Produsele mediatice In determinare economica referat






Am urmarit succint drumul parcurs de informatie, de la stadiul brut la cel prelucrat, sau altfel exprimat informatia
denita produs mediatic, in cazul nostru ziar. Este oare astazi ziarul/jurnalul produsul mediatic de rangul intai, dat fiind
faptul ca el are blazonul de stramos al presei, cu varsta multiseculara? Cu regret si cu nostalgie nu putem raspunde
afirmativ, ba mai mult, nu numai ca a pierdut intaietatea dar se si de amenintat in stralucirile constelatiei pe care a
creat-o, denind o "mica eta" rotitoare, in sirul altor "ete", care-l depasesc in circumferinta, toate putand fi
numite ete comunicationale, toate gravitand in jurul nucleului-geneza, mai greu de pronuntat in denumirea lui
abreviata: NTIC. Pentru tarile puternic industrializate ale lumii in care traim, lume cu mai multe "voci" dar dominata tot mai
pregnant de vocea enigmaticului NTIC, Bernard Miège a gasit formula care le defineste: societate cucerita de
comunicare. Parasind paragraful metaforic al introducerii, ne fixam atentia reflexiva asupra descifrarii abrevierii NTIC, a
carei decodare ne va oferi cheia oricaror surprinzatoare enigme mediatice. Reluam, deci, NTIC = Noile Tehologii de
Informare si Comunicare. Acestea combina si tuteleaza diferite procedee tehnice care isi au plasamentul in informatica,
audiovizual, telecomunicatii. Toate produc informatii, toate sunt liant intercomunicational, toate au condus la dezvoltareaIndustriilor comunicarii, iar in cazul nostru, industriilor culturale. Vorbind de industrii, vom vorbi aici deIntreprindere/intreprinderi de presa, indepartandu-ne de celalalt termen substitut, institutie de presa, pe care l-am
prezentat in primul submodul. Din moment ce comunicarea cucereste viata sociala prin parghiile NTIC, impunandu-se
volens-nolens prin aparatura si retele care deschid accesul larg al comunitatilor la programe informationale si culturale, seIntelege de la sine ca produsele mediatice nu mai raman in tarcuri izolate si nici in statutele lor de privilegiate ale
comunicarii. Pe de alta parte, acceptand caracterul bivalent al comunicarii (acces la mesaje mass-media plus acces laInformatii de tip minitel sau Internet), acceptam un paradox: dorim sa comunicam, dar nu comunicam toti in acelasi fel,
stiindu-se ca pe Terra sunt state bogate, saturate de productii jurnalistice si state mediu dezvoltate sau sarace inImposibilitate de a beneficia de serviciile tehnologiilor din industriile culturale, spre a nu mai vorbi de cele ale informaticii si
telecomunicatiilor care le solicita "alfabetizarea" in domeniu.
O data cu instaurarea NTIC in intreprinderi si institutii s-au produs/sunt in curs de a se produce restructurari ale
consumului cultural, orientat catre practici private, favorizate de explozia retelelor de comunicare, proces paralel cu
conturarea/consolidarea unor identitati puternice in unitatile producatoare de informatii/mesaje mediatice. Se cristalizeaza
noi modele de organizare a muncii, gratie biroticii, se redefinesc trasaturile spatiului public, imbogatite cu noi tipuri de
comunicare: politica, publica, locala, stiintifica, tehnica, educationala, in care mass-media nu intotdeauna se implica.
Ambitiile unor intreprinderi de a-si construi o identitate proprie, care sa semnifice un nou management si o tot mai
moderna activitate productiva, se vor solda cu un proces concurential tot mai accentuat, ale carui efecte sunt de natura
economica. Ce rigi de baza ale mass-media vor fi in esaloanele dintai ale NTIC? Se deduce, televiziunea, care deja isi
reorienteaza programele, codurile de comunicare, publicul-receptor. Am experimentele (in unele cazuri, reusitele)
sistemului de informare scolar, apelul la audiovizual ca auxiliar pedagogic, dezvoltarea audiovizualului ca mijloc de
exprimare si alte modalitati inovatoare. Cum se acomodeaza insa procesul producerii de bunuri culturale, asa cum si-a
statornicit el trasaturile, cu imperatile NTIC?
Raspunsul ni-l ofera topografia dezechilibrelor produselor mediatice pe axele geografice Nord-Sud, Nord-Nord si Sud-
Sud, dezechilibre generate si alimentate de sistemul economic al fiecarei tari, capitalist/necapitalist si de regimul politic
democratic/nedemocratic (totalitar, comunist). O certa contributie la studiul disimetriilor si disfunctionalitatlor create de
factorii tehnologici ne-o ofera Jacques Barrat in Geografia economica a mediilor, din care desprindem suprematia
Nordului asupra Sudului in privinta productiei de hartie culturala si hartie de presa, iar in tehnologic utilizareaInformaticii si telematicii ca lucruri obisnuite. Marile diferente intre geografia de consum cultural si consum de informatie
sunt produse de acelasi NTIC care situeaza SUA pe primul loc in productia de programe, urmate de Europa si Japonia,Iar ca posibilitati de dotare cu echipamente audiovizuale Europa a atins saturatia fata de Africa si Asia care sunt cotate
cu 1% si, respectiv, un sfert din totalul mondial de receptoare aflate pe Terra. Desi tehnologiile specifice presei - offsetul,
fotocompozitia, facsimile-ul si heliogravura isi mentin actualitatea si coexista cu redactarea/tehnoredactarea pe calculator,
productia de ziare si reviste a cunoscut o eroziune care naste sentimente pesimiste.
Abordarea din perspectiva economica a mass-media solicita o analiza pertinenta a mijloacelor tehnice utilizate pentru
productie si difuzare, in stransa legatura cu cererea si oferta si cu strategiile de dezvoltare adoptate de intreprinderile
mediatice. Un asemenea demers, flancat de repere teoretice si de hotare tehnologice in interiorul carora se etajeaza
realitatile mass-media din Franta, apartine lui Nadine Toussaint -Desmoulins, cercetare de implicatii economice si de
gestionare economica (cf. Dimensiunea economica a mass-media si Gestionarea mass-media, in vol. O introducere in
presa scrisa si vorbita, cit., p. 112-l46). Evaluarile de ordin economic intr-o intreprindere de presa se fac in amonte si in
aval. In amonte problemele economice sunt legate de continuturi si de suporturile materiale. Continuturile corespund unor
obiecti generale ale informarii, educatiei si distractiei dar si micii si marii publicitati. Limitate doar la aceste doua tipuri
de produse, desfacute pe piata duala corespunzatoare lor, studiile economice nu ar fi concludente. Dat fiind vorba ca
mass-media apeleaza la intreprinderi specializate in furnizarea de informatii brute, este necesar sa se ia in consideratie si




alte parghii conexe: agentiile de presa generaliste sau specializate dupa continut si suport (text, imagine, sunet), care
furnizeaza produse finite, receptate prin sateli t/ redactare informatizata; bancile de date, cu aceleasi instiri; intermediari
din publicitate, regii care vand spatiu publicitar sau colecteaza mesaje publicitare prefabricate. Toate continuturile care
emana de la/spre intreprinderi in amonte, presupun materie prima (hartie, cerneala), apoi suporturile materiale in filiera
culegere, tiparire, brosare (in audiovizual - pelicula, banda magnetica plus inregistrare, montaj, mixaj). La un loc, tot ce se
concepe si se realizeaza din punctul de dere al continuturilor si suporturilor inseamna prima si cea mai mare suma de
cheltuieli.
Urmeaza o a doua conilizare a cheltuielilor, ocazionata de operatiunile in aval, cunoscute sub numele de difuzare.
In general, prea putini editori isi asuma distribuirea tirajelor in exclusivitate, astfel ca intreprinderile mediatice apeleaza la
alte servicii: firme de distributie, mesagerii postale, dirsi vanzatori. In privinta cheltuielilor sunt de facut disocierile care
se refera la intreprinderea de presa (materii prime, tehnologii, salariati, retele de difuzare, cumparare de texte ambalate
etc. si alte cheltuieli intermediare sau directe care prisc pe cei ce cumpara spatii publicitare, pe consumatorii de presa.
Evident, cifrele tuturor cheltuielilor sunt foarte mari, mijocii sau accepile in functie de titlurile care se tiparesc: de
exemplu, in Franta, sunt 4.000 de periodice recenzate prin depozit legal din care 3.000 sunt destinate comercializarii
(intre acestea 370 gratuite), 12 cotidiene nationale, 60 de cotidiene provinciale, iar ca tiraj, in 1997, acesta atingea circa
8,12 miliarde exemplare numai pentru cele 3.000 "titluri de editor", la care se adaugau inca 6,25 miliarde fara tirajul
exemplarelor gratuite. Oricat ne-ar impresiona aceste tiraje, ele sunt, observa, Nadine Toussaint-Desmoulins, "cu multInferioare celor din tarile cine (Marea Britanie si Germania) in special din cauza tirajelor reduse ale presei cotidiene
franceze" (loc. cit., p.116).
Cu ce forte profesionale si la ce nil de cheltueli se realizeaza cele aproximativ 15 miliarde de exemplare? Iata:
200.000 de persoane din care 55.000 direct angajate in intreprinderi de presa cu peste 20 de salariati in scheme; alti
angajati muncesc in redactii mici si fac o presa de tip "non- editor", concepand publicatii imprimate in alta parte; mai mult
de 75.000 de persoane muncesc in tipografii, iar alt esalon masiv in industria hartiei. Reteaua de distributie cuprinde
peste 70.000 de angajati in circa 32.000 de puncte de vanzare a presei alim entate de "Noulles Messageries de la
Presse" si in cele 8.500 de puncte de vanzare regionale si locale, fara a fi socotiti aici vanzatorii ambulanti, curierii si
factorii postali. Cifra de afaceri a mass-media din Franta, pe acelasi an, 1997, a fost de 126 miliarde de franci, din care
presei scrise i-au renit (in milioane franci): 36.473 - cheltuieli ale utilizatorilor si 25.483 - nituri din publicitate
(departajate in publicitate a marilor firme - 21.271 milioane franci si mica publicitate - 4.167 milioane franci). Total cifra de
afaceri presa scrisa: 63.090 milioane franci fata de 126.044 milioane franci, cifra de afaceri in audiovizualul francez pe
acelasi an. O concluzie pe care nu o comentam se desprinde singura: audiovizualul a depasit dublul cifrei de afaceri a
presei scrise. Si suntem departe de a contura peisajul mediatic francez pentru ca nu am luat in vizor grupurile media, in
care intra presa, programe de cinema si radio-tv., video, sectiune, informatica, ate cu marile grupuri europene, la care
cifrele de afaceri sunt calculate in milioane de dolari, sau ate cu marile grupuri din lume. Vom preciza numai ca in
Europa locul intai este detinut de grupurile media din Germania (in ordine gr. "Bertelsman" - 12.926 mil.dolari) , locul al
doliea, Franta (gr. "Lagardère - 11.290 mil. dolari), urmate de alte grupuri ale caror cifre de afaceri pe anul 1998 oscileazaIntre 2 si 8 milioane dolari, astfel: "Havas", Franta (8.859, mil. $), "ARD", Germania (5.597 mil. $), "BBC", "Pearson" si
"Carlt on", Marea Britanie (cu cate 3.824 mil. $, 3.755 mil. $ si, respectiv, 2.865 mil. $), "Wolteres Kluwer", Olanda (2.668
mil. $) "CTL-UFA", Luxemburg (2.592 mil. $) si "RAI", Italia (2.353 mil. $) - sursa: CIT Publications Media Map 1998 in
European Media Business and Finance, iunie 1998, apud N.T. - Desmoulins, cit. p. 120. Un clasament al marilor
grupuri media pe mapamond, aduce in fruntea lui grupul german citat ("Bertelsman" - 12. 498 mil. $), urmat de mai multe
grupuri din SUA ("Walt Disney" - 12.117 mil. $, "Viacom" - 12.084 mil. $, "Time Warner" - 9.201 mil. $, "Time Warner
Entertainment" - 7.010 mil. $), grupul asutralian "News Corporation" (10.619 mil. $), "Sony", Japonia (9.087 mil. $), doua
grupuri franceze, "Havas" (7.324 mil. $) si "Matra Hac hette" (6.466 mil. $), pe locul 10, iar inaintea lui grupul german
"ARD", (cu 6.450 mil. $).
Trecand peste alte clasamente care prisc cifrele de afaceri din audiovizualul primelor 12 grupuri mondiale,
dominate de SUA, in proportie de peste 50%, trecand, de asemenea, peste elele cu primele 20 de grupuri multimedia
din lume, la fel dominate de SUA, o lasam pe NadineToussaint -Desmoulins sa emita o judecata finala: "Astfel, massmedia
- principala sursa de informatii, cultura si dirtisment - ocupa un loc pe care il putem considera destul de putinImportant in economic. Acest loc este departe de a fi pe masura impactului politic exercitat si a pasiunilor suscitate.
Totusi analizele prospecti tind sa demonstreze ca ponderea economica a mass-media ar putea sa creasca in
viitorul apropiat nu datorita presei scrise, ci mai degraba audiovizualului (subl. V.V.) o data cu dezvoltarea programelor si
a serviciilor numerice si cu punerea in aplicare a noilor norme tehnice de difuzare a imaginii si a sunetelor. Schimbarea
echipamentelor de productie si de receptie va fi atunci mai connabila. Celebra "conrgenta" va impune producerea
operelor originale necesare pentru a alimenta dirsele canale mass-media, care nu se vor mai multumi cu reluari ale
programe lor mai chi" (Idem, p. 121).


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani