NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU (art. 249 C. pen.) referat



1. Conţinutul legal:
"Încalcarea din culpa, de catre un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori a unei alte unitaţi din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, de pedepseşte cu închisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.
Fapta prevazuta în alin. 1, daca a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani."
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la asigurarea respectarii de catre funcţionarii publici sau funcţionari a obligaţie de a îndeplini în mod corect atribuţiile ce le revin pentru a nu vatama interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice.
- obiectul material - de regula nu exista; daca în anumite situaţii acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii s-a exercitat asupra unui lucru, în astfel de situaţii va exista un obiect material ; de ex. redactatrea defectuoasa a unui înscris. Obiectul material al infracţiunii poate fi şi corpul unei persoane în situaţia în care, ca urmare a încalcarii din culpa a îndatoririlor de serviciu de catre un funcţionar public sunt vatamate interesele legale ale unei persoane, în sensul ca i se produce efectiv o vatamare acestei persoane ; de ex. fapta medicului care nu a luat toate masurile pentru desfaşurarea în bune condiţii a unei operaţii de vaccinare, din care cauza s-a produs uciderea din culpa a unei persoane de catre agentul sanitar. În acest caz madicul va raspunde pentru neglijenţa în serviciu, iar agentul sanitar pentru ucidere din culpa.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - acesta este calificat - fiind un funcţionar public sau funcţionar. Aceste noţiuni sunt definite în art. 147 C. pen. Cfm. art. 147, funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice. Calitatea de funcţionar sau de funcţionar public trebuie sa existe în momentul savârşirii faptei. Fiind o infracţiune din culpa, nu este posibila participatia. Totuşi s-ar putea concepe şi coautoratul, atunci când îndeplinirea unei obligaţiiincumba unui grup de persoane (unei comisii care executa un control).
- subiectul pasiv - poate fi o autoritate publica, un organ sau o instituţie de stat sau o unitate din cele prevazute în art. 145 C.pen. careia prin fapta funcţionarului public sau funcţionarului i s-a cauzat o tulburare bunului mers ori o paguba patrimoniului acesteia.

3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - se realizeaza prin încalcarea unei îndatoriri de serviciu de catre subiectul activ al infracţiunii, încalcare ce se poare savârşii prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei în mod defectuos. Neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu înseamna omiterea, neefectuarea unui act care trebuia sa fie îndeplinit ori ramânerea faptuitorului în stare de oasivitate. Neîndeplinirea poate sa fie totala sau parţiala, poate viza o singura îndatorire sau chiar mai multe asemenea îndatoriri. Toate acestea trebuie sa se faca de catre funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de servici.
- urmarea imediata - consta într-o tulburare însemnata a bunului mers al unui organ sau a unei instituţii de stat ori al unei alte unitaţi din cele prevazute în art. 145 sau printr-o paguba adusa patrimoniului acesteia ori printr-o vatamare importanta a intereselor legale ale unei persoane.În cazul variantei agravate, urmarea imediata consta în producerea unor consecinţe deosebit de grave. Potrivit art. 146 C.pen. prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o paguba materiala mai mare de 2000.000 de lei noi sau o perturbare deosebit de grava cauzata unei autoritaţi publice sau oricareia dintra unitaţile la care se refera art. 145 C.pen. Perturbarea deosebit de grava se mai refera la însaşi existenţa persoanelor juridice, care poate fi ameninţata prin producerea unor asemene urmari. Întrucât în cazul variantei tip, cât şi în cazul calei agravate legiuitorul prevede urmari alternative, ori de câte ori prin savârşirea infracţiunii s-au produs ambele consecinţe nu vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni ci a unei infracţiuni unice cu pluralitate de urmari, situaţie care va fi avuta în vedere de catre instanţa ce judecata la individualizarea pedepsei.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - culpa cu cele doua modalitaţi ale sale: uşurinţa şi neglijenţa.

4. Forme. Modalitaţi. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii - nu sunt posibile;
2. tentativa - nu este posibila;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul în care a fost realizat în întregime elementul material şi s-au produs urmarile cerute de lege.
Ex - fapta inculpatului gestionar care nu a ţinut cu regularitate evidenţa bunurilor din magazie şi prin aceasta s-a produs un prejudiciu.
MODALITAŢI: Fapta este mai grava când a avut consecinţe deosebit de grave şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
SANCŢIUNI:închisoarea de la o luna la 2 ani sau cu amenda - în forma tip şi închisoarea de la 2 la 10 ani - în forma agravata.