Curs 1
DPI tinde sa devina o subramura de dr distinct. Se exprima in doctrina romana si franceza oponia potrivit careai DPI ar cuprinde referirile la problemele de combatere a genocidului, crimelor de razboi, crimelor impotriva umanitatii, agresiunea ( competent Curtii Pen Internationale), acordurile generale privind reprimarea unor acte infractionale cu impact la nivel international ( traffic de copii, de opera de arta, terorism). DPI ar avea ca obiect de studiu reglementarile interne cu elemente de extraneitate : extradarea, transferul de proceduri in materie penala, recunoasterea si excutarea hotararilor penale straine, transferarea persoanelor condamnate in alte state, inclusuiv reglementarile internationale in aceasta materie. In doctrina americana nu se face distinctie intre DPI si D International Penal(DIP). Americanii considera ca obiect de studiu pt DPI, atat toate masurile de prevenire si combatere a infractiunilor savarsite intre doua sau mai multe state, sau numai intr-un singur stat, atunci cand infractorul se sustrage de la umrariea penala, ori de la executarea unei pedepse prin refugierea in jurisdictia unui alt stat iar pe de alta parte, are ca obiect si infractiunile savarsite la nivel international indiferent daca implica sau nu un element de extraneitate ( genoncid, cime de razboi, crime contra umanitatii, agresiunea). Toate conventiile internatnionale in materie penala sunt influentate de principiile de drept penal ale statelor membre la o Conventie, iar la randul ei, Conventia ajunge sa influenteze reglementarile interne pt armonizarea lor cu principiile unanim-acceptate inscrise in Conventie. DPI vizeaza aspectele internationale ale dr penal statal, DIP vizeaza aspectele penale ale Dr International.
FORMELE DE COOPERARE A STATELOR IN MATERIE PENALA. Cooperarea statelor europene prin Consiliul Europei sau prin Uniunea europeana. Consiliul Europei a fst infiintata la 1949 la intiativa lui Churchill. A inclus printre observatiile sale necesitatea respectarii permanente a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului impotriva faptelor periculoase pt aceste valori. Crearea CE si adoptarea numeroaselor conventii internationale nu au impiedicat evolutia criminalitatii sub forma crimei organizate transfront vizeaza traficul de stupefiante, de arme, de pers. Interesul CE pt apararea relatiilor socoiale comune a fost subliniata de sefii de state si guverne ai tarilor membre la Strasbourg in 19? A fost adoptata Declaratia de la Strasbourg prin care participanttii la intrunire proclamau : impartasind preocuparile cetatenilor la adresa securitati lor si de pericolele pe cre acestea le prezinta pt democratie reafirma ferma noastra condamnare a terorismului si a hotaratii noastre de a folosi mijloacele existente pt a lupta impotriva tuturor formelor sale cu respectarea legalitatii si a drepturilor omului ; hotaram sa cautam raspunsuri comune sfidarilor reprezentate de extinderea coruptiei, a criminalitatii organizate si a transferului de droguri la scara continentale ; afirmam hotararea noastra de a combate violenta asupra femeii si orice infractiune prin violenta sexuala asupra femeii. Acest plan de actiune prevedea ca sefii cer adpotarea unori masuri complementare pt combaterea terorismului, lupta impotriva coruptiei, incusiv legaturile acesteia cu crima organizata, "spalarea banilor".
SUNT 2 FORME DE COOPERARE INTRE STATELE MEMBRE, in lupta impotriva criminilatitatii : 1) conlucrarea statelor la elaborarea unor instrumente juridice internationale pt reprimarea in mod unitar a unor catergorii de infractiuni dupa aceleasi principiu de dr penal si de politica penala - statele semnatare se obliga sa aplice aceste conventii asa cum sunt sau prin introducerea in legislatia proprie a dispozitiilor acestora. 2)aujutorul / asistenta judiciara pe care statelel si-o acorda reciproc pt infaptuirea in cele mai bune conditii a justitiei penale de fiecare stat in parte - prin adoptarea unor conventii. Ele nu se mai refera la incrimnare, ci la diferitele modalitati de asistenta juridica pe care statele semnatare se obliga sa si le acorde reciproc in momenteul prinderii, judecarii, condamnarii persoanelor care au incalcat legea penala. CONVENTIILOE ADOPOTATE LA NIVELUL CE. A) Conv Europeana pt reprimarea terorismului - la strasbourg 27.01.1977. (intra in vigoare la 1978 aug) RO a ratificat prin lg 19/1997 - art1 lit a..f : infractiunile pe care persoanele se angajeaza sa nu le considere infractiuni politice sau oneste la o astfel de infractiune / ca infractiune inspirate de scopuri politice pt care sa se refere extradarea autorilor lor : ( deturnarii de avioane, rapirea, luarea de ostatici, prin folosirea de bombe, grenade, rachete, arme de foc automate / scrisori / colete bomba). RO a declarat ca-si rezerva dreptul de a refuza extradarea. B)Conv Europeana privind imprescriptibilitatea crimelor impotriva umanitatii si a crimelor de razboi - Strasbourg 25.01.1974 ( intra in vig la 27.06.2003). Se refera la imprescrpitibilitatea raspunderii penale si a executarii pedepsei. C) CONV PEN PRIVIND CORUPTIA - Strasbourg 27.01.99 ( intra in vig la 1.07.2002). RO a ratificat-o prin lg 27/2002. Conventia prevede mentinerea incriminarii coruptiei active / pasive a functionarilor publici, coruptia parmanentarilor straini, coruptia activa in sectorul privat, infractiunile contabile, coruptia functionarilor internationali, coruptia judecatorilor si a angajatilor Curtilor internationale, traficul de influenta, sa incrimineza actelel de participare, sa includa responsabilitatea persoanelor juridice, cooperarea intre autoritatile nationale privind justitia si martorii. D) CONV PRIN SPALAREA, RETINEREA, DEPISTAREA, CONFISCAREA BUNURILOR PRODUSELOR, ACTIUNILOR - elaborata la 8.05.90 - intra in vig la 1.09.93. RO ratifica prin lg 1263/2002. Prevedea : masuri la nivel national pe care statelel participante trebuie sa le ia : masuri de confiscare, de investigare, provizorii, stabilirea competentei si folosirea de tehnici speciale de investigare, asigurarea dr de recurs persoanelor afectate. E) CONV EUROPEANA PT REPRIMAREA INFRACTIUNILOR RUTIERE. - 30.05.1964 - vig - 18.07.1972, RO - lg 183/1997. F) CONV EURO REFERITOARE LA DESPAGUBIREA VICTIMELOR. G) CONV EURO PT PREVENIREA TORTURII. H) CONV EURO PRIVIND CONTROLUL SI ACHIZITIA ARMELOR DE FOC DE CATRE PARTICULARI. I) CONV EURO PRIV CRIMINALITATEA INFORMATICII. J) CONF EURO PRIVIND DREPTURILE OMULUI SI MEDICINEI. K)ADERARILE LA CONV ONU DIN 1971 REFERITOARE LA SUBSTANTELE TOXICE PSIHOTROPE.
Curs 2
EXTRADARE. Conv euro de extradare - Paris 13.12.1957 - adoptata la inceput de 11 state membre ale Cons EU. ( astazi sunt 46 state ). Intra in vig la 18.04.1960. RO - ratifica prin lg 80/1997. Principiul1 - strasbourg 1975 - interpretarea restrictiva a concept de intractiune politica cu excluderea infractiunilor de genocid, crime de razboi si impotriva umanitatii. A inmultit cazurile de extradare. Principiul 2 - strasbourg 1978 - concept de infractiune fiscala, judecata in lipsa, aplicarea admistiei si unele reguli de procedura notiune de extradare.
Def : o procerua care are loc intre state suverare in cadrul cariua unui stat denumit stat solicitat pe al carui teritoriu se afla o persoana urmarita sau condamnata de autoritatile judiciare ale altui stat denumit stat solicitant, preda acea persoana statului solicitat la cererea speciala a acestuia pt a fi urmarit si judecat de autoritatile judiciare ale acestuia sau poate fi obligat sa execute o pedeapsa la care fusese condamnat de aceste autoritati. Este o institutie de procedura penala speciala si incidentala care se inscrie in ansamblul de procedura penala. CONDITII : obligatia de extradare a asumata de partile contractante. Partile se angajeaza sa-si predea reciproc potrvit regulilor si conditiilor din conventie, persoanele urmarite pt savarsirea unei infractiuni ori cautate pt executarea unei pedepse sau masuri de siguranta de catre acutoritatile judiciare ale partilor solcitante. Nu se desfasoara in orice conditii. Poate fi refuzat cand nu sunt indeplinite anumite conditii.
INFRACTIUNILE PT CARE E SOLICITATA O PERSOANA.
Art 2 conv - acele infractiuni care potrivit legii partile solicitante si solicitate sunt sanctionate cu pedeapsa privativa de libertate sau masura de siguranta privativa de libertate de cel putin 1 an sau cu o ped mai severa ( detinuti pe viata).
Extradarea persoanelor condamnate - extrad executiva se cere ca o pedeapsa pronuntata sau masura de siguranta aplicata sa fie de cel putin 4luni??? Pt dublul incriminarii pe care-l extinde la granita ped atat cu cadrum extr procesuale cat si executive. Lg 302/2004 cooperarea judiciara internationala in materia penala modificata prin lg 224 / 2006 - art26(2) prin derogarea de la principoiul dublei incriminari, extradarea poate fi acordata si daca fapta respectiva nu e prevazuta de lg romana, daca pt acea fapta e exclusa cerinta dublei cuceriri pritr-o conventie internationala la care RO e parte.
INFRACTIUNILE PT CARE NU SE ACORDA EXTRADAREA:
Infr politice - art3 - nu se acorda daca infractiunea pt care e solicitata extradadrea e considerata de partea solicitata ca fiind politica sau conexa unei infr politice. Art3(2) - in ipoteza in care partea solicitata are motive temeinice sa creada ca cererea de extradare motivata de o infractiune de dr com a fost reprezentata in vederea unei condamnari a unei persoane pe motive de rasa, religie, orientare politoca sau ca situatia acelei persoane risca sa fie agravata pt unul sau altul din aceste motive.
NU va fi niciodata considerata infractiune politica atentatul la viata unui sef de stat .
Infr militare - art4 - acele infractiuni militare care nu constituie infractiune de dr comun, cererea de extradare e inadmisibila.
Infr fiscale - pr2 - s-a revazut ca in cazul infr din dom fiscal vamal sau valutar, extradarea va fi acordata pt fapte carora le corespund potrivit lg proprii solicitate infr de aceasta natura nu poate fi refuzat extradarea pe motiv ca lg partii solicitate nu impune acelasi tip de impozite si taxe sau acelasi tip de reguli ca partea solicitanta.
Infr savarsite in tot sau in parte pe teritoriu st solicitat sau locului asimilat teritoriului sau. Partea solicitata poate refuza extradaarea la o infrac care potrivit legisl sale a fost sarvarsita pe terit sau locului asimilat. Infr savarsita pe terit st - aprecierea se face conf lg st solicitat ( terit RO art 142/143 CPen).
Infr definitiv judecate sau in curs de judecata pe terit st solicitat.
Art.9 Reclamantul a fost judecat definitv de catre autoritatile partii solicitate pt fapta sau faptelele pt care se cere extradarea. Partile sunt autorizate sa refuze extradarea daca autoritatile lor competente au hotarat sa nu inceapa urmarirea penala sau sa o inceteze pt aceeasi fapte.
Pr15 - extradarea unei persoane ce a format obiectul unei judecati definitive intr-un stat tert, dar parte contractanta la Conventie, pt aceeasi fapta pt care a fost prezentata cererea de extradare nu se va acorda fie atunci cand hotararea pronunta achitarea celui solicitat sau pedeapsa a fst executata in intregime sau a fost gratiat ori fapta a fost amnistiata.
Se prevede ca extradarea va putea fi acordata de :
1) Fapta ce a dat loc la judecata a fost comisa impotriva persoanelor, institutiilor, bunurilor cu caracter public in statul solicitat.
2) Persoana ce a fsot supusa judecatii avea ea insasi caracter public in statul solicitant
3) Fapta ce a dat loc la judecata a fost comisa in tot / parte pe teritoriu statului solicitant sau localitatii asimilate teritoriului sau.
Lg304 / 2004 - art.10 - nu e admisibila cooperarea internationala daca in RO sau orice alt stat daca s-a desfasurat un proces penal pt acea fapta si daca : a) prin hot jud s-a dispus achitarea / incetarea pedepsei penale ; b) ped aplicata a fst executata sau a format obiectul gratierii sau a fst amnistiata in totalatatea ei / gratiat partea neexecutata.
Nu se aplica daca asistenta e solicitata in scopul revizuirii hotararii definitive pt cursul din motive ce permit pronuntarea unei cai extraordinare de atac.
Pr.6 CEDO 1883 - interzicerea pedepsei cu moartea. Art 20 din Lg RO - daca fapta pt care se cere extrad este o pedeapsa cu moartea prev de lg st solicitant, aceasta ( extradarea) nu este acodrdata, decat cu conditia ca st solicitant sa dea asigurari catre st RO ca ped nu se va executa.
NU SE ACORDA EXTRADAREA :
1)lipsa plangerii prealabile art32 din lg RO - extrad nu se acorda in caz in care potrivit lg RO cat si celei a statului solicitant actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a partii vatamate. 2) art.33 - pers extradabila ar fi judecata in statul solicitant de un tribunalul ce nu asigura garantia fundamentala de procedura si protectie a dreptului la aparare sau tribunalul national instituie anume pt cazul respectiv sau extradarea unei pedepse pronuntata de un asemenea tribunal. 3) judecarea mixta - este solicitata extradarea unei persoane in vederea executarii unei pedepse sau masuri asiguratorii pronuntate printr-o hot data in lipsa impotriva acelei pers, statul solicitat poate refuza extradarea daca procedura de judecata nu a satisfacut minimu de dreptul la aparare recunoscut oricarei persoane invinuite de savarsirea unei infractiuni. Extradarea se acorda daca statul solicitant da asigurari considerate suficiente de statul solicitat pt a garanta dr la o noua procedura de judecata ce garanteaza dr la aparare. Statele scandinave - exceptie - refuzul extradarii - conditia are consecinte grave din cauza varstei, situatiei sale, sau motiv de ordine personale, religioase. 4)gratierea - conventia se refera tangetial Pr1 adauga ca nu se extradeaza pers condamnate ce au fst gratiate. Actul de gratiere face inoperanta cererea de extradare chiar daca celelalte conditii sunt indeplinite.
PERSOANELE CARE POT FI EXTRADATE
1)Cetatenii proprii - art6 Conv- orice parte contractanta are dr sa refuze dr resortisantilor sau. Fiecare parte face o declaratie libera prin care defineste termenul de resorisanti. 2) pers cu drept de azil - nu e nicio exceptie - vor fi trasi la raspundere penala de catre statul solicitant. 3)pers ce se bucura de imunitate - pers diplomatic, consular, cei care au fst citati in state ca parti, martori sau experti. 4) exceptii - clauza umanitara - extra poate fi refuzata sau amanata daca predarea pers e susceptibila sa aiba consecinte de o graitate deosebita pt ea ( in special varsta sau starea de sanante).
Caz de refuz al extradarii - transfer de procedura in caz de refuz de extradare.
Art.6 Conv - partea care nu-si extradeaza propriul resoritisant va trebuie la cererea partii solicitante sa supuna cauza autoritatii sale competente pt a se exercita urmarirea judiciara. Dosarele infractionale si obiectul privind infractiunea se vor transmite gratuii pe cale diplomatica / conventionala de parti iar partea solicitanta va fi informata de rezultatul cererii sale.
PROBLEMA SPECIALITATII EXTRADARII SI REEXTRADARII CATRE AL 3-LEA STAT.
Pb specializarii - pers extradate nu trebuie sa fie supusa unei proceduri penale pt o alta fapta anterior extradata si nici obligata la executarea altei pedepse decat cea aplicata prin sentinta pt care a fost solicitata si acordata extradarea.
EXCEPTII : 1) cand statul ce a predat pers respectiva consimte la aceasta in urma unei cereri a statului solicitant + actele ce insotesc o cerere de extradare. Consimtamantul se va da cand infractiunea pt care e ceruta, atrafe ea insusi obligatia de extradare. ; 2) cand pers extradata nu a parasit teritoriul partii careia ii fusese predat desi avea posibilitatea sa o faca, in cele 45 de zile urmatoare eliberarii sale, ori daca s-a inapoiat pe teritoriul statului solicitant dupa ce l-a parasit.
REEXTRADAREA CATRE AL 3-LEA STAT - stat tert. Statul solicitant nu are dreptul sa etradeze catre un stat tert pers ce i-a fst tradata. Exceptie - extradatul refuza sa paraseasca terit st solicitant in termen de 45 de zile de la data eliberarii si nu exista nicio piedica in calea sa de a se deplasa. Art15 ( c ) - st solicitant nu poate preda acea pers catre un stat tertz.
Curs 3
Extradarea pasiva din Romania
Cererea de extradare si examinarea de regularitate internationala a acesteia .
Lg 302/2004 stabileste in art 38 conditiile privind cererea de extradare si actele anexe care potrivit alineatului 1 se adreseaza Min Justitiei si se transmite neintarziat pe cale diplomatica dar poate fi convenita prin intelegere directa intre statul solicitant si statul roman solicitat .
Lg Romana preia din Conventia Europeana iar actele anexe constau in :
-a) original sau copia autentica ( nu inseamna autentificata de notarul public ci conform cu originalul ) fie de pe hotararea de condamnare executata fie de pe un mandat de arest sau de pe orice alt act avand putere egala , eliberat in formele prescrise de legea partii solicitante .
Lg Romana adauga ,ca aceste acte trebuie sa contina mentiunea ramanerii definitive a hotararii de condamnare a deciziilor pronuntate ,'' ca urmare a exercitarii cailor legale de atac , mandatului de executare a pedepsei inchisorii , respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventiva , rechizitorului sau ale altor acte avand putere egala .
-b) o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea cu indicarea datei si locului savarsirii lor , a calificarii lor juridice si a dispozitiilor legale aplicabile .
-c) copie de pe dispozitiile legale aplicabile sau o declaratie asupra dreptului aplicabil si semnalmentele persoanei extradabile si alte informatii de natura sa determine nationalitatea si identitatea acestora .
-d) date privind durata pedepsei neexecutate , in cazul cererii de extradare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsa.
EXAMENUL DE REGULARITATE INFORMATIONALA
Potrivit art 40 (2) din cadrul legii 302/2004 acest examen e efectuat de Directia de Specialitate din cadrul Min Justitiei care procedeaza de urgenta , raspunsul trebuie dat in 3 zile lucratoare de la primirea cererilor si urmand sa se constate daca :
- a) intre Romania si statele solicitate exista norme conventionale ori reciprocitate pentru extradare .
- b) la cererea de extradare sunt anexate acte privind normele tratatelor internationale aplicabile
- c) cererile si actele privitoare la extradare in vederea judecatii sau pentru executarea pedepsei sunt insotite de traduceri .
- d) exista una dintre limitele acordarii , cooperarea judiciara privitoare la art 3 si care se refera la interese de protectie a suveranitatii , securitatii , ordinii publice si a altor interese ale Romaniei definite prin Constitutie.
Potrivit alin 3 , art 40 se verifica existenta reciprocitatii in privinta extradarii propriilor cetateni daca este cazul.
Potrivit alin 4 , art 40 ce priveste rezultatul acestei examinari atunci cand constanta neindeplinirea conditiilor de la alin 2 lit a, b , si alin 3 , precum si daca se constata situatia de la alineatul 2 lit d , Min Justitei restituie cererile si actele anexe explicand motivele acestei restituiri.
Alin 5 prevede ca in cazul cererilor de arestare provizorie , aceste examinari se efectueaza in 24 se ore .
ETAPELE EXTRADARII PROCEDURALE PASIVE
Declansarea etapei judiciare si competenta.
Exista motive serioase sa se creada ca asistenta judiciara este solicitata in scopul urmaririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasa , religie, sex, nationalitate , limba opinii politice sau ideologice sau de apartenenta la un anumit grup social ; situatia persoanei risca sa se agraveze pe unul dintre aceste motive.
Nu va fi considerata infractiune politica atentatul la viata unui sef de stat sau membrii familiei acestuia .
Infractiunile militare prevazute in art 4 excepteaza acele infractiuni militare care nu constituie infractiuni de drept comun .
Deasemenea , infractiunile in materie fiscala nu sunt considerate infractiuni politice .
Prin al 2 -lea Protocol aditional la Conventie , s-a prevazut ca in cadrul operatiunilor din domeniul fiscal , valutar , vamal , exradarea va fi acordata pentru fapte carora le corespund potrivit legii partii solicitate infractiuni de aceeasi natura .
Nu poate fi refuzata extradarea pe motiv ca legea partii solicitate le impune acest tip de impozite si taxe sau acest tip de reglementare cu legislatia partii solicitante .
Infractiunile savarsite in tot sau in parte pe teritoriul statului solicitat nu sunt infractiuni politice.
Partea solicitata poate refuza extradarea in cazul unei infractiuni care potrivit legislatiei sale a fost savarsita in tot sau in parte pe teritoriul sau pe un loc asimilat teritoriului sau .
Aprecierea se face potrivit legii statului solicitat .
- Infractiunile definitiv judecate sau in curs de judecare pe teritoriul statului solicitat .
Art 9 : ,''extradarea nu se accepta atunci cand persoana a fost judecata definitiv de catre autoritatea partii solicitate pentru fapta sau faptele pentru care se cere extradarea sau daca autoritatile lor competente au hotarat sa nu inceapa urmarirea penala ori sa inceteze urmarirea penala inceputa pentru aceleasi fapte sau fapta .
Extradarea unei persoane care a format obiectul unei judecati definitive intr-un stat tert , dar partea contractanta la Conventie pentru aceeesi fapta pentru care a fost prezentata cererea de extradare nu se va acorda fie atunci cand hotararea pronunta achitarea sau pedeapsa a fost executata in intregime , a fost gratiata sau fapta a fost amnistiata , fie cand judecatorul a constatat vinovatia persoanei sau nu a pronuntat nici o pedeapsa .
EXTRADAREA VA PUTEA FI ACORDATA DACA :
- 1) fapta a fost comisa impotriva unei persoane , institutii cu caracter public in statul solicitant .
- 2) daca persoana supusa judecatiic avea caracter public in statul solicitant .
- 3) daca fapta care a dat loc la judecata a fost comisa in tot sau in parte pe teritoriul statului solicitant sau locului asimilat .
Se aplica anumite dispozitii din Lg statelor contractante daca sunt numai permisive ( favorabile ) .
Art 10 din Lg 302/2004 non bis in idem .
Nu e admisibila cooperarea internationala daca in Romania sau in orice alt stat s-a desfasurat un proces penal pentru aceeasi fapta si daca :
a) printr-o hotarare definitiva s-a dispus achitarea sau incetarea procesului penal .
b) pedeapsa aplicata a fost executata sau a format obiectul unei gratieri sau amnistii in totalitatea ei ori asupra partii neexecutate .
Dispozitiile alin 1 nu se aplica daca asistenta este solitata in scopul revizuirii hotararii definitive pentru unul din motivele care justifica promovarea uneia dintre caile de atac prevazute de Cpp a Romaniei .
Art 35 din Lg Romana - Depunerea cererii de extradare intrerupe termenul de prescriptie a raspunederii penale .
Extradarea nu se admite pentru o infractiune pentru care amnistia in Romania .
Daca fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita cu moartea de catre Lg statului solicitant extradarea nu va putea fi data decat cu conditia ca statul respectiv sa dea asigurari considerate ca indestulatoare de catre statul roman ca pedeapsa capitala nu se va executa urmarind sa fie comutata .
SITUATII IN CARE NU SE ACORDA EXTRADAREA
1) Art 32 - lipsa plangerii prealabile care prevede ca extradarea nu se acorda in cazul in care atat legislatiei romane cat si legislatiei statului solicitant actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate , iar aceasta persoana se opune extradarii
2) Art 33 - dreptul la aparare prevede ca Romania nu va acrda extradarea in cazurile in care persoana extradabila ar fi judecata in statul solicitant de un tribunal care nu asigura garantiile fundamentale de procedura si de protectie a drepturilor la aparare sau de un tribunal national instituit anume pentru cazul respectiv ori daca extradarea este ceruta in vederea executarii unei pedepse pronuntate de acel tribunal .
3) Art 34 - judecarea in lipsa . In cazul in care se solicita extradarea unei persoane in vederea executarii unei pedepse pronuntate in lipsa statul roman poate refuza extradarea in acest scop daca apreciaza ca procedura de judecata a nesocotit dreptul la aparare recunoscut oricarei persoane invinuite de savarsirea unei infractiuni .Totusi extradarea se va acorda daca statul solicitant da asiguari apreciate ca suficiente pentru a garanta persoanei a carei extradare este ceruta dreptul la o noua procedura de judecata care sa iisalvgardeze drepturile la aparare .
Si a doua situatie , cand statul roman comunica persoanei a carei extradare este ceruta hotararea data in lipsa impotriva sa , statul solicitant nu va considera aceasta comunicare ca o notificare care atrage efecte fata de procedura penala in acest stat .
4) Art 37 - gratierea .Actul de gratiere adoptat de statul solicitant face inoperanta cererea de extradare chiar daca celelalte conditii ale extradarii sunt indeplinite .
PERSOANELE CARE POT FI EXTRADATE
Exceptii de la extradare :
Nu pot fi extradati din Romania :
- cetatenii romani daca sunt intrunite conditiile art 24
- persoanele carora li s-a acordat dreptul la azil in Romania
- persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de juriscdictie , in conditiile si in limitele stabilite prin Conventii sau prin alte intelegeri internationale .
- persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti , martori sau experti in fata unei autoritati judiciare romane solicitante in limitele imunitatilor conferite prin
- Conventia internationala .
Clauza umanitara :
Extradarea oricarei alte persoane straine poate fi refuzata sau amanata daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea in special din cauza varstei sau a starii de sanatate .
Cazurile de refuz ale extradarii :
Art 6 din Conventie : Partea care nu-si extradeaza propriul resortisant va trebui la cererea partii solicitante sa supuna cauza autoritatilor competente astfel incat sa se poate exercita urmaririle penale , dosarele , informatiile privitoare la infractiuni se transmit gratuit pe o cale diplomatica sau stabilita de parti iar partea solicitanta sa fie informata de rezultate .
Principiul specialitatii extradarii :
Persoana extradata nu trebuie sa fie supusa unei proceduri penale pentru o alta fapta anterioara extradarii si nici obligata la executarea altei pedepse decat cea aplicata prin sentinta pentru care a fost solicitata si acordata pentru extradare .
EXCEPTII :
1) cand statul solicitant consimte in urma unei cereri de extradare ; autoritatile competente romane vor prezenta in acest scop o cerere insotita de actele in sprijinul acesteia si de un proces verbal judiciar in care se consemneaza declaratiile persoanei in cauza .
2) cand persoana extradata nu a parasit teritoriul partii care ii fusese predata detinutul avea posibilitatea sa o faca in termen de 45 de zile de la eliberarea sa definitiva ori daca l-a inapoiat pe teritoriul statului solicitant dupa ce l-a parasit .
3) Extradarea catre un stat tert - statul solicitant nu are dreptul sa extradeze acea persoana extradata catre un stat tert , exceptie facand persoana extradata care refuza sa paraseasca teritoriul statului solicitant in 45 de zile de la data eliberarii sale si nu exista nici o piedica de a se deplasa .
Curs 4
Procedura extradarii active
Solicitarea extradari de catre Romania
Conditii privitoare la solicitarea extradarii
In ceea ce priveste obligarea de a solicita extradarea se precizeaza: in art. 64 lg romana, conditiile care fac necesara solicitarea de statul roman a extradarii unei persoane, fie a extradarii procesuale, fie a extradarii executive.
1. Emiterea de catre aut. jud. romana competenta, fie a unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de execut. a ped inchisorii aplicate pers respective ori a masurii de siguranta->in cazul extradarii executive.
2. Identificarea acelor pers pe teritoriul unui stat strain
3. Sa fie indeplinite conditiile prevazute de lege pt acordarea extradarii. Acestea fiind indeplinite solicitarea va fii facuta de statul roman de la terit strain.
Cadrul juridic pentru solicitarea extradarii
(art 65) Acest cadru e constituit din art32-37
Aceasta inseamna ca extradarea activa tb sa iba loc in aceleasi conditii ca si cea pasiva.
Nu va putea fi solicitata extrad decat daca sunt indeplinite cond priv la infractiunea pt care e posibila extrad, cond priv la gravitatea pedepsei prev de lege, a pedepsei aplicate, cond ref la pers supuse extrad la cele acceptate precum si la pedepsele priv la drepturile fund ale omului, care tb sa fie respectate in procedura extradarii.
4. Sa fi fost pusa in niste actiuni penale in cond C p pen.
Procedura de solicitare a extradarii
Elementele referitoare la urmarirea internationalain vederea extradarii
In cazul in care un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la indeplinire, intrucat inculpatul ori condamnatul nu se mai afla pe teritoriul Romaniei, instanta care a emis mandatul de arestare preventiva sau instanta de executare, dupa caz, la propunerea procurorului sesizat in acest scop de catre organele de politie, emite un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, care se transmite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in vederea difuzarii prin canalele specifice.
Mandatul de urmarire internationala in vederea extradarii contine toate elementele necesare identificarii persoanei urmarite, o expunere sumara a situatiei de fapt si date privind incadrarea juridica a faptelor.
Mandatul de urmarire internationala poate contine si cererea de arestare provizorie in vederea extradarii, in conditiile prevazute la art. 68.
Semnalarea introdusa in Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii.
Procedura exradarii active
Formularul cererii de extrad se face in normele statului roman de catre Min Justitiei potrivit lg rom art 76 CCPI din MIRA sau Min Just e obligat sa informeze instanta de executare sau inst care a emis mandatul de arestare preventiva de indata ce pers care face obiectul mandatului a fost localizata pe teritoritoriul unui stat strain.
Aceasta instanta stab printr-o incheiere motivata daca sunt indeplinite cond prevazute de lg pt a solicita extradrea.
Incheierea se da in Camera de Consiliu, nu in sedinta publica, de un singur judecator, fara citarea partilor(confidentialitate) cu participarea procrorului.
Incheierea definitiva prin care s-a constatat ca sunt intrunite conditiile pentru solicitarea extradarii, impreuna cu actele anexe, se comunica de indata Ministerului Justitiei. Incheierea prin care inst a hotarat ca nu sunt indeplinite conditiile legii pt a se solicita extradarea se comunica in 3 zile de la pron Min Just.
Impotriva incheierii se poate declara recurs de catre procuror, in termen de 24h de la pronuntare, dosarul e inaintat inst de recurs in 24h, recursul se judeca in termen de 3 zile de catre inst superioara in grad.
Dosarul se restituie inst in 24h de la solutionarea recursului. In termen de 48h de la primirea inchierii prin care s-a contatat ca sunt indeplinite cond pt solicitarea extradarii, insotite de actele anexe, Min Just, prin directia de specialitate, efectueaza un examen de regularitate internationala, in conditiile prevazute la art. 40, care se aplica in mod corespunzator.
At cand in urma examenului de regularitate se constata ca sunt indeplinite cond pt a solicita extrad, Min Just, asigura transmiterea cererii de extradare catre autoritea comptenta a statului solicitat.
In cazul in care considera ca nu sunt intrunite conditiile de regularitate internationala pentru a se solicita extradarea, ministrul justitiei sesizeaza, motivat, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea initierii procedurii de revizuire a incheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extradarii.
At cand se constata ca actele sunt incomplete, inainte de a intocmi si de a transmite cererea de extradare, directia de specialitate a Ministerului Justitiei poate solicita instantei competente sa ii transmita, in cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului international aplicabil.
Ministrul justitiei nu poate solicita initierea procedurii revizuirii pentru alte motive decat cele legate de concluziile examenului de regularitate internationala.
Cererea de revizuire se face in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii definitive Ministerului Justitiei si se solutioneaza in termen de 24 de ore.
Instanta, daca constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anuleaza incheierea atacata. Daca inst constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge, mentinand incheierea atacata. Hot instantei de revizuire este definitiva si se comunica in termen de 24 de ore de la pronuntare ministrului justitiei si procurorului general al Parchetului de pe langa I C C J.
Cererea de extradare si actele anexate acesteia insotita de actele prevazute la art. 38 alin. (2) si de traduceri certificate in limba statului solicitat sau in limba engleza ori franceza, se transmit autoritatii competente a statului solicitat, pe una dintre caile prevazute la art. 38 alin. (1).
In cazul in care persoana urmarita nu este arestata provizoriu in vederea extradarii, procedura prevazuta in acest articol are caracter confidential, pana in momentul in care statul solicitat este investit cu cererea de extradare.
Retragerea cererii de extradare
In cazul in care persoana extradabila nu se mai afla sub puterea mandatului de arestare preventiva sau a mandatului de executare, inst competenta, din oficiu sau la cererea procurorului, stabileste, prin incheiere motivata, ca nu mai subzista conditiile prev de lege pentru a se solicita extradarea si dispune de indata retragerea cererii de extradare. Hot se transmite Min Just in termen de 24 ore de la pronuntare. Min Just retrage neintarziat cererea de extradare, informand despre aceasta CCPI din cadrul MIRA. Dispozitiile art. 67 se aplica si aici.
Transmiterea informatiilor suplimentare la cererea statului solicitat
In cazul in care, in vederea solutionarii cererii de extradare, autoritatile statului strain solicita transmiterea unor informatii suplimentare, acestea vor fi comunicate, in termenul stabilit de autoritatile statului solicitat, prin Min Just sau direct, de catre instanta competenta.
Traducerea documentelor se efectueaza dupa caz, de catre Min Just sau instanta competenta.
Cand extrad e ceruta in vederea executarii unei pedepse pron printr-o hot data de inst rom in lipsa, prin cerere de extrad va da asigurari priv rejudecarea cauzei in prezenta pers extradate.
Cererea de arestare provizorie in vederea extradarii
Ca si al extrad pasiva, legea rom prev ca si statul roman, ca stat solicitat poate cere prin inst comp in caz de urgenta, chiar inainte formarea unei cereri de extradare, arestarea provizorie in vederea extradarii, a pers data in urmarire internat in vederea extrad.
Procerura : - cererea de arestare provizorie in vederea extrad formulata ulterior transmiterii mandatului de urmarire internat este formulata de autorit judiciara care a emis mandatul de arestare provizorie, aceasta se trimite CCPI din cadrul MIRA si M J.
- are caracter confidential pana la arestarea provizorie a pers urmarite si se consemneaza intr-un registru special.
Efectele extradarii in Romania
1. Preluarea pers extradate
Lg rom prev ca prelucrarea se desfasoara ca si la extrad pasiva, cu deasebirea ca aici e vb de preluarea exrtrad de la organele comp ale statului solicitat.
2. Primirea extradatului
Pers extradata ajunsa in Rom va fi predata admin penitenciarelor(extrad executiva) si aut competente in cazul extrad procesuale.
3. Comunicarea solutiei
M J inf aut jurid rom competenta despre modul in care a fost sol cererea de extrad de catre st solicitat si at cand e cazul, despre durata arest proviz in ved extrad pt a fi compuatata din ped ce se va executa.
4. Efectele extradarii sub conditie
Cand extradarea a fost acordata sub conditie, instanta care a solicitat extradarea ia masurile necesare pentru respectarea conditiei impuse de statul solicitat si da garantii in acest sens.
Atunci cand conditia impusa este retrimiterea persoanei extradate pe teritoriul statului solicitant, instanta dispune insotirea acesteia la frontiera, in vederea preluarii de catre autoritatile competente ale celuilat stat.
Aspecte comnune exrad active si pasive
Chelt ocazionale de exrad
Toate cheltuielile privind procedura de extradare efectuate pe teritoriul Rom se suporta de statul roman, prin bugetele autorit inst st rom. Chelt de tranzit le sup st solicitant.
Frauda la extradare
Lg rom caract ca fraud la extrad, predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontiera sau alta masura de acelasi fel si o interzice ori de cate ori ascunde vointa de a se eluda regulile de extradare.
Prin eludarea reg de la extrad se impiedica infapt just in st pe al carui terit a fost sav infr.
Extrad aparenta
Lg se ref la sit apecif in care cererea de extrad e form in baza unor acte internat, caz in care remiterea pt urm si judecarea pers pt crime grave se examin printr-o proc distincta- comp Curtii Pen internat- infract ca ->criminalii de razb, genocid etc.
Curs 5
Cooperarea cu statele membre ale UE
Simplificarea extradarii
Armonizarea legislatiei interne cu celalalte legi europene->prevederi specifice cooperarii Rom cu statele membre UE.
Dispozitie pt punerea in aplicare a unor instrumente juridice in mat de extrad -> Conv priv simplif proc de extrad intre st membreUE-10 martie 1975; ->Conv priv extradarea intre st membre UE 26 sept 1996; Conv 19iunie1990 de punere in aplic a acordului Schengen 14iunie1985, priv eliminarea treptata a contoalelor la frontierele comune Schengen. Declaratie in sensul aplic deciziei cadru a Cons din 13-06-2002, priv mandatul european de arestare si proc de pred intre st membre ale Uniunii: se aplica disp priv extrad. In aplicarea clauzei priv extrad adoptata la 14sept 1996 nici o infr nu poate fi considerata ca infr politica. Prescriptia rasp pen si a execut ped sunt aplic numai dispoz din lg statului solicitant. Amnistia acordata de R nu impiedica extrad, cu exceptia cazul in care fapta este de comp inst rom.
Absenta plangerii prealabile sau alte cond necesare punerii in miscare a act pen potriv lg rom, nu aduce atingere oblig de extrrad. Statul rom prev extrad pt fapte prev de lg pen: accize, tva si in mat vamala, in cond prev de lege.
Semnalarea introdusa in Sis Informatic Schengen are acelasi efect ca si o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii, in sensul art. 16 din Conventia europeana de extradare, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957.
Extradarea simplificata
Extradarea simplificata se aplica in relatia cu statele membre ale Uniunii Europene, fara verificarea conditiilor speciale prevazute la art. 50, ori de cate ori sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 49.
Mandatul european de arestare
Proced formala de extrad ar tb abrogata intre st membre UE at cand este vb de pers care se substrag de infapt just dupa ce au fost decl condam, iar proc ar tb accelerate at cand este vb de pers suspectate de a fi comis o infr. Nu toate st membre ale UE sunt membre ale C de extrad, motiv pt care gasirea unei sol alternative se impune.
Art77 lg rom Definitia mandatului european de arestare
Mandatul european de arestare este o decizie jud emisa de autorit jud comp a unui stat membru al UE, in vederea arestarii si predarii catre un alt stat membru a unei persoane solicitate in vederea efectuarii urmaririi penale, a judecatii sau in scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri privative de libertate.
Aut jud la noi, Curtea de A ca inst de ex si MJ ca aut centrala.
Continut
In anexa model identitatea pers solicitate, actul pe care se intemeiaza mandatul, inf priv durata ped, priv hot pron in lipsa, o descriere a circum in care a fost comisa infr, alte circ priv fapta sau pers invinuitului/inculpatului, eventuale referiri la remiterea de ob si la faptul ca infr se ped cu detentie pe viata; date de autentif a autorului; limba-tb tradus in limba of a st de extrad si intr-o limba of a inst comun eu pe care acest stat o accepta; la noi - tradus in limba rom sau engleza/fr; chelt ocazionate->revin R, in sarcina st emitent ramanad celalalte chelt.
Conditia privind emiterea/trimiterea
Obiect
Proc de urmat in vederea trimiterii
Art. 81: daca fapta este pedepsita de legea pen rom cu 1 an in vederea ex pedepsei.daca pedeapsa aplicata>4 luni
Instanta care a emis mandatul european de arestare poate solicita autoritatilor judiciare de executare sa remita bunurile care constituie mijloace materiale de proba.
At cand persoana este urmarita international, se anunta CCPI, MIRA.
Procesul de transmitere: daca se cunoaste locul unde se afla persoana solicitata, autoritatea judiciara romana emitenta poate transmite mandatul european de arestare direct autoritatii judiciare de executare
Autoritatea judiciara emitenta poate sa solicite introducerea semnalmentelor persoanei in cauza in Sistemul de Informatii Schengen (SIS)
Procedura de transmitere: Autoritatile judiciare romane pot transmite mandatul european de arestare prin orice mijloc de transmitere sigur, care lasa o urma scrisa, cu conditia ca autoritatea judiciara de executare sa poata verifica autenticitatea acestuia.
In cazul in care locul unde se afla persoana urmarita nu este cunoscut, transmiterea unui mandat european de arestare se poate efectua prin Sistemul Informatic Schengen.
Orice dificultate care ar interveni in legatura cu transmiterea sau verificarea autenticitatii unui mandat european de arestare se va solutiona prin contact direct intre autoritatea judiciara emitenta si autoritatea judiciara de executare sau cu sprijinul Ministerului Justitiei.
Alin.3 Daca autoritatea judiciara emitenta nu cunoaste autoritatea judiciara de executare, se va efectua cercetarea necesara, inclusiv prin punctele de contact ale Retelei Judiciare Europene sau prin directia de specialitate a Ministerului Justitiei
At cand predarea persoanei solicitate nu poate fi facuta intrucat persoana vizata este implicata intr-un proces in curs, si este in ex unei masuri privative de libertate aut de ex dupa ce aproba predarea va dispune suspendarea predarii pana cand va deveni posibila.
Solutionarea si executarea
Statul solicitat va verifica daca indeplineste conditiile legii pt a fi executat pentru care se poate afla si conditia dublei incriminari care nu mai este ceruta potrivit art. 85 daca mandatul a fost emis pt una din infractiunile enumerate in acest articol, indiferent de denumirea lor in statul emitent, cu conditia ca masura speciala al pedepsei priv lib sa fie de min 3 ani-> 32 infractiuni: 1. participare la un grup criminal organizat; 2. terorism; 3. trafic de persoane; 4. exploatare sexuala a copiilor si pornografie infantila;5. trafic ilicit de droguri si substante psihotrope;6. trafic ilicit de arme, munitii si substante explozive;7. coruptie;8. frauda, incluzand cea impotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene, in intelesul Conventiei din 26 iulie 1995 privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;9. spalare a produselor infractiunii; 10. contrafacere de moneda, inclusiv a monedei euro; 11. fapte legate de criminalitatea informatica; 12. fapte privind mediul inconjurator, inclusiv traficul cu specii de animale si vegetale pe cale de disparitie; 13. facilitarea intrarii si sederii ilegale; 14. omor si vatamare corporala grava;15. trafic ilicit de organe si tesuturi umane; 16. lipsire de libertate in mod ilegal, rapire si luare de ostatici;17. rasism si xenofobie; 18. furt organizat sau armat; 19. trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichitati si opere de arta;20. inselaciune; 21. deturnare de fonduri;22. contrafacere si piraterie de bunuri;23. falsificare de acte oficiale si uz de acte oficiale falsificate;24. falsificare de mijloace de plata; 25. trafic ilicit de substante hormonale si alti factori de crestere;26. trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive; 27. trafic de vehicule furate;28. viol;29. incendiere cu intentie;30. crime aflate in jurisdictia Curtii Penale Internationale;31. sechestrare ilegala de nave si aeronave;32. sabotaj.
Leg rom cand a exclus din lista unele infract, care nu mai sunt incrim de leg rom-golirea deciziei cadru
Rackting-taxa de protectie
Extorcarea-santajarea pers jurid
Refuzul de executare
Aut jud rom de ex treb sa verifice existenta cauzelor de refuz oblig precum si facultative.Art. 86: Conditii:aut jud isi verifica mai intai propria competenta; daca mandatul nu e tradus in rom/engl/franc poate comunica deficienta aut jud comp -> proc este suspendata; conditionarea ex->2 situatii:a)in cazul in care mandatul a fost emis in scopul ex unei pedepse aplicate printr-o hot pronuntata in lipsa; a)in cazul in care infract este pedeps cu detentiunea pe viata sau cu o masura de sig privativa de lib pe viata
Disp legale ale statului emitent treb sa prevada libertatea condit /revizuirea dupa ex a 20 ani din pedeapsa, ori aplicarea unor masuri de clementa
In sit in care mandatul priveste un cetatean roman ex mandatului va fi condit de transf in Rom.Sunt oblig sa refuze mandatul de :a) pers a fost jud dif pt aceleasi fapte, cu cond cac sanct sa fi fost ex/in curs de ex/ex sa fie prescrisa/pedeapsa gratiata/infract amnistiata;b) cand infract pe care se bazeaza mandatul e acoperita de aminstitie in R daca aut rom au competenta de a urmari acea infract;c) pers supusa mandatului nu raspunde penal datorita varstei
Alin. 2. Autoritatea judiciara romana de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare in urmatoarele cazuri:a) predarea condit dublei incriminari; b) cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusa unei proceduri penale in Romania pentru aceeasi fapta; cand impotriva persoanei care face obiectul mandatului european s-a pronuntat in alt stat membru al Uniunii Europene o hotarare definitiva pentru aceleasi fapte; c^1) cand mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse, daca persoana solicitata este cetatean roman si instanta romana competenta dispune executarea pedepsei in Romania, potrivit legii romane. d) cand persoana care face obiectul mandatului european a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte intr-un alt stat tert care nu este membru al Uniunii Europene, cu conditia ca, in caz de condamnare, sanctiunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa, ori infractiunea sa fi fost amnistiata sau pedeapsa sa fi fost gratiata potrivit legii statului de condamnare; e) cand mandatul european de arestare se refera la infractiuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul Romaniei; f) cand mandatul european cuprinde infractiuni care au fost comise in afara teritoriului statului emitent si legea romana nu permite urmarirea acestor fapte atunci cand s-au comis in afara teritoriului roman; g) cand, conform legislatiei romane, raspunderea pentru infractiunea pe care se intemeiaza mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au prescris, daca faptele ar fi fost de competenta autoritatilor romane; h) cand autoritatea judiciara romana competenta a decis fie sa nu urmareasca, fie sa inceteze urmarirea persoanei solicitate pentru infractiunea pe care se bazeaza mandatul de arestare european.
Curs 6
PROCEDURA DE SOLUTIONARE A MANDATULUI EUROPEAN DE AREST
Art.88(1) - de indata ce curtea de apel primeste un MEA sau o semnalare in SIS ( sistemul informational schengen) presedintele sectiei penale repartizeaza cauza unui complet format din 2 judecatori. Instanta verifica daca mandatul contine prevederile din lg : denumire, adresa, tel, fax, e-mail de la autoritati judecatoreasca competenta ; verificarea existentei unei hot judecatoresti definitive, a unui mandat de arestare preventiv sau orice hotarare judecatoreasca executorie cu acelasi efect ; natura si incadrarea juridica a infractionalitatii ( art 85) ; descrierea circumstantelor in care a fost savarsita infractiunea ; pedepse pronuntate ; daca hot a ramas definitava sau care e pedeapsa prevazuta de lg statului emitent pt infractiunea savarsita ; alte consecinte ale infractiunii ; daca informatiile primite sunt suficiente pt luarea unei hot instanta solicita de urgenta autoritate judecatoreasca emitenta informatii suplimentare fixand si un termen limita ( art 95).
Autoritatea judiciara emitenta poate transmite din proprie intiativa si alte informatii utile. Daca mandatul contine informatiile necesare e tradus in limba corespunzatoare instanta solicita procurorului general de pe langa curtea de apel sa ia masurile necesare pt indetificarea retinerea, prezentarea in fata instantei a pers respective. In termen de 24 ore de la retinerea persoanei solicitate e prezentata instantei competente, e informata de existenta mandatului, continutul mandatului, posibilitatea de a consimti la predarea sa catre statul emitent, cat si drepturile sale procesuale.
Pers arestata e depusa in arstul politie, instanta anunta autoritatea competenta despre arestarea pers solicitate. In termen de 48 h de la arest, pers e audiata de 2 judecatori ai sectiei pen a curtii de apel competente cu participarea procurorului, apartorului, interpret. Persoana arestata va fi de consimtamantul irevocabil la predare si daca consimte se intocmeste proc-verbal care a fi semna de pers arestate, judec, procuror, grefier; renuntarea la acest drept confera de regula specialitate. Verificarea daca cel arestat si-a dat consimtatmantul in mod liber si deplina cunostinta, in special asupra caracterului irevocabil. Daca arestatul nu consimte la predare, instanta reaudiaza asupra cauzelor de refuzare sau conditionare a predarii, putand fixa un termen pt administrarea probelor de catre pers arestata si procuror. Procurorul de sedinta pune concluzii.
Mandatul pt urmarire pen sau judecata se va putea aproba la solicitarea autoritatii juridice emitente, predarea temporara a pers solicitate sau i se ia o declaratie pers. in cazul in care s-a acordat predarea temoporara conditiile sunt stabilite impreuna cu autorit emitente. Pers arestata tre sa se intoarca in RO pt judecarea MEA. Cand nu se acorda o predare temporara i se ia o declaratie pers urmarita cu participarea pers desemnate de autoritatea judiciara emitenta.
Audierea se face conform dreptului procesual penal roman, cu respectarea dr persoanle urmarite. In cursul procedurii de solutionare, autoritatea de executie ascultand concluziile procurorului dispune arestarea provozorie sau punerea in libertate ( luand masuri pt a evita fuga pers urmarite si executrarea ME ).
Daca pers solicitata consimte la predarea hot inst prin care se ia act de consimtanamtul acestuia are ef juridic hot de prodare fiind definitiva ( art 94 - inst se pronunta prin hot cu privire la execut mandatului in termen de 5 zile de la audiere ).
Impotriva incheierii cu privire la arestare se poate face recurs in 24 ore de la arestare. Hotararea privind executarea mandatului poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare. Recursul se fae in scris - motivat, cand este oral, va fi motivat in 24 de ore cand e formulat impotriva incheierii de arestare preventinva. SAU in 5 zile cand e formualt impotriva executarii mandatului.
Cererea de recurs si motivarea se comunica partii interesate, cauza se transmite de indata ce recursul e motivat sau la expirarea termenului la sectia Inalta curte de casatie si justitie. Recursul se solutioneaza cu precadere in cel mult 3 zile.
Daca pers urmarita a consimtit la predare si min publc nu a invederat motivele de conditionare, autoritatea de executie sa dispuna catre st emitent asigurand conditiile necesare, materiale predarii efective. Hot se comunica autorit juridice emitente cand ramane definitiv. Orice refuz va fi motivat.
PREDAREA PERSOANELOR URMARITE.
Se realizeaza de politie, dupa informarea prealabila a autoritatii desemnate pt primire . se fixeaza locul si data in 10 zile de la hot de predare. Daca nu se efectueaza acest termen, autoritatea juridica desemnata intra in contact pt fixarea unei noi date de predare ( alte 10 zile ).
In mod exceptional poate fi amanata pt motive urmaritoare serioase ( temeiuri pt o crede ca predarea va fi periclitata viata si sanatatea pers solicitate.
Autoritatea de executie va informata pe cea emitenta cu privire la noua data. Daca se depaseste termenul maxim fara a fi primita pers de st emitent - pers va fi pusa in libertate. Daca pers e urmarita penal de aurotitateile RO pt o alta fapta, se poate amana predarea pana la finalizarea judecatii in RO ( se poate apela la o predare temporara ).
REMITEREA OBIECTELOR DIN OFICIU SAU LA CEREREA AUTORIT EMITENTE.
Autorit de executie RO va dispune remiterea obiectelor ce constituie mijloace de proba sau care au fsot dobandite de pers solicitata in vederea savarsirii infractiunii ce stau la baza mandatului. Pt bunurie supuse confiscarii in RO se poate refuza remiterea lor sau se paote face efectua o remitere temporara.
CONCURSUL DE MANDATE
Daca 2 sau mai multe state din UE emit mandate de arestare cu privire la aceeasi persoana, autorit juridic de executie RO va decide asupra prioritatilor de executie tinand seama de toate circumstantele ( locul savarsirii si gravitatea infractiunii, data emiterii mandatului si imprejurarea ca e in vederea urmaririi si judecarii sau al executarii unei pedepse. Autoritatile judiciare de executie RO vor solicita avizul euro just.
Concurenta intre mandat si cerea de extradare formulata de un stat tert - instanta de executie RO va decide luand in considedare toate circumstantele dar si cele din conventiile aplicabile cu statul ternt. Prioritate cererii - dispozitii privitoare la extradare iar autorit de extradare Ro sa informeze autorit emitente a mandatului. Lg 302 - aceste dispozitii nu aduc atingere prevederilor statului curtii de la roma.
REGULA SPECIALITATII
Autoriarea pt judecarea infractiunilor sau executarea unei pedepse sau masuri de siguranta pt orice infractiune comisa inainte de predarea unei pers alta infractiune decat cea din mandat se prezuma cu conditia ca statul autoritatea judiciara de executie sa fie infroamta secretarul general al consiliul UE despre dispozitiile favorabile in ceasta privinta cu exceptia cazului special in care autorit de execut declara contrarul in hot de predare.
Daca autorit RO de execut formuleaza declaratia prin care consimte sau autorizeaza pt judecare sau executare pedeapsa sau masura de siguranta nu acopera si alta infractiune comisa inainte de predarea unei persoane dar neprevazuta in mandat => pers predata autorit RO nu va putea fi jjudecata sau privata de libertate pt alta infractiune comsina inainte de predarea, masunra daca statul de executie al mandatului autorizeaza acest lucru.
Restrictiile nu se aplica cand :
1)pers a renunta expres la regula specialitatii in fata autoritatii de executie inainte de judecare
2)pers recunoaste dupa predare renunta expres la regula specialitatii in fata autoritatii de executie
3)cand avea posibilitatea sa paraseasca terit st unde a fost judecat , pers nu pleaca in 45 de zile de la eliberrare sau se intoarce pe acelasi teritoriu dupa ce l-a parasit.
4)cand infractiunea nu e pedepsita cu o pedeapsa privativa de libertate
5)cand la terminarea procesului nu se aplica o pedeapsa privatica de libertate sau o masura de siguranta privativa de libertate.
Curs 7
Problema transferarii persoanelor condamnate
Transfer= actiune de cooperare internationala in materie penala care consta in trecerea pers. condamnate la pedepse privative de libertate care nu sunt resortisanti.ai sistemului unde au.fost condamnati de pe teritoriul acestuia pe teritoriul statului ai carui resortisanti sunt si unde urmeaza sa execute/sa continue executarea condamnarii.Aceasta actiune acordul intre statul de condamnat si statul de executat cu privire la acest transfer.Obiectul cooperarii presupune realizarea justitiei penale in general, in sensul executarii hotararii judecatoresti in materie penala si in exactitatea executarii sanctiunilor privind libera pronuntare in aceste hotarari.
Sub raport natural juridic, transferul= mijloc de asistenta juridica in materie penala asemanator cu extradarea de care se deosebeste insa prin mai multe aspecte.Transferul are in comun cu extradarea faptul k si el este un act bilateral ce intervine intre 2 state( cel de condamnare si cel de executare) cu acordul acestora, conditia fiind k fapta pentru care pronuntarea condamnarii sa fie considerate infractiune si de statul de executare.
Spre deosebire de transfer,extradarea este un act de asistenta si are k scop obtinerea de catre statul solicitant a persoanelor urmarite/condamnate pentru a o putea judeca si condamna, dupa caz pentru a supune la executarea pedepsei la care fusese condamnat in acel stat.Fata de scopul extradarii,aceasta masura se ia impotriva vointei persoanei extradate care este arestata in vederea extradarii si predate statului solicitant in aceasta stare.
Transferul, chiar daca este cerut de statul de origine al condamnatului, nu se poate realiza fara consimtamantul sau,in aceasta ipoteza nemaifiind vorba de infaptuirea justitiei, ci de a executa in bune conditii a pedepsei pentru ca actiunea sa isi realizeze scopul, ceea ce e in interesul comun atat al statului de condamnat cat si al celui de executat.
Conditiile generale in care se poate acorda transferul- Conventia europeana asupra transferului persoanelor condamnate, ratificatat prin Legea 76/1996 de Romania.Protocolul aditional a fost adoptat in 1997, fiind ratificat prin OG 92/1999.
Aceasta conventie este prima care reglementeaza aceasta forma de asistenta juridica in spiritul ei, transferul persoanelor condamnate reprezinta acea forma de asistenta internationala in materie penala prin care se aprofundeaza cooperarea statelor in lupta contra criminalitatii, trecandu-se de la extradarea infractorilor la cooperarea in vederea bunei executari a sanctiunilor privative de libertate aplicate in statul de condamnat.
Persoanele condamnate pot cere transferarea lor, adresandu-se fie statuluik de condamnat, fie celui de executat.
Statul de condamnat este cel unde a fost condamnata persoana care poate fi/ a fost deja transferata, iar statul de executat este cel catre care condamnatul poate fi transferat/ a fost deja transferat in vederea executarii condamnarii sale.
Condamnarea= acea pedeapsa/masura privative de libertate pronuntata de un judecator pe durata determinate/nedeterminata pentru savarsirea unei infractiuni
Hotararea= hotarare judecatoreasca prin care s-a pronuntat o condamnare
Conditiile transferarii condamnatilor
Conventia le prevede in art. 3;art 129 din legea 302/2004:transferarea unei personae condamnate in vederea executarii pedepsei poate avea loc in conditiile:
-condamnatul este resortisant al statului de executare;
-hotararea e definitiva;
-la data primirii cererii, condamnatul mai are de executat 6 luni din durata pedepsei;
-transferul e consimtit de persoana condamnata/ daca in raport cu varsta, cu starea fizica/mintala, unul din cele 2 state considera necesar, atunci consimtamantul se da de reprezentantul persoanei.Consimtamantul nu se cere in cazul evadatului care se refugiaza in statul de executat al carui resortisant este a) -faptele care au atras condamnarea reprezinta infractiuni conform statului de executare; b)statul de condamnat si cel de execurare se pun de accord in legatura cu acest transfer, in caz contrar nu poate avea loc.
Obligatia de a furniza informatiile: exista persoane condamnate de o instanta romana si I se pot aplica prevederile : sa fie informata in scris prin grija unui judecator despre continutul exact al conventiei internationale incidente.
Daca cel condamnat s-a adresat statului roman k stat de condamnat in vederea transferarii sale, actiunea nu poate avea loc decat dupa ramanerea definitive a hotararii judecatoresti de condamnare, informarea va cuprinde date privind condamnarea daca este cazul, adresa lui in statul de executat, o expunere a faptelor ce au atras condamnarea, durata si data inceperii executarii pedepsei.In cazul in care condamnatul s-a adresat statului de executare in vederea transferarii sale, statul roman va comunica la cerere informatiile de mai sus.Condamnatul trimite informatiile in scris despre orice demers intrprins de oricare din cele doua state in aplicarea prevederilor de mai sus si de orice hotarare luata de aceste state cu privire la cererea de transfer.
Procedura de transfer -> cererea de transfer poate fi refuzata de statul roman in principal pentru motivele:
-persoana a fost condamnata pentru infractiuni grave ce au avut un ecou profound defavorabil in opinia publica din Romania.
-pedeapsa pevazuta de statul de executare este vadit superioara/inferioara in raport cu cea stabilita prin hoatararea instantei romane
-exista indicii suficiente ca odata transferat condamnatul ar putea fi pus in libertate imediat/intr-un termen mult prea scurt fata de durata pedepsei ramasa de executat conform legii romane
-persoana condamnata nu a reparat pagubele produse prin infractiune sin u a platit suma la care a fost obligat prin hotarare si nici nu a garantat plata ei
-nu exista indicii suficinente ca statul de executat ar respecta regula specialitatii
Pentru a se putea trece la transferarea persoanei condamnate sunt necesare anumite inscrisuri pe care amebele stature trebuie sa si le furnizeze reciproc in vederea perfectarii acordului dintre ele cu privire la transferarea condamnatului.Conform art.6 Conv : statul de executare trebuie sa furnizeze statului de condamnare la cererea acestuia: un document /o declaratie care sa arate ca persoana condamnata este resortisant al acelui stat; o copie de pe dispozitivul legilor statului de executare din acre sa rezulte ca faptele care au constituit temeiul condamnarii reprezinta infractiuni si conform dreptului statului de executare; o declaratie continand optiunea statului de executare de a continua executarea condamnarii/de a o schimba printr-o hotarare a autoritatii sale.
Statul de condamnare trebuie sa furnizeze statului de executare urmatoarele documente: o copie certificate pentru conformitate de pe hotararea si de pe dispozitivul legii aplicabile; indicare duratei condamnarii deja executate, inclusiv indicarea oricaror detentii provizorii, reducerea pedepsei /altei actiuni privind executarea condamnarii; o declaratie constand in consimtamantul la transfer dat de persoana condamnata/ de reprezentantul ei; orice raport medical despre condamnat, orice informatie despre tratamentele acestuia in statele de condamnare, orice recomandari pentru continuare tratamentului.
Cererea si transmiterea acestor documente au loc dupa ce au fost formulate cereri de transfer, ceea ce inseamna ca s-a realizat acordul intre cele doua state.
Art. 34- legea romana ->documente
Tranzitul condamnatitor
In art. 54 din legea romana-.> statul roman poate admite o cerere de tranzitare a unui condamnat prin teritoriul sau, formulata de un stat tert daca acesta din urma a convenit cu un alt stat asupra transferului condamnatului spre/dinspre teritoriul sau, insa poate refuza acordarea tranzitului daca: condamnatul e cetatean roman/apatrid cu domiciliu in Romania; daca fapta ce a atras condamnarea nu reprezinta infractiune conform legii romane.
Cererile de tranzit se comunica intre autoritatile competente ale celor doua state, hotararea in cazul acestei cereri fiind data de Ministerul Justitiei in Romania , care va comunica cererea de indata autoritatii competente din statul solicitant precum si MAI.
La cererea statului solicitant, statul roman poate sa dea asigurari ca persoana condamnata
Nu va fi nici nici urmarita , nici detinuta mai mult decat perioada necesara tranzitului pe teritoriul sau, nici supusa vreunei alte masuri de restrangere a libertatii pe teritoriul Romaniei pentru faptele/condamnarile anterioare plecarii sale de pe teritoriul statului de condamnare.
Asigurarea se da de Ministerul Justitiei.Cererea de transit nu e necesara daca se foloseste spatial aerian roman si nu e prevazuta nici o escala.
Consecintele transferarii
In statele participante-> pentru statul de condamnare : art. 8 Conv.: odata cu realizarea transferului si cu preluarea persoanei condamnate de statul de executare se suspenda executarea condamnarii in statul de condamnare, se prevede posibilitatea ca executarea pedepsei de condamnare cu prinvire la care s-a convenit transferul, dar care nu a fost inca predat autoritatilor statelor de executare sa nu mai aiba loc atunci cand statul de executare considera executarea condamnarii ca fiind terminate. Incetarea executarii condamnarii in statul de condamnare este conditionata de transferul in tara de executare. Art.36 legea romana: preluarea condamnatului de autoritatile statului de executare suspenda executarea pedepsei in Romania , iar statul roman nu mai poate sa asigure executarea ori sa continue executarea condamnarii atunci cand statul de executare considera conform legii sale ca s-a terminat executarea condamnarii.
Consecintele pentru statul de executare: sunt mai ample, avand in vedere ca acest stat preia asupra sa obligatiile legate de asigurarea executarii pana la capat a condamnarii, aplicand propriile legi in materie ca si in caz de condamnare pronuntata de propriile autoritati.
Reguli privitoare la consecinte sunt inscrise in Art. 9 Conv.: conform paragrafului 1 , autoritatile competente ale statului de executare sunt obligate sa decida in primul rand asupra formei condamnarii ce urmeaza sa fie executata . El poate sa decida fie continuarea executarii asa cum a fost pronuntata de autoritatile statului de condamnare, fie sa o adapteze cand e cazul in raport cu legile sale, fie sa schimbe condamnarea printr-o procedura judiciara in locul sanctiunii aplicate cu o sanctiune preavazuta de legile sale pentru aceeasi infractiune.Aceasta optiune se exercita dup ace transferul condamnatului a avut loc, insa statul de executare este obligat ca, la cerea statului de condamnare formulate inainte de transfer, sa comunice aceasta optiune .Executarea condamnarii se face in conformitate cu legile statului de executare , fara nici o deosebire de condamnarile pronuntate de propriile autoritati in privinta regimului de executarre.
Statul de executare poate accepta si transferarea unor persoane declarate irsponsabile fata de care pot fi luate doar masuri educative.
Daca Romania e stat de executare, autoritatile competente sunt obligate fie sa continue executarea condamnarii imedia/in baza unei hotarari in conditiile respctarii felului si duratei pedepsei prevazute in hotararea de condamnare, fie inlocuind pedeapsa din statul de condamnare cu una din legislatia romana pentru aceeasi infractiune, cu conditia respectarii felului si durate.
Statul roman e obligat sa indice statului de condamnare la cerere inainte de transfer care procedura va fi urmata
Executarea pedepsei si incidente intevenitite in timpul pedepsei
Daca staul de executare a decis continuare execuatarii se aplica procedura descrisa in art.10 Conv.: statul de executare este legat de natura juridica si durata sanctiunii prevazute in hotararea de condamnare. Singura diferenta este aceea ca daca pedepsele si masurile de siguranta privative de libertate ce impun regimurile de executare difera, ele trebuie sa fie respectate si de statul de executare chiar daca aceasta se face in conformitate cu legislatia proprie. In caz exceptional cand natura si durata sanctiunilor sint incompatibile cu legislatia statului de executare aceasta presupune ca printr-o hotarare judecatoreasca/administrative, sa se adapteze aceasta sanctiune la pedeapsa/masura de siguranta prevazuta in legea sa pentru faptele de aceeasi natura cu grija ca pedeapsa /masura gasita sa corespunda celor aplicate prin condamnarea pronuntata.Pedepsele inlocuitoare nu pot agrava prin natura /durata lor sanctiunea pronuntata in statul de condamnare si nici sa depaseasca maximul prevazut de legea statului de executare.
Schimbarea condamnarii
Conform art.146 legea romana, cand felul pedepsei aplicate/durata este incompatibila cu legislatia romana, statul roman prin hotarare judecatoreasca poate sa adapteze acea pedeapsa la cea prevazuta de legea romana pentru faptele ce au atras condamnarea.Aceasta pedeapsa trebuie sa corespunda atat cat e posibil felului pedepsei aplicate in statul de condamnare sin u poate sa agraveze situatia condamnatului. In cazul scimbarii condamnarii se aplica procedura stabilita de legile romane .
Statul roman va trebui sa respecte condamnarea care va fi legata de constatarile facute in masura in carea acestea figureaza implicit/explicit in hotarea pronuntata de statul de condamnare. Nu va putea fi schimbata o pedeapsa privative cu una pecuniara, va deduce integral din pedeapsa privative de libertate deja executata ;nu va agrava situatia penala a condamnatului, nici nu va fi tinuta de limita inferioara a pedepsei.
Cum procedura de schimbare are loc dupa transferare, statul roman va mentine acea persoana in detentie/ va lua alte masuri in scopul de a asigura prezenta ei pe teritoriul statului roman pana la finalizarea acestei proceduri.
Efectele gratieri/amnistiei/comutarii pedepsei
Desi executarea pedepsei de persoana transferata are loc conform legii statului de executare, Conv prevede unele reguli referitoare la diferite incidente ce se pot invi precum: gratierea, amnistia, revizuirea hotararii de condamnare, incetarea executarii
Astfel, atat statul de executarea , cat sic el de condamnare pot acorda amnistia , gratierea fie sub forma remiterii, fie sub forma comutarii pedepsei aplicate in conformitate cu Constitutia si cu celelalte reglementari, indifferent in care dintre state ar intervene vreuna din aceste cauze de inlaturare a executarii pedepsei, aceasta va produce efecte asupra masurii transferarii condamnatului.Amnistia si gratierea totala fac ca masura transferarii sa ramana fara obiect. Gratierea partiala sau comutarea pedepsei lasa posibilitatea transferarii daca pedeapsa ramasa de execuat indeplineste conditiiile pentru transfer.
Revizuirea hotararii: numai statul de condamnare are dreptul de a statuta asupra oricarei forme de recurs vizand revizuirea hotararii. Daca in urma folosirii unei cai extraordinare de atac s-ar ajunge la desfiitarea hotararii de condamnare masura transferului va ramane fara obiect determinand incetarea imediata a executarii condamnarii.
Dreptul de a exercita aceste cai in vederea desfasurarii/modificariihotararilor definitive de condamnare apartine statului roman ca stat de condamnare.
Condamnatul poate sa exercite/sa solicite exercitarea uneia dintre aceste cai chiar dupa transferare.
Incetarea executarii:statul de executare trebuie sa puna capat executarii condamnarii imediat dup ace statul de condamnare l-a informat despre existenta unei cause ce inlatura executarea condamnarii.O regula asemanatoare este si in art. 47 din leea romana.
Informatiile privind executarea: relatiile dintre cele 2 state nu inceteaza imediat dup ace a operat transferul.Statul de condamnare pe teritoriul caruia persoana a savarsit infractiunea si a fost condamnata,desi a acceptat transferul acestuia pe teritoriul statului de origine ramane legat de acesta prin insasi condamnare si prin raspunderea morala pe care o poarta pentru destinatarul ei.Statul roman va furniza informatii statului de executare in ceea ce priveste executarea pedepsei,cand pedeapsa a fost executata/considerate executata in cazul in care condamnatul a evadat,situatie in care statul de condamnare solicita un raspuns special.
