In primăvara anului 1848 iun cele trei ţări românesti s-au aprins flacarile revoluţiei burghezo-democratice.Iaşi,Bucureşti si Blaj au fost cele trei focare ale revolutiei române,fenomen unitar si parte componenta a revoluţiei europene.
Manifestarea plenara a naţiunii române,revendicarea unirii a constituit o preocupare majora a revoluţionarilor din toate cele trei state româneşti,strans impletită cu lupta împotrivirii vechii orînduiri, pentru dreptate sociala,pentru faurirea cadrului nou al societaţii moderne.Exprimarea vointei naţionale a românilor a avut diferite forme,de la cererea garantarii autonomiei interne, "pe plan administrativ cât si legislativ", a "dreptului suveran la cele dinlăuntru",la proclamarea unirii"Moldovei si Valahiei intr-un singur stat neatârnat","cheia boltei fără de care s-ar prabuşi tot edificiul naţional",cum se exprima M.Kogalniceanu,până la strigatul hotărt al reprezentanţilor naţiunii române din Transilvania:"Noi vrem sa ne unim cu Ţeara!".
Revolutia a izbucnit in martie in Moldova avand in frunte pe V.Alecsandri sip e Al.I.Cuza,dar a fost inabusita de indata.Ea va continua cu rascoale taranesti si prin activitatea revolutionarilor moldoveni desfasurata in Transilvania,Bucovina si Ţara Românească.La 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni V.Alecsandri,Costache Negri,Gh.Sion,Yaharia Moldoveanu,Alecu Russo, care participasera la adunarea de la Blaj din 4 mai ,elaborau programul intitulat Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei avand ca principale revendicari improprietarirea locuitorilor sateni fara nici o rascumparare si unirea Moldovei si Ţării Româneşti intr-un singur stat neatarnat românesc.În lunile martie si si aprilie ţărănimea din Transilvania se ridica impotriva iobagiei si asupririi naţionale.Calauyita de intelectualitatea revoluţionara 40 000 de ţărani s-au intrunit la 3-5 mai intr-o mare adunare naţionala pe Câmpia Libertăţii de la Blaj- a marcat o impresionanta ridicare a poporului roman la viata politica .Şi tot aici Blaj au rasunat pentru prima data glasurile multimii ,ale poporului insuşi, in sprijinul ideii statului naţional unitar,exprimata prin versurile nemuritorului mars al lui Andrei Mureşan:Desteapta-te române, prin lozincile unirii naţionale -De acum Ardealul nu mai e Ardeal,e ROMÂNIE.Este deosebit de semnificativ faptul ca in 1848 la adunarile românilor de pe Campia Blajului au participat si cercuri largi din rândul naţionalitaţilor conlocuitoare,apasate de aceeasi asuprire socială.La 9 iunie 1848 revolutia a izbucnit la Izlaz unde a fost expus programul cunoscut sub denumirea de Proclamatia de la Izlaz.La 11 iunie a izbucnit si la Bucuresti,dar a fost infrantă.
