Logo referatele carte



loading...


RASPUNDEREA PENALA A PERSOANEI JURIDICE







RASPUNDEREA PENALA A PERSOANEI JURIDICE
Pentru a putea analiza raspunderea penala a persoanei juridice, consideram ca este necesar a da mai intai o notiune acesteia.
Persoana juridica este un subiect de drept. Nu este data o definitie legala a persoanei juridice dar, in doctrina este dominanta conceptia potrivit careia "persoana juridica este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile"115.
Prin persoana juridica se intelege o fiinta abstracta, intelectuala, creata prin fictiunea legii, intr-un interes social si intr-un scop de utilitate publica, avand un patrimoniu deosebit, capabila de a avea drepturi si indatoriri. Numai legiuitorul are dreptul de a crea asemenea persoane, pentru ca nici o fictiune nu poate sa existe fara lege, deoarece numai prin vointa puterii, care singura prin legi, stabileste institutii si prescrie reguli pentru pazirea ordinii publice, apararea bunelor moravuri si a intereselor generale ale societatii116.
Dupa alti teoreticieni persoana juridica este un ansamblu de elemente materiale si umane, care indeplinind conditiile prevazute de lege este titular de drepturi si obligatii.
Raspunderea penala a persoanelor juridice nu este o problema noua, ea gasindu-si originile in dreptul antic, dupa care revine la sfarsitul secolului al XIX-lea in atentia doctrinei penale europene, pentru ca astazi sa ajunga una dintre temele centrale ale demersurilor stiintifice si legislative.
Studiul evolutiei istorice a acestei institutii este in masura sa sustina ideea ca raspunderea penala a persoanelor juridice este in acord cu principiile fundamentale ale dreptului penal, cu natura insasi a persoanei juridice si este justificata de necesitati de ordin socio-economic.
Problema de a sti daca o persoana juridica isi poate vedea angajata raspunderea penala, in considerarea actiunilor sau inactiunilor sale, a constituit subiectul unei dispute care a marcat doctrina penala pe toata durata ultimului secol. Raspunderea penala a persoanei juridice a constituit in cadrul unor colocvii internationale, studii, articole, adnotari si monografii, consacrate acestei problematici, de-a lungul timpului, confruntari doctrinare intre partizanii si adversarii acestei idei.
Principalul argument al autorilor clasici, in favoarea non-responsabilitatii penale a entitatilor colective, isi gaseste originile in teoria fictiunii persoanelor juridice din dreptul civil, teorie care s-a bucurat de o larga audienta in secolul al XIX-lea. Potrivit acestei teorii, subiect de drept veritabil nu poate fi decat fiinta umana - persoanele juridice nefiind decat niste subiecti fictivi, recunoscuti ca atare pentru a raspunde necesitatii de a identifica un titular al anumitor drepturi patrimoniale.
Desi aceasta teorie s-a nascut in sfera dreptului civil pentru a rezolva unele raporturi de factura patrimoniala, ea a marcat o parte importanta a doctrinei penale, in care se considera ca persoana juridica nu poate comite infractiuni. Chiar in doctrina relativ recenta se sustine, in mod izolat, de catre unii autori ca, "persoana juridica fiind fiinta fictiva, nedispunand prin ea insasi nici de vointa si nici de libertate, nu poate comite o fapta ilicita si nici nu poate cunoaste inchisoarea"117.
Teoria fictiunii a fost in cele din urma abandonata chiar in sfera dreptului civil - astazi persoanele juridice joaca un rol capital in toate domeniile vietii economico-sociale, iar acest rol nu ar putea fi indeplinit de entitati fictive.
Persoanele juridice se bucura de recunoasterea capacitatii juridice in majoritatea ramurilor de drept, deoarece, au un patrimoniu propriu, distinct de patrimoniile membrilor care le compun, au drepturi si obligatii distincte de cele ale membrilor, asa incat existenta lor este o realitate atat in plan social, cat si in plan juridic118.
Totodata, persoanele juridice se bucura de recunoasterea capacitatii pasive, inclusiv in sfera dreptului penal. Atunci cand o infractiune este indreptata impotriva unei persoane juridice, este unanim admis faptul ca, aceasta este subiectul pasiv al infractiunii, si are posibilitatea de a actiona ca parte in procesul penal prin intermediul organelor sale. Ar fi cel putin bizar sa se considere ca persoana juridica constituie o realitate atunci cand a fost vatamata in drepturile sale ca urmare a unei infractiuni, dar ca, aceeasi persoana este o entitate imaginara, fictiva, atunci cand incalca ea insasi drepturile altor persoane.
Partizanii raspunderii penale a persoanelor juridice apreciaza ca recunoasterea acestora, ca subiecte de drept, trebuie solutionata pe aceleasi baze ca si in cazul persoanelor fizice. Daca recunoasterea capacitatii juridice a fiintei umane nu presupune o prealabila elucidare a problemei originii omului, fiind suficienta constatarea existentei acestuia, tot astfel, in cazul persoanelor juridice, recunoasterea calitatii de subiect de drept se poate face pornind de la existenta si rolul social al acestora.
Tinand seama de prevederile Conventiilor internationale, in materie penala la care Romania a devenit parte, care instituie aplicarea sanctiunilor penale in cazul persoanelor juridice, precum si de angajamentele asumate de tara noastra in negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana a elaborat Legea nr. 278/2006 - privind raspunderea penala a persoanei juridice119.
Persoana juridica, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice raspunde penal, in cazurile prevazute de lege, pentru infractiunile savarsite in numele sau in interesul persoanei juridice.
Totodata, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a participat la savarsirea aceleiasi fapte.
Pentru crimele si delictele savarsite, persoanei juridice i se pot aplica pedepse principale si pedepse complementare.
Ca pedeapsa principala ce se poate aplica persoanei juridice este amenda de la 1.000 lei la 1.000.000 lei.
Pedepsele complementare care se pot aplica persoanei juridice sunt urmatoarele:
a - dizolvarea acesteia;
b - suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile sale, pe o durata de la un an la trei ani;
c - interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pe o durata de la un an la cinci ani;
d - interzicerea accesului la unele resurse financiare, pe o durata de la un an la cinci ani;
e - afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa ori mijloace de comunicare audiovizuala. Legea prevede ca pedepsele complementare prevazute la literele b - e se pot aplica in mod cumulativ, integral sau partial.
In "Partea speciala" a noului Cod penal, se prevede ca persoana juridica poate raspunde pentru:
- crime si delicte impotriva vietii persoanei - uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale, ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati (art.185 rap. la art. 181 alin. 2);
- delicte contra integritatii corporale si sanatatii persoanei - vatamarea corporala din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anumite activitati (art. 192 rap. la art. 189 alin. 3 si 4);
- crime si delicte privind manipularea genetica - alterarea genotipului uman, utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare in masa si crearea de embrioni umani in alte scopuri decat procreatia (art. 197 rap. la art. 193-196);
- crime si delicte contra libertatii persoanei - lipsirea de libertate in mod ilegal, punerea si tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, supunerea la munca fortata sau obligatorie, traficul de persoane adulte, traficul de minori, santajul, violarea secretului corespondentei si confectionarea sau utilizarea de aparate pentru interceptarea comunicatiilor (art.216 rap. la art. 201-205 si art. 211-213);
- delicte contra familiei - fapta persoanei care intermediaza sau inlesneste adoptia unui copil, in scopul obtinerii unui folos necuvenit (art.232 rap. la art. 231 alin. 2);
- crime si delicte contra bunelor moravuri - proxenetismul, raspandirea de materiale pornografice, pornografia infantila, pornografia infantila prin intermediul sistemelor informatice si jocul de noroc (art. 242 rap. la art. 235-238 si art. 240);
- delicte contra protectiei muncii - neluarea masurilor legale de protectie a muncii si nerespectarea regulilor de protectie a muncii (art. 245 rap. la art. 243-244);
- delicte contra cultelor si a respectului datorat mortilor - impiedicarea sau tulburarea libertatii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat si functioneaza potrivit legii, precum si fapta de a obliga o persoana, prin constrangere, sa participe la serviciile religioase ale vreunui cult sau sa indeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult
(art. 248 rap. la art. 246);
- crime si delicte contra patrimoniului - abuzul de incredere, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, distrugerea si insusirea de valori materiale interesand umanitatea, distrugerea si insusirea de valori culturale ale popoarelor, distrugerea, tulburarea de posesie, tainuirea si spalarea banilor (art. 270 rap. la art. 256-258 si art. 260-268);
- crime si delicte contra securitatii nationale - tradarea, tradarea prin transmiterea de informatii secrete de stat, tradarea prin ajutarea inamicului, actiuni ostile contra statului roman, spionajul, compromiterea unor interese de stat, acte ostile contra unui stat strain, actiuni impotriva ordinii constitutionale, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, complotul, constituirea de structuri informative ilegale, constituirea de organizatii cu caracter fascist , rasist sau xenofob (art. 294 rap. la art. 271-275, art. 277, art. 279, art. 282, art. 283, art. 285-287, art. 289 si art. 293 alin. 3);
- crime si delicte de terorism - acte de terorism, asocierea pentru savarsirea de acte de terorism, finantarea actelor de terorism, amenintarea in scop terorist, alarmarea in scop terorist (art. 300 rap. la art. 295-299);
- crime si delicte de coruptie - darea de mita si traficul de influenta (art. 313 rap. la art. 309 si art. 312);
- crime si delicte contra intereselor publice savarsite de orice persoana - sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, ruperea de sigilii, sustragerea de sub sechestru, impiedicarea concurentei in licitatiile publice, racolarea, indrumarea sau calauzirea uneia sau mai multor persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat si traficul de migranti (art. 333 rap. la art. 326-329, art. 330 alin. 5 si art. 331);
- crime si delicte contra infaptuirii justitiei - incercarea de a determina marturia mincinoasa, impiedicarea participarii la proces, favorizarea infractorului , retinerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 353 rap. la art. 336-337, art. 340 si art. 347);
- crime si delicte privind criminalitatea organizata si asocierea pentru savarsirea de infractiuni - constituirea unui grup infractional organizat, asocierea pentru savarsirea de infractiuni si tainuirea (art. 358 rap. la art. 354-355 si art. 357);
- delicte contra linistii publice - neluarea de masuri pentru asigurarea linistii publice, tulburarea folosintei locuintei, organizarea cersetoriei, folosirea si procurarea de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate (art. 373 rap. la art. 360, art. 364, art. 369 alin. 1 si 2 si art. 371);
- crime si delicte contra sigurantei pe caile ferate - neindeplinirea indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, din culpa, neindeplinirea cu intentie a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa, distrugerea si semnalizarea falsa (art. 381 rap. la art. 374, art. 375 si art. 377);
- crime si delicte contra sanatatii publice - nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri, impiedicarea combaterii bolilor, raspandirea bolilor la animale sau plante, traficul de droguri, nerespectarea dispozitiilor privind administrarea ilicita de droguri, traficul si administrarea ilicita de droguri care a avut ca urmare moartea victimei, nerespectarea dispozitiilor privind regimul precursorilor, traficul de substante toxice, falsificarea de alimente sau alte produse si nerespectarea dispozitiilor privind gestionarea deseurilor reciclabile (art. 394 rap. la art. 382, art. 383 si art. 385-392);
- crime si delicte contra mediului inconjurator - incalcarea regulilor privind protectia atmosferei, incalcarea regulilor privind protectia apei, incalcarea regulilor de gospodarire a apelor, incalcarea regulilor privind utilizarea apei potabile, distrugerea lucrarilor de protectie a apelor, incalcarea regulilor privind protectia solului, incalcarea regulilor privind protectia fondului forestier, poluarea fonica, poluarea accidentala (art. 405 rap. la art. 395-403);
- crime si delicte privitoare la regimul armelor, munitiilor, materialelor radioactive si a materiilor explozive - nerespectarea regimului armelor si munitiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, nerespectarea regimului materiilor explozive (art. 410 rap. la art. 406-408);
- crime si delicte privind calitatea constructiilor si barajelor - nerespectarea dispozitiilor legale privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, nerespectarea dispozitiilor legale privind calitatea constructiilor, nerespectarea dispozitiilor privind calitatea barajelor (art. 414 rap. la art. 411-413);
- delicte contra patrimoniului cultural national mobil si contra patrimoniului arhivistic national - nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, scoaterea peste granita a documentelor de arhiva, nerespectarea masurilor de protectie a patrimoniului cultural national mobil, exportul ilegal de bunuri culturale mobile, importul ilegal de bunuri culturale mobile, furnizarea de date confidentiale privind patrimoniul cultural national mobil, schimbarea categoriei juridice a unui bun cultural mobil, efectuarea de lucrari ilegale asupra bunurilor din patrimoniul cultural (art. 424 rap. la art. 415-422;
- delicte contra proprietatii intelectuale - contrafacerea obiectului unei inventii si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator, punerea in circulatie a produselor contrafacute, nerespectarea masurilor de protectie a desenelor si modelelor industriale, nerespectarea masurilor de protectie a topografiei circuitelor integrate, nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice, utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiilor geografice, producerea si punerea in circulatie de marfuri si dispozitive pirat, punerea la dispozitia publicului a produselor purtatoare de drepturi, reproducerea neautorizata a programelor de calculator, nerespectarea normelor privind protectia drepturilor patrimoniale de autor si conexe, nerespectarea normelor privind protectia drepturilor nepatrimoniale de autor, nerespectarea masurilor tehnice de protectie si a informatiilor privind regimul drepturilor de autor si al drepturilor conexe (art. 439 rap. la art. 425-427, art. 429-432 si art. 434-438).
Dupa acest capitol care cuprinde "delictele contra proprietatii intelectuale", in Legea nr. 301/2004 urmeaza Titlul X intitulat "delicte contra datelor si sistemelor informatice" care contine trei capitole:
I - Delicte contra confidentialitatii si integritatii datelor si sistemelor informatice; II - Delicte informatice si III - Dispozitii comune
(art. 440-449).
Se constata ca art. 448 are acelasi continut cu art. 439 referitor la sanctionarea persoanei juridice din Titlu IX al legii120:
- delicte contra vietii economice - specula cu produse care nu pot face obiectul comertului privat si camata, nerespectarea dispozitiilor privind operatiunile de import si export, concurenta neloiala, deturnarea de fonduri, inselaciunea la masuratoare, inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor (art. 458 rap. la art. 450 si art. 451-456);
- delicte contra regimului fiscal - instrainarea fara drept a participatiilor la capitalul social sau a activelor, nerespectarea regimului fiscal al alcoolului, nerespectarea regimului fiscal al uleiurilor minerale
(art. 463 rap. la art. 459-461);
- crime si delicte contra increderii publice - falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de timbre, marci sau de bilete de transport, falsificarea de valori straine, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsificarea instrumentelor oficiale, folosirea instrumentelor oficiale false, falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul in inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals, falsul in declaratii, falsul privind identitatea, falsul privind folosirea emblemei "Crucea Rosie" (art.478 rap. la art. 464-476);
In Legea nr. 299/2004 privind raspunderea penala a persoanelor juridice pentru infractiunile de falsificare de monede sau alte valori se prevad urmatoarele: "persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspund penal in cazul infractiunilor de falsificare de monede sau alte valori, precum si al infractiunii de detinere de instrumente in vedere falsificarii de valori, savarsite in numele sau interesul persoanelor juridice, de catre organele sau reprezentantii acestora. Totodata, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a participat la savarsirea aceleiasi fapte:
- crime si delicte contra intereselor financiare ale Comunitatilor Europene - nerespectarea normelor privind obtinerea de fonduri din bugetele Comunitatilor Europene, deturnarea de fonduri din bugetele Comunitatilor Europene, diminuarea ilegala a resurselor din bugetele Comunitatilor Europene (art. 484 rap. la art. 479-483;
Sistemul de pedepse aplicabil persoanei juridice include, pe langa pedeapsa principala a amenzii si pedepse complementare.

Pedepsele complementare sunt:
- dizolvarea persoanei juridice - poate fi pronuntata atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnat in scopul savarsirii de infractiuni si are ca efect deschiderea procedurii de lichidare;
- suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la un an la trei ani - consta in interzicerea activitatii sau a aceleia dintre activitatile persoanei juridice in exercitarea careia a fost savarsita infractiunea si poate fi aplicata pe o durata de la un an la trei ani.
Dizolvarea si suspendarea nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, constituite potrivit legii, nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi exercita activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului si, totodata, activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului nu poate fi suspendata.
- interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pe o durata de la un an la 5 ani - consta in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice, prevazute de lege, pe o durata de la un an la cinci ani;
- interzicerea accesului la unele resurse financiare, pe o durata de la un an la cinci ani - consta in interzicerea de a obtine fonduri de la institutiile de credit ori institutiile financiare, pe o durata de la un an la cinci ani.
Pedepsele complementare se pot aplica in mod cumulativ, integral sau partial.
Afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa ori prin mijloace de comunicare audiovizuala se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate, aceste cheltuieli neputand depasi cuantumul pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice.
Instanta poate dispune afisarea sau difuzarea, integrala sau in extras a hotararii de condamnare si stabileste locul si perioada, fara a putea depasi o durata de doua luni. Identitatea victimei sau a reprezentantului legal al acesteia nu poate fi dezvaluita fara consimtamantul lor.
Regimul de executare a pedepselor aplicate persoanei juridice este prevazut in dispozitiile articolelor 81-86 din Legea nr. 301/2004 - Codul penal.

4.1 Procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice

In cadrul Titlului IV al partii speciale din Codul de procedura penala, dupa Capitolul I, se introduce un nou capitol, Capitolul I1, care prevede "Procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice".
Persoana juridica este reprezentata la indeplinirea actelor procesuale si procedurale de reprezentatul sau legal.
Daca pentru aceeasi fapta sau pentru fapte conexe s-a inceput urmarirea penala si impotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta isi numeste un mandatar pentru a o reprezenta.
In cazul in care persoana juridica nu isi numeste un mandatar, acesta este desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata din randul practicienilor in insolventa, autorizati potrivit legii. Practicienilor in insolventa desemnati, potrivit prevederilor legale, li se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art.190 alin.1, 2 si 4-6 din Codul de procedura penala.
Competenta teritoriala de cercetare si solutionare este determinata de: locul unde a fost savarsita infractiunea; locul unde se afla sediul persoanei juridice si locul unde domiciliaza persoana vatamata sau unde aceasta isi are sediul.
Persoana juridica se citeaza prin reprezentantul ei legal, la sediul persoanei juridice sau, dupa caz, prin mandatar la domiciliul acestuia ori prin practicianul in insolventa, desemnat in calitate de mandatar, la sediul acestuia.
Dispunerea masurilor preventive fata de persoana juridica
Judecatorul, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune, daca exista motive temeinice care justifica presupunerea rezonabila ca persoana juridica a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si numai pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri preventive:
a. suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice;
b. suspendarea fuziunii, divizarii sau reducerii capitalului social al persoanei juridice;
c. interzicerea unor operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena diminuarea semnificativa a activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice;
d. interzicerea de a incheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar;
e. interzicerea de a desfasura activitati de natura celor in exercitiul sau cu ocazia carora a fost comisa infractiunea.
In vederea asigurarii respectarii masurilor prevazute de lege, instanta poate obliga persoana juridica la depunerea unei cautiuni constand intr-o suma de bani sau alte valori fixate de organul judiciar. Cuantumul cautiunii nu poate fi mai mic de 5.000 lei. Cautiunea se restituie la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pronuntata in cauza, daca persoana juridica a respectat masurile preventive, precum si in cazul in care, prin hotarare definitiva, s-a dispus achitarea persoanei juridice sau incetarea procesului penal fata de aceasta. In cazul in care s-a dispus fata de persoana juridica o solutie de netrimitere in judecata, restituirea cautiunii se dispune de catre procuror. Cautiunea nu se restituie in cazul nerespectarii de catre persoana juridica a masurilor preventive, facandu-se venit la bugetul statului la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Masurile preventive prevazute de lege pot fi dispuse pe o perioada de cel mult 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea acestora, fiecare prelungire neputand depasi 60 de zile.
In cursul urmaririi penale, masurile preventive se dispun de judecator, prin incheiere motivata data in camera de consiliu, cu citarea persoanei juridice, unde participarea procurorului este obligatorie.
Incheierea poate fi atacata cu recurs in 3 zile de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa.
Masurile preventive se revoca, din oficiu sau la cerere, cand nu mai exista temeiuri care sa justifice mentinerea acestora.
Impotriva reprezentantului persoanei juridice sau a mandatarului acesteia pot fi luate masurile prevazute in art.183 si art. 198 alin.2 din Codul de procedura penala, iar fata de practicianul in insolventa numai masura prevazuta in art. 198 alin. 2.
Fata de persoana juridica se pot lua masuri asiguratorii, in vederea asigurarii confiscarii speciale, repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.
Organele judiciare comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a persoanei juridice la data dispunerii acestor masuri, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.
Organele care au autorizat infiintarea si inregistrat persoana juridica sunt obligate sa comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore de la data inregistrarii, in copie certificata, orice mentiune inregistrata de acestea cu privire la persoana juridica.
Persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore, intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social. Neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a obligatiilor mentionate, constituie abatere judiciara si se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei.
Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea pedepselor aplicate persoanei juridice, nu se poate initia fuziunea, divizarea, reducerea capitalului social, dizolvarea sau lichidarea acesteia.

4.2 Punerea in executare a pedepselor aplicate persoanei juridice

Punerea in executare a pedepsei amenzii, a pedepsei complementare a dizolvarii, a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice, a interzicerii accesului la anumite resurse financiare, a afisarii hotararii de condamnare sau a difuzarii acesteia si a pedepsei complementare a obligarii la publicitate negativa.
Persoana juridica condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de trei luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
In ipoteza in care persoana juridica condamnata se gaseste in imposibilitatea de a achita integral amenda in termenul prevazut de lege, instanta de executare, la cererea acesteia, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult doi ani, in rate lunare.
Neindeplinirea obligatiei de plata a amenzii in termenul prevazut de lege sau de neplata unei rate, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii acesteia, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
In vederea punerii in executarea a pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa se comunica, la data ramanerii definitive, instantei civile competente, care deschide procedura de lichidare si desemneaza lichidatorul din randul practicienilor in insolventa autorizati potrivit legii. Remunerarea lichidatorului se face din averea persoanei juridice sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit potrivit dispozitiilor legale.
De asemenea, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
Pentru punerea in executare a pedepsei complementare a suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare, prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
Punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice se face prin trimiterea unei copii dupa dispozitivul hotararii de condamnare, prin care s-a aplicat persoanei juridice aceasta pedeapsa, la data ramanerii definitive, urmatoarelor organe ale statului:
. Oficiului Registrului Comertului, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului;
. Ministerului Justitiei, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in Registrul National al Persoanelor Juridice Fara Scop Patrimonial;
. Altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice, in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate.
O copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare, prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
In vederea punerii in executare a pedepsei complementare a interzicerii accesului la anumite resurse financiare, la data ramanerii definitive, se trimite o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii accesului la anumite resurse financiare: Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
De asemenea, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare, prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
Pentru punerea in executare a pedepsei complementare a afisarii hotararii de condamnare sau a difuzarii acesteia se trimite, la data ramanerii definitive, o copie dupa hotararea de condamnare, in intregime, sau un extras al acesteia, persoanei juridice condamnate, pentru a afisa hotararea in locul si pentru perioada stabilite de instanta de judecata, precum si pentru a asigura difuzarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Persoana condamnata inainteaza instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau, dupa caz, dovada executarii difuzarii hotararii de condamnare, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii, dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii ori, dupa caz, de la executare.
O copie dupa hotararea de condamnare, in intregime, sau un extras al acesteia, se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
Punerea in executare a pedepsei complementare a obligarii la publicitate negativa, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta pedeapsa, se comunica, la data ramanerii definitive, persoanei juridice condamnate pentru a afisa mesajul publicitar in modalitatea stabilita de instanta de judecata.
Persoana condamnata inainteaza instantei de executare dovada inceperii executarii in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii, dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executarii.
O copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.
Supravegherea executarii pedepselor complementare aplicate persoanei juridice
In caz de neexecutare cu rea-credinta a pedepselor complementare aplicate persoanei juridice, instanta de executare aplica dispozitiile art.81 alin. 2 sau, dupa caz, art. 83 alin. 2 din Codul penal.
Sesizarea instantei se face din oficiu, de catre judecatorul delegat al instantei de executare, ori de catre organele carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare a persoanei juridice potrivit dispozitiilor legale (art. 47911-47915 din Codul de procedura penala.
Persoana juridica este citata la judecata, unde participarea procurorului este obligatorie.
Dupa concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronunta prin sentinta.
Introducerea in legislatia romaneasca a conceptului de "raspundere penala a persoanei juridice", a Legea nr. 299/2004 privind raspunderea penala a persoanelor juridice pentru infractiunile de falsificare de monede sau de alte valori, Legea nr. 278 din 4 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, si, Legii nr. 365/2006 privind modificarea Codului de Procedura Penala, nu fac decat sa alinieze legislatia romaneasca la legislatia moderna, care extinde raspunderea penala si asupra persoanelor juridice.
Raspunderea penala a persoanelor juridice isi are originea in legislatia din sistemul common law. Jurisprudenta si doctrina a intemeiat raspunderea penala a persoanei juridice pe doua teorii: teoria raspunderii pentru fapta altuia si teoria identificarii.
Prima teorie, teoria raspunderii pentru fapta altuia, deriva din raspunderea civila delictuala si a fost adesea primita cu ezitare in dreptul penal, avand in vedere principiul personalitatii raspunderii penale, conform caruia nimeni nu poate fi tras la raspundere penala decat daca a savarsit, in mod direct si nemijlocit, infractiunea ca autor sau daca a participat la savarsirea ei in calitate de instigator sau complice. Cu toate acestea, aplicarea teoriei raspunderii pentru fapta altuia a permis tragerea la raspundere a persoanelor juridice pentru actiunile intreprinse in afara legii de catre angajatii sau mandatarii persoanei juridice.
Cu privire la teoria identificarii, aceasta a fost introdusa in jurisprudenta engleza ca temei al raspunderii penale a persoanei juridice de mai bine de un secol. Conform acestei teorii, exista identitate intre persoana juridica si reprezentantii acesteia, persoane cu functii de conducere, care conform modului de organizare si functionare a persoanei juridice si a functiei pe care o au in cadrul acesteia, nu primesc dispozitii de la un superior ierarhic.
Consideram ca este oportuna introducerea in legislatia romaneasca a raspunderii persoanei juridice, avand in vedere situatiile create de unele societati in ultima perioada (vezi cazul Mihailesti, judetul Buzau).
Celei de a doua teorii i-au fost aduse unele critici, precizandu-se ca are o sfera de aplicare limitata, mai ales in cazul persoanelor juridice cu intindere geografica mare, in cazul carora centrele de decizie sunt fragmentate, dar cu toate acestea, exista un manager la centru, situatie in care, teoria identificarii nu poate fi aplicata in cazul unei infractiuni savarsite in teritoriu de un reprezentant al societatii. Insa aceasta teorie a admis ideea delegarii de putere, de conducere, ceea ce permite ca raspunderea persoanei juridice sa poata fi retinuta in cazul tuturor persoanelor care au actionat in numele persoanei juridice (societatii): consiliul de administratie, directorul general, directorul adjunct, delegatul, mandatarul etc.


Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani