Cine l-a precedat pe gutenberg referat






Numite "cronici" (in Babilon si Egipt), "efemeride" (la greci), "buletine" (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor" sau "Acta
Diurna" (la romani), primele inceputuri ale comunicarii scrise au fost continuate in Evul Mediu cu actitatile "nuvelistilor",
raspanditori de noutati, "novellanti" (in Italia) si "nouvellistes" (in Franta). Acestia erau organizati in birouri de redactare si
de copiere a stirilor cotidiene, difuzate sub forma unor foi volante, in fapt prime gazete-manuscris. Ele se numeau
"Novelle a mano" (Italia), "Nouvelles à main" (Franta), "News-letters" (Anglia), "Relationi" (Germania), "Kuranti" (Rusia).
Gazetele-manuscris din secolele XVI -XVII si foile ocazionale, unele imprimate in tipografii ("Occasionels" - Franta,
"Zeitungen" - Germania, "Avsi" - Italia sau "Newsbooks" - Anglia), atunci cand difuzau stiri care lezau autoritatile statale
au avut de infruntat cenzura, iar unii gazetari s-au expus la condamnarea suprema (Nicolo Franco, ucis prin
spanzuratoare din ordin papal pentru comentarii critice la adresa desfraului familiei Farnese).
TULBURATOAREA INVENTIE A LUI GUTENBERG-TIPARUL, 1438
Un precursor al lui Gutenberg, LAURENS JANSZOON COSTER (Olanda), a folosit caractere mobile de lemn, pentru
a imprima, la 1420, gramatici latine elementare, numite "Donats". Dupa aproape un deceniu, compune o opera religioasa
"le miroir de notre salut", folosind caractere matalice. In 1445, la Mayence, Johann Gutenberg isi incepe osteneala de
tipograf, mai intii singur, apoi din 1452 asociat cu gravorul PETER SCHOEFFER, realizand impreuna, pentru Papa
Nicolas V, o scrisoare "de indulgenta" compusa cu litere latine. Sustinuti de JOHANN FAUST cei doi pun in lucru tiparirea
BIBLIEI, cu caractere latine, opera in 46 de linii, finalizata in 1460.
Insemnatatea descoperirii tiparului este relevata de MARSHALL McLUHAN, in cateva reliefuri peste care nu putem
trece:
Ø Ø Inventarea tipografiei a confirmat si a extins noua accentuare a zualului, proprie cunoasterii aplicate,
furnizand prima marfa uniform repeila, prima banda rulanta si prima productie de masa.
Ø Ø O data cu Gutenberg, Europa intra in faza tehnologica a progresului, faza in care schimbarea insasi dene
norma arhetipala a etii sociale.
Ø Ø Tipografia a tins sa transforme limbajul intr-un bun de consum transporil.
Ø Ø Ruptura provocata de tipar intre spirit si inima este trauma de care sufera Europa de la Machiavelli pana in
ziua de azi.
Ø Ø Tipografia a extins caracteristicile asupra reglementarii si fixarii limbajelor.
Ø Ø Tiparul a creat uniformitatea nationala si centralismul guvernamental, dar totodata si indidualismul si
opozitia fata de guvern ca atare.
Ø Ø Tiparul a frant vocile tacerii.
(cf. Galaxia Gutenberg. Omul si era tiparului, 1975, Bucuresti. Editura Politica, Trad. din lb. engleza de L. si P. Navodaru,
p. 23 si urm.).
DUPA GUTENBERG: ALMANAHURI. PERIODICE
Sub impulsurile revolutiilor industriale din Anglia, Franta si Germania, s-au perfectionat tehnologiile de imprimare, o
data cu producerea hartiei si cernelii tipografice la scara ampla. Prin organizarea serciilor de posta - mesageri, bresle
mestesugaresti si companii comerciale - s-a creat un cadru propice aparitiei almanahurilor si periodicelor, primele
calendare fiind tiparite la Mainz.
Calendaristic si geografic, istoricii presei au retinut urmatoarele titluri de periodice mai importante: "Nieuwe
Antwersche Tijdinghe" (Anvers,1605); "Relation" (Strasbourg, 1609); "The Weekly News" (Londra, 1622); "La Gazette"
(Franta, 1631); "I succesi del Mondo" (Torino, 1645). In alte mari orase, Roma, Madrid, Petersburg, Viena isi facusera
aparitia intre 1650- 1700 diferite gazete care cuprindeau stiri colectate din alte tari, sub un sever control al autoritatilor. In
1771 se consemneaza ca la Timisoara se tiparise pubicatia "Temesvarer Nachrichten".
O PUBLICATIE-FANION: "LA GAZETTE"
O scurta fisa biografica a unei publicatii-fanion se impune macar sub aspectul profilului. Am ales "La Gazette", al careiInitiator, medicul THEOPHRASTE RENAUDOT (1586-l653) a fost numit " parintele ziaristilor francezi si unul al presei
mondiale". Dupa mai multe proiecte si incercari, Th. Renaudot deschidea la Paris, pe strada Calandre, un Birou de
adrese si intermediari, "Au Grand Coq", urmat de aparitia foii volante "Feuille du Bureau d'adresse", demersuri care isi
defineau finalitatea: publicitate, intermediari cereri-oferte. De aici pana la constituirea unui cerc de intelectuali, in jurul
Biroului "La Marele Cocos" a fost doar un pas, facut in noaptea de 29/30 mai 1631, cand a aparut primul numar din "La
Gazette".
In PREFATA, publicul era anuntat:




"Bucurati- va deci, dupa voie, de aceasta libertate franceza si fiecare sa poata zice cu indrazneala ca el ar fi scos asta
si ar fi schimbat pe cealalta, ca ar fi putut - of ace si mai bine, eu sunt de acord. Intr-un singur domeniu nu voi ceda in fata
nimanui, in cautarea adevarului, pentru care totusi nu ma constitui garant, fiind greu ca intre cinci sute de stiri scrise cuIuteala si in stari de spirit diferite, sa nu scape corespondentilor nostri vreuna corectata de parintele ei, Timpul". (apud
Constantin Antip, Contributii la istoria presei romanesti, 1964, Uniunea Ziaristilor, p. 21).
Profilul publicatiei s- a pastrat intr-o stampa de epoca, o sugestiva alegorie care ne infatiseaza incinta unui tribunal.
Personajul, "La Gazette", apare intr-o rochie alba pe care sunt brodate perechi de urechi, ochi si limbi omenesti. AcesteiImagini i se alatura reprezentarile "Adevarului nud", in fata, urmat de "Minciuna, in spate. La o masa anume, pe postul de
"grefier", insusi Theophraste Renaudot, care-si plimba prirea de colo-colo, in cautarea adevarului. Gravura esteInconjurata de catrene cu inteles simbolic, precum:
"Mii de popoare diferite vorbesc despre meritele mele; eu colind peste tot in acest univers; sceptrul meu face sa
domneasca proza si versurile; si pentru tronul meu pamantul este prea mic".
PRIMELE COTIDIENE-PRIMA LOR INDATORIRE
"Prima datorie a presei este sa obtina
cele mai noi si mai curente informatii
despre evenimentele vremii si,
dezvaluindu-le deindata, sa leImpartaseasca intregii natiuni".
(Dad Randall, 1998, Jurnalistul
universal, p. 15)
La mijlocul secolului al XVII-lea, prin stradaniile tipografului TIMOTHEUS RITSCH, aparea la Leipzig cotidianul
"Einkommende Zeitung", considerat primul ziar, tiparit de 6 ori pe saptamana. Era datat 1 iulie 1650. Dupa un intervalIncert in consemnari istoriografice, la 11 martie 1702 londonezii tineau in maini ziarul "Daily Courant", din al carui
Avertisment aflau: "Acest va aparea zilnic, fiind conceput sa reproduca toate stirile imediat dupa sosirea
lor pe calea postei". Fara sa inregistram titlurile relativ numeroase ale publicatiilor din secolul al XVIII- lea, amintim pe cele
mai importante: 1777 - "Le Journal de Paris", urmat la un an de "Journal General de France"; 1784 - in America,
"Pennsylvania Pocket"; Revolutia Franceza de la 1789 prilejuise irea unei mici constelatii jurnalistice, in frunte cu "Les
Etats Generaux", din al carui prospect redam: "Constitutie, Patrie, Libertate, Adevar - iata idolii nostri", ziar scos la 4 mai
1789 de Mirabeau.
Secolul al XVIII-lea este puternic infuzat de dezvoltarea presei cotidiene, intaietatea detinand-o , in opinia lui Jean-
Nöel Jeanneney, Anglia. Analizand in ansamblu acest secol, pus in relatie directa cu dezvoltarea Luminilor si spiritului
filozofic, Jeanneney opiniaza ca presa britanica isi castigase prin lupta spatiul tal de care avea nevoie, devenise un
model din punct de vedere "moral, politic, economic" pentru toti aceia care, "in Europa se vor lupta pentru a dobandiIncetul cu incetul aceleasi avantaje" (op. cit., p. 33). Sunt citati jurnalistii Richard Steele si Joseph Addison, initiatorii
publicatiilor "Tatler" ("Flecarul") si "Spectator", in 1709 si respectiv 1711, cu un tiraj de 3.000 de exemplare, pentru acea
vreme socotit "exceptional", apoi Daniel Dafoe (autorul lui Robinson Crusoe) si Jonathan Swift (autorul Calatoriile lui
Guliver) care au propulsat presa britanica, mai ales prin ziarul "Examiner". Ne oprim aici cu exemplficarile, notand doar caIn 1712 in Londra se tipareau 10 ziare care insumau 44.000 exemplare tiraj zilnic, o cifra considerabila, care nu are
echivalent nicaieri in alta parte", conchide Jean-Nöel Jeanneney (op. cit., p. 42).
Pentru Europa occidentala, "epoca de aur" a presei scrise cuprinde perioada de la "inceputul anilor 1870 pana la
primul razboi mondial" (idem, p. 101), perioada care se defineste prin :
- - liberatea presei castigata pretutindeni si repusa in discutie in anii 1920, 1930 de catre dictaturile germane,Italiene, bolsece;
- - progresele tehnologice (dispozitive mecanice, linotipuri, transmisia cliseelor prin fir electric, inventarea
belinografului etc.);
- - extinderea pietii de stiri, marcata de infiintarea agentiilor de presa, prin "stramosul" acestora Charles Havas
(1853), agentie devenita "France Press", urmata in Germania, de agentia "Wolff", in Anglia de cea a lui Julius Reuter, in
1849 la Berlin si 1851 la Londra, dupa exemplul carora, in 1848 se ise si "Associated Press" in Statele Unite.
Se intelege ca in putinele randuri de mai sus abia am sugerat o imagine partiala a istoriei mijloacelor de comunicareIn lume pana spre pragul declansarii competititatii cu presa electronica.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani