin 3 universitati romanesti in topul primelor 500 de universitati din lume;
11. Cresterea de 5 ori a productiei stiintifice si triplarea indicelui global de inovare, ceea ce ne-ar permite sa atingem media actuala a UE la acesti indicatori;
12. Reducerea ratei de parasire prematura a sistemului de educatie sub 5% (in prezent este de 23,6%);
13. Eliminarea-diferentelor esentiale dintre invatamantul rural si cel urban, dintre oportunitatile de invatare oferite grupurilor dezavantajate (grupuri minoritare, copii cu nevoi speciale etc.) si cele oferite majoritatii;
14. Transformarea educatiei permanente intr-o practica sociala curenta la nivelul fiecarei institutii, publice sau private. Cresterea pana la 20% a ratei de participare a adultilor la educatia permanenta;
15. Transformarea corpului didactic intr-o elita profesionala a natiunii;
16. Centrarea scolii pe nevoile beneficiarului: elevi, studenti, angajatori, comunitate;
17. Alocarea a cel putin 7% din PIB pentru educatie si cercetare si conditionarea cuantumului resurselor alocate unitatilor din sistem de rezultatele obtinute.

Educatia viitorului

Exista numeroase scenarii despre scoala viitorului. Majoritatea lor graviteaza in jurul noului curriculum, care ar incorpora competente si abilitati de baza, necesare tuturor elevilor in variate domenii: cunostinte despre sine, cunostinte despre altii, capacitati de invatare, predispozitia de a invata continuu, responsabilitate ca membru al comunitatii/societatii, sanatate mintala si fizica, creativitate si productivitate, participare activa in viata economica si sociala, capacitate de a inova.
Lumea contemporana se caracterizeaza printr-o evolutie rapida si iniprevizibila a stiintei si tehnicii, generand o gigantica miscare de idei si descoperiri, o crestere exponentiala a informatiei si tehnologiilor de varf.Acestea au drept consecinta informatizarea societatii, restructurarea si reinoirea unor demersuri epistemologice pluridisciplinare, in toate sectoarele vietii sociale.
Implementarea rapida a descoperirilor stiintifice si a inventiilor tehnice fac din stiinta o forta de productie ce determina schimbari rapide in toate domeniile de activitate, la care omul trebuie sa se adapteze prin educatie.
Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale in ceea ce priveste educatia: scoala laborator - a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmiterea experintei culturale a omenirii, scoala - model de intreprindere, scoala integrala intr-un ecosistem socio-cultural - scoala participa la viata societatii, scoala bazata pe pedagogiile diferentiate.
Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza cateva directii de restructurare a realitatii educationale: asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa si dimensiunea formativa, introducerea unor noi tipuri de educatie, extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului, impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani