Calitatea smaltului dentar




Rezistenta smaltului dentar fata de carie este, in buna parte, conditionata de structura sa, care este determinata, la randul ei, pe de o parte de influentele ce s-au exercitat asupra dintelui in perioada de dezvoltare, iar pe de alta parte de influentele exogene si endogene exercitate asupra dintelui adult.
in perioada de dezvoltare dobandirea rezistentei la carie a unui dinte reprezinta, aproape in intregime, achizitia acestei perioade, fiind tributara desfasurarii normale a tuturor metabolismelor intermediare.
Instalarea unor tulburari metabolice produse de o alimentatie nerationala, discrinii sau boli intercurente, poate avea o serie de repercusiuni asupra germenului dentar in formare la fat, in cazul gravidei, sau asupra dezvoltarii si mineralizarii dintilor permanenti, in cazul copilului.
Consecinta acestora este o structurare deficitara a tesuturilor dure dentare in dispunerea cristalelor de hidroxiapatita din smalt si din dentina, intr-o arhitectura modificata fata de cea normala (displazii) si cu micsorarea continutului in saruri minerale, concomitent cu cresterea cantitatii de tesut organic (hipoplazii).
Displaziile si hipoplaziile fac parte din grupul distrofiilor dentare fiind capabile sa favorizeze aparitia procesului carios, sau sa grabeasca evolutia sa prin acumulare de microorganisme bucale acidogene si hidrocarbonate fermentabile in defectele de structura ale smaltului.
Gravitatea distrofiilor este functie directa de momentul aparitiei tulburarilor metabolice in cursul formarii smaltului (cu cat mai precoce, cu atat mai grav), de intensitatea si durata acestor dismetabolisme, de acumularea mai multor factori dismetabolici, precum si de insumarea actiunii acestora de-a lungul mai multor etape de dezvoltare a dintelui.
Din aceasta perspectiva, cunoscand cat mai bine factorii care pot perturba etapele de formare a smaltului si anume: constituirea matricei organice, mineralizarea si maturarea preeruptiva, cresc si posibilitatile de prevenire a cariilor dentare.

Perturbarea formarii matricei
organice a smaltului

Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este cauzata de urmatorii factori:
. carenta in vitamina A, numai in formele foarte grave, poate genera leziuni hipoplazice usoare ale incisivilor temporari. Uneori se intalneste si atrofierea organului smaltului, cu sistarea formarii de smalt, insotita de largirea zonei de predentina si mineralizarea partiala, defectuasa, a dentinei primului molar permanent;
. carenta in vitamina C, in caz de scorbut infantil, poate produce microchisturi si microhemoragii in organul smaltului. La adultii suferind de scorbut nu apar modificari structural in smalt.
. rolul oligoelementelor. Prezenta in dieta a borului, vanadiului, molibdenului, manganului, fluorului, strontiului, litiului si cuprului, in perioada de formare a dintilor a redus frecventa cariei dentare la sobolanii de experienta.
S-a constatat ca unele oligoelemente cum sunt borul, fluorul si molibdenul induc modificari in morfologia coroanelor dentare prin rotunjirea varfurilor cuspizilor, largirea si reducerea santurilor ocluzale si chiar micsorarea dimensiunilor, defavorizand astfel acumularea resturilor alimentare. Seleniul, in schimb, are o actiune contrara, favorizand aparitia cariilor.
Trebuie subliniat ca actiunea carioprotectoare si cariofavorizanta a oligoelementelor pare conditionata si de cantitatea ingerata. Astfel, cantitati exagerate de strontiu, molibden si bor maresc frecventa cariilor, iar aportul marit de seleniu devine carioprotector, ceea ce dovedeste ca o crestere foarte importanta duce la un efect contrar.

. principiile nutritive (glucide, proteine, lipide)
Glucidele ar favoriza debutul proceselor carioase nu numai prin mecanismul local de fermentatie, ci si printr-o influenta sistemica si chiar structurala.
Alimentatia saraca in proteine, in sarcina si alaptare a indus la descendentii sobolanilor modificari morfologice cu disparitia unor cuspizi si reducerea generala a coroanei dentare.
Dietele cariogene bogate in zahar, dar lipsite de acizi grasi esentiali, au generat la sobolani leziuni severe ale adamantoblastilor insotite de o structura neomogena, cu mari neregularitati a matricei smaltului, conferind aspectul de "fagure de miere".
. bolile infecto-contagioase. Ipoteza ca febrele eruptive ca rujeola, scarlatina,varicela sunt urmate de distrofii dentare nu a fost confirmata pana in prezent.
In schimb rujeola, intre saptamanile a sasea si a noua de sarcina, poate produce o hipoplazie accentuata a smaltului la copil.
De asemenea, este cunoscut ca in sifilisul congenital smaltul capata defecte structurale ca rezultat al distrugerii sau lezarii adamantoblastilor.

Perturbarea mineralizarii matricei smaltului

. carenta in calciu si fosfor. Se pare ca aportul foarte scazut de calciu reduce cantitativ tesuturile dure dentare in formare, fara a afecta insa continutul mineral total, spre deosebire de fosfat, in care nu este afectata cantitatea de tesut format, dar scade continutul mineral si este interesata structura dentinei.
De subliniat, ca aceste modificari de structura nu afecteaza rezistenta la carie a dintilor, cu conditia ca fosfatul si calciul din alimentatie sa nu coboare sub 0,4%.
. raportul calciu-fosfat din alimentatie, in limitele intalnite in alimentatia normala (de la 2/1 la 1/3) nu favorizeaza aparitia cariilor. Pastrarea unui raport optim calciu-fosfor este deosebit de importanta in dirijarea proportiei de fosfati si carbonati care intra in alcatuirea smaltului pe cale de mineralizare. Alimentatia cu un raport deosebit de crescut calciu-fosfat duce la incorporarea preferentiala a carbonati lor in smalt.
De aici cresterea susceptibilitatii la carie a dintilor respectivi, deoarece carbonatii confera smaltului o cristalinitate deficitara cu permeabilitate si solubilitate crescuta, in conditiile coborarii pH-ului mediului bucal.
. rolul fluorului. Captarea fluroului de catre smalt are drept urmare reducerea solubilitatii in solutie acida, deci cresterea rezistentei la carie.
. carenta in vitamina D duce la structurarea unui smalt hipoplazic, ceea ce favorizeaza aparitia cariilor. Vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale a smaltului, intervenind chiar si in perioada formarii matricei.
. dereglari hormonale.
Insuficienta paratiroidiana are efecte numai asupra dintilor in dezvoltare, interferand atat perioada de formare a matricei, cat si cea de mineralizare a dentinei si smaltului, ceea ce conduce la intarzierea eruptiei.
Insuficienta tiroidiana afecteaza cresterea si dezvoltarea tesuturilor dentare, cu reducerea uneori a marimii coroanei, dar influenteaza in special eruptia, care este mult intarziata. Cresterea frecventei cariilor apare secundar, datorita modificarilor de vascozitate a salivei.
Hipertiroidia produce o actiune toxica celulara generala care se rasfrange si asupra odontoblastilor.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu