Educaţia pentru sănătate se face şi în ce priveşte:
 strănutul
 tusea – folosirea batistei
 inchiderea şcolilor pe perioada epidemiilor de boli infecţioase aerogene
 vaccinare
 alimentaţie raţională
Educaţia sanitară se adresează:
 bolnavilor pentru preîntâmpinarea bolii prin protecţia cu dosul palmei sau batista în timpul tusei, utilizarea scuipării; vesela şi obiectele de toaletă separate, respectare a recomandărilor medicului
 întregii populaţii: pentru a se feri de contaminare şi pentru a se prezenta din timp la control.
Educaţia sanitară este dificilă pentru că se ridică problema adoptării regimului de viaţă, de activitate şi de alimentaţie, să favorizeze evoluţia bolii. Bolnavii trebuie să fie conştienţi că tot ce fac este numai pentru binele propriei persoane şi că numai dacă respectă indicaţiile prescrise vor putea avea o viaţă normală alăturii de semenii lor.
Protecţia muncii în secţiile de penumologie prevede purtarea măştilor de tifon în cursul unor procedee ca: schimbarea lenjeriei de pat, schimbarea bolnavului, executarea toaletei bolnavului, recoltarea sputei şi a secreţiilor nazofaringiene. Masca trebui să acopere atîtgura, cît şi orificiile nazale. Hainele de protecţie se vor schimba cît mai des, iar înainte de a părăsi serviciul se va face o baie/duş şi se va schimba îmbrăcămintea.
Asistenta care îngrijeşte astfel de bolnavi este bine să-şi petreacă timpul liber în aer curat, să se prezinte conştiincios la controalele sanitare periodice şi să aibă un regim de viaţă ordonat
Recomandări la externare:
 igiena riguroasă, cu dezinfecţie periodică a lenjeriei/veselei
 cura de repaus obligatorie
 aeroclimaterapie are efect tonifiant fizic şi psihic prin aerul curat, ozonat de munte şi cadrul de frumuseţe naturală
 camera moderat încălzită
 alimentaţie bogată în calorii şi vitamine.