Asupra modului in care proanda si manipularea indidului influenteaza opinia publica in camp politic sunt de
retinut opiniile lui Rémy Rieffel din studiul "Presa si ata politica" (in vol. "Médias" coord. C. J. Bertrand 1995, op. cit.).
Care este rolul pozitiv al presei? Unul dintre cei care au relevat acest rol (in mod special al presei scrise) in constituirea
dezbaterii asupra democratiei, a fost Gabriel Tarde, in sectiunea sa "Opinia si multimea" (1901). Gratie dezvoltarii mijloacelor
de comunicare si transport, dar si datorita succesului presei populare de mare tiraj, gusturile si ideile se raspandesc mult
mai rapid pe ansamblul teritoriului national si se creeaza o unificare a subiectelor de conversatie. Altfel spus, presa dene
un factor de constituire a opiniei publice. Ea coaguleaza opiniile personale/locale, faramitate, transformandu-le in opinii
sociale si nationale. Spre deosebire de multime care actioneaza intr-un mod impulsiv si dezordonat, opinia este mult mai
elaborata.
In alt , Gustave le Bon in lucrarea " Psihologia maselor" nota ca multimea este prin definitie credula, ca are neoe
de un conducator pentru a o conduce. Acesta din urma, gratie carismei sale, adica puterii de fascinatie si de sugestie
trebuie sa "imblanzeasca" masele, sa le faca docile folsind mijloace de actiune apropiate de tehnicile de proanda.
Sociologul german Serge Tcha Kotine, mostenitorul ideilor lui Le Bon, considera ca multimea gandeste instinctiv, dupa
modelul reflexului conditionat propus de Pavlov. Iar Paul Lazarsfeld si colaboratorii sai au studiat in perioada 1940-l950Importanta radioului in campaniile electorale. Acest scurt incurs este completat azi cu tehnicile de marketing, sondajele de
opinie si mai ales mesajele micului ecran, premise ale transformarii radicale a dezbaterii democratice. Ideile politice
circumscriu in mod obligatoriu in modelul mediatic pentru a avea sanse sa fie receptate.
In ziunea lui Rémy Rieffel mai multe componente definesc raporturile presei cu ata politica. Le enuntam succint:Informatia politica difuzata in cadrul unei democratii se supune in principiu modelului argumentarii orientate in
terminologia lui Serge Proulx si Philippe Breton.
In acest caz, se pune accentul pe anumite calitati ale candidatului si se estompeaza defectele. Acestea inseamna
orientarea argumentarii intr-un sens favorabil candidatului fara deformarea mesajului.
Ø Ø Proanda este fundamentata pe o argumentare manipulata, fiindca mesajul transmis este deformat cu
buna stiinta, in vederea unui scop precis. Ea trebuie sa utilizeze toate mijloacele tehnice disponibile (presa, radio,
teleziune, afise, cinema), sa fie continua si durabila pentru a determina adeziunea publicului-receptor.
Ø Ø Dezinformarea se bazeaza pe o argumentare voit deturnata, mistificata. Acolo unde proanda poate uneori
sa insele cu informatii exacte dar partiale, dezinformarea "minte" sistematic cu informatii intentionat inexacte.
Ø Ø "Noua" comunicare politica.
Viata politica moderna se margineste, de multe ori, la a combina intr-o maniera mai mult sau mai putin subtila, diferite
modalitati de argumentare si diverse tehnici de persuasiune. In deceniile 1960 -1970, in Franta, presa audio-zuala era
controlata cu grija de Putere. Catre sfarsitul anilor 19070 se constata o profunda schimbare de atitudine, sub influenta
modelului american. Jurnalistii sunt considerati veriili interlocutori cu care guvernantii dezbat problemele actualitatii.
Comunicarea politica mai ales in campaniile electorale este un joc complex intre trei actori: candidatii, presa si publicul.
Ce roluri au acestia?
ü ü Candidatii cauta, prin intermediul sondajelor, sa depisteze cererile si asteptarile cetatenilor, sa-si evalueze
propriile imagini pentru a le ameliora sau rectifica, studiaza si oferta electorala a concurentilor lor.
ü ü Presa filtreaza informatiile ce ii parn: ea interpreteaza argumentele, cuntele, imaginile oamenilor politici,
serndu-se de sondajele de opinie care ar trebui sa reflecte opiniile si asteptarile cetatenilor.
ü ü Publicul este asaltat cu o enorma cantitate de mesaje venind, in acelasi timp si de la candidati si de la presa,
mesajele pe care trebuie sa le trieze si sa le interpreteze daca vrea sa se regaseasca in focul evenimentelor. Astazi avem
de-a face cu o comunicare de tip nou, deoarece aceasta a integrat in obiectivele sale principiile si tehnicile de marketing.
Alaturi de "modelul dialogului", care pune accentul pe rationalitatea argumentelor si de "modelul proandistic", careIerarhizeaza rolurile (elita fata in fata cu masele) si care face apel la credinta si la emotiile auditoriului, "modelul
marketing" (dupa terminologia lui Gilles Acache) se bazeaza pe instrumentele inspirate de metodele comerciale ut ilizate
de intreprinderi.
Ø Ø Utilizarea noilor tehnici. Folosirea unor tehnici sofisticate si a unor profesionisti ai persuasiuni este una din
principalele trasaturi ale comunicarii oamenilor poltici. Acest proces a inceput in 1952, in S.U.A., in timpul campaniei
prezidentiale a lui Eisenhower, care a fost primul ce s-a sert de spoturi publicitare in politica.
Ø Ø Efectele mediatizarii asupra etii politice.
Influenta "noului" mod de comunicare politica se face simtita la trei nivele: in primul rand asupra guvernantilor si
asupra intregului esichier politic, care trebuie sa tina seama de schimbarile intervenite in arta de a comunica; in al doilea
rand asupra guvernatilor, adica electoratul, din ce in ce in ce mai sensibil la mediatizarea etii politice; in al treilea rand
asupra spatiului public, inteles aici ca locul de exprimare si de schimb de idei asupra chestiunilor publice, cadru unde seIntalnesc oamenii politici, cetatenii si jurnalistii. In conceptia lui Michel Rocard, schimbarile intervenite in modul de
comunicare au generat patru constrangeri carora politicienii trebuie sa li se supuna: transparenta (obligatia de a nu