SISTEME AUTOMATE PENTRU ALIMENTAREA CU SEMIFABRICATE IN BUCATI



Alimentarea automata cu semifabricate in bucati (turnate, matritate, forjate
sau cu o prelucrare prealabila) se poate aplica pentru semifabricatele mici sau de marime mijlocie .Alimentarea cu aceste semifabricate se face prin doua metode :
- alimentarea din depozit (magazin);
- alimentarea din buncar
Alimentarea din depozit se intalneste in cazul pieselor de forma complicata sau cu greutate mai mare, care sunt orientate si asezate intr-un depozit (magazin) de catre muncitorul care deserveste masina, urmand ca toate celelalte faze ale alimentarii sa se realizeze in mod automat.
Alimentarea din buncar se intalneste in cazul pieselor de forma simpla si greutate mica, care pot fi orientate automat de catre un mecanism propriu al masinii-unelte.


4.1 Structura generala a sistemului de alimentare automata cu
semifabricate in bucati

Indiferent daca alimentarea se face din depozit sau din buncar, din momentul cand semifabricatul este orientat si pana ce devine produs finit, asupra sa actioneaza o serie de mecanisme care alcatuiesc sistemul de alimentare cu semifabricate in bucati, prezentate in fig8.

Fig .8.Sisteme de alimentare automata cu semifabricate in bucati

Elementele componente ale sistemului sunt : depozitul sau jgheabul 1, separatorul 4, alimentatorul 6, impingatorul 7, extractorul 10 si jgheabul 11 pentru conducerea pieselor finite spre rezervorul de piese.
Ciclul de alimentare cu un nou semifabricat se produce astfel :la deplasarea alimentatorului 6 spre dreapta, stiftul de pe acesta se roteste spre dreapta sepa-ratorul 4, iar parghia cu arc 16 se opreste de peretele depozitului tubular, rotinduse putin spre stanga .In felul acesta, un semifabricat poate se cada in locasul alimentatorului pentru a fi deplasat catre axul principal .La deplasarea spre stanga a alimentatorului, separatorul este tras spre stanga a alimentatoru-lui, separatorul este tras inapoi de catre arcul sau si opreste celelalte semifabricate, iar semifabricatul este dus in fata axului principal, fiind introdus in dispozitivul de prindere prin actiunea impingatorului 7 (dispozitivul de prindere si impingatorul lucreaza in planul perpendicular pe planul figurii). La sfarsitul prelucrarii,piesa este eliberata de forta de strangere si aruncata pe jgheabul 11 de catre extractorul 10.Actionarea alimentatorului , impingatorului si extractorului in miscare rectilinie alternativa se face cu ajutorul camelor 12, 13, 14 de pe axul de came si al unor mecanisme cu parghii articulate .
Existenta semifabricatelor in depozitul tubular este controlata cu ajutorul tampoanelor 3 si 5 si al microalimentatorului 2. In timpul deplasarii alimentatorului spre stanga, tamponul cu arc 5 impinge tamponul 3 spre stanga prin peretele depozitului. Daca tija tamponului 3 nu intalneste un semifabricat, ea se deplaseaza in continuare spre stanga si tamponul actioneaza tija microalimentatorului. Semnalul electric realizat astfel se poate folosi pentru oprirea masinii sau pentru avertizarea luminoasa ori sonora a muncitorului.




4.2 Constructia buncarelor si a mecanismelor de orientare


In general, prin buncar se intelege un ansamblu compus din buncarul propriu-zis, in care se afla un numar de semifabricate orientate in cele mai diferite pozitii si mecanismul de orientare. Buncarele propriu-zise se impart in doua grupe si anume :
-buncare constituite dintr-un singur spatiu in care se introduc semifabricatele si in care se afla mecanismul de orientare
- buncarele constituie din doua doua spatii : un prebuncar, in care se afla semifabricatele neorientate, si spatiul in care actioneaza mecanismul de orientare.
Buncarele din prima grupa sunt constituite din coprpul 1, discul rotitor 2, in care sunt prevazute lacasuri pentru orientarea semifabricatului si placa de baza 3(fig 9, a) .Pentru a evita pericolul ca in timpul actiunii de orientare semifabricatele sa iasa din buncar, se prevede capacul 4 (fig.9, b) care acopera gaura de incarcare a buncarului. Dezavantajul acestei grupe de buncare consta in faptul ca mecanismul de orientare produce o amestecare intensa a semifabricatelor, ceea ce poate conduce la zgarierea sau chiar deformarea acestora. De asemenea, straturile superioare de semifabricate din buncar preseaza asupra celor inferioare, ceea ce ingreuneaza actiunea de orientare.




Fig .9. Buncare cu un singur spatiu

La buncarele din a doua grupa (fig.10), semifabricatele se incarca in prebuncarul 2, iar mecanismul de orientare actioneaza in buncarul 1.Fluxul de semifabricate care trec din prebuncar in buncar este reglat de clapeta 3. Uneori, pentru a mari siguranta alunecarii semifabricatelor in buncarul 1, prebuncarul 2 executa o miscare oscilatorie in plan vertical. Avantajul principal al buncarelor din seria a doua fata de cele din prima serie consta in faprtul ca in prebuncar se poate introduce o cantitate mult mai mare de semifabricate.
Constructia si dimensiunile mecanismului de orientare sunt determinate de forma si dimensiunile semifabricatelor orientate, iar constructia acestui mecanism determina in ultima instanta constructia generala a buncarului.



Fig .10. Buncare cu doua spatii


4.3. Constructia magazimelor

Prin constructia lor, magazinele (depozitele) trebuie sa permita depozitarea unui numar de semifabricate si avansarea acestora catre mecanismul separator. Dupa modul cum realizeaza avansarea catre mecanismul separator, magazinele se grupeaza in urmatoarele categorii:

- magazine la care avansarea semifabricatelor catre mecanismul separator sau alimentator se produce datorita fortei gravitatiei(fig 11 a,b,c,d,e,f)


Fig.11. Magazine cu avansare prin forta gravitatiei

- magazine la care avansarea se realizeaza prin actiunea unuei contragreutati (fig. 12, a)
- magazine la care avansarea se face prin actiunea unui arc (fig.12 b)


Fig .12. Magazine cu avansare prin contragreutate si arc

- magazine care realizeaza avansarea prin forta de frictiune ce ia nastere intre semifabricate si niste curele mobile (fig.13, a) sau niste cilindri in care miscarea de rotatie (fig. 13 b) ;

Fig.13. Magazine cu avansarea prin frictiune

- magazinele care realizeaza avansarea cu un lant, asemanator unui transportor cu raclete (fig. 14 a)
- magazine la care avansarea se realizeaza cu ajutorul unor discuri cu locasuri dispuse la periferie, care se rotesc fie in plan orizontal (fig. 14 b) fie in plan vertical.

Fig.14. Magazine cu lant si discuri

La fiecare dintre tipurile de magazine expuse sunt prezentate alaturat principalele tipuri de semifabricate pentru care pot fi utilizate.



4.4 Constructia mecanismului separator

Separatorul este mecanismul care regleaza trecerea bucata cu bucata a semifabricatelor din deposit sau din jgheabul buncarului la alimentare.
Clasificarea mecanismelor de separare se face dupa felul miscarii lor, in :
- separator cu miscare rectilinie alternativa
- separator cu miscare oscilatorie
- separator cu miscare de rotatie
In functie de forma semifabricatului, s-au conceput sisteme de alimentare automata la care mecanismul separator lipseste, rolul sau fiind indeplinit chiar de alimentator. Acesta prin suprafata sa superioara, acopera canalul depozitului.

4.5. Constructia alimentatoarelor

Mecanismul alimentator realizeaza transportul semifabricatelor de la depozit la dispozitivul de prindere al masinii. Ca si separatoarele, alimentatoarele sunt de trei tipuri :
- alimentatoare cu miscare rectilinie alternativa
- alimentatoare cu miscare oscilatorie
- alimentatoare cu miscare de rotatie.
Uneori, functiunea alimentatoarelor din prima grupa este indeplinita chiar de depozitul masinii fig. 15), care se deplaseaza impreuna cu semifabricatele catre axul principal si se opreste in pozitia in care cel mai de jos semifabricat ajunge in fata axului principal, dupa care se produce actiunea impingatorului.
In figura 15, a si b, sunt prezentate in care rolul alimentatorului oscilant este indeplinit de catre dispozitivul tubular al masinii.


Fig.15.Depozit in rol de Fig.15 a,b. Depozit cu alimentator
alimentator cu miscare circulant
rectilini - alternativa




Constructia alimentatoarelor cu miscare de rotatie este asemanator cu cea a separatorului de acest tip, cu deosebirea ca semifabricatele preluate in locasurile rotorului sunt duse in fata axului principal. Uneori, semifabricatul este fixat si prelucrat direct in locasul rotorulul, cum este cazul unor masini de rectificat fetele frontale ale rolelor. Alimentatoarele cu miscare de rotatie sunt folosite, in special la presele automate cu un numar mare de curse duble / min.
In afara alimentatoarelor prezentate mai sus, se pot intalni si alimentatoare de constructie speciala. Astfel, in fig 16 este prezentat un alimenatator cu miscare combinata, care, in afara de miscarea de translatie catre axul principal, executa si o rotire de 90 de grade prin care se pozitioneaza corespunzator semifabricatul fata de axul principal.




Fig.16.Alimentator cu miscare combinata


4.6 Constructia mecanismului impingator

Impingatoarele au rolul de a introduce semifabricatele din alimentator in dispozitivul de prindereal axului principal. Ele pot fi rigide si cu arc tampon. Impingatoarele cu arc tampon (fig 17.a si b) permit introducerea semifabricatelor de diferite lungimi, cursa impingatorului ramanand constanta. In acest caz.insa dispozitivul de prindere trebuie prevazut cu opritor, pentru ca semifabricatele sa capete o pozitie precisa. Asemenea impingatoare se recomanda a fi folosite in cazul cand semifabricatele prezinta abateri mari de lungime.
Impingatoarele rigide (fig. 17 c) se folosesc numai pentru o singura lungime de semifabricat, dar se pot regla si pentru alte marimi ale cursei lor.




Fig.17.Constructia mecanismului impingator

4.7 Constructia extractoarelor

Extractoarele (aruncatoarele) au rolul de a aruncapiesa finita din axul principaal, dupa ce aceasta a fost eliberata de forta de strangere. Ca si impingatoarele, extractoarele pot fi cu arc sau rigide. Extractoarele cu arc (fig.18, a) se construiesc sub forma unei tije sau a unui manson apasate pe semifabricat prin forta arcului comprimat in momentul introducerii semifabrica-tului in dispozitivul de prindere. Cand piesa este eliberata de forta de strangere, arcul se destinde si tija sau masonul arunca piesa din arborele principal. Extractoarele rigide (fig. 18, b) se realizeaza sub forma unei tije cu miscare rectilinie alternativa, aruncarea producandu-se la deplasarea spre dreapta a acestuia.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu