In prezenta lucrare voi incerca sa tratez aspectele referitoare la un caz de poluare constatat personal, si anume fumatul.
Este putin ciudat sa spunem ca fumatul este o sursa de poluare. Majoritatea persoanelor considera fumatul ca fiind un obicei prost, daunator omului. Putini se gandesc ca acest viciu poate dauna chiar si mediului inconjurator.
Cu totii stim ca fumatul dauneaza grav sanatatii. Conform Directivei Consiliului CE 89/622/CCE, pe toate pachetele de tigari si in cadrul reclamelor sau ale oricarei modalitati de promovare a tigarilor, producatorii au obligatia de a mentiona acest lucru. Deci oricat am vrea sa ne ascundem de informatiile referitoare la pericolele pe care le implica fumatul asupra vietii, acestea ne sunt reamintite in viata de zi cu zi prin lege. In Europa, obiceiul de a fuma este relativ recent, s-a dezvoltat rapid in prima jumatate a secolului XX. Noile tigarete , mult mai accesibile consumatorilor de toate varstele, din toate mediile sociale si cu venituri dintre cele mai variate, au declansat un adevarat boom de piata.
Planta de tutun are o compozitie chimica complexa. Fumul rezulta prin arderea incompleta a tutunului: arderea este totala numai la capatul aprins al tigaretei unde temperatura atinge 850 grade C. Pe masura ce creste distanta de la portiunea aprinsa a tigaretei, arderea devine incompleta: elementele nocive ale fumului sporesc pe masura ce ne apropiem de portiunea finala ( capatul terminal ).
In urma arderii unei tigari rezulta 2 litri de fum: in timpul arderii tigarii se formeaza cam 4000 de compusi chimici, ca urmare a proceselor fizico-chimice si termodinamice, peste 300 din aceste substante sunt toxice iar mai mult de 40 sunt CANCERIGENE. Cei mai toxici produsi sunt : GUDRONUL , OXIDUL DE CARBON , NICOTINA.
Alte substante toxice continute de fumul de tigara sunt:
ACETONA-utilizata ca decapant pentru diluanti
AMONIACUL
DDT ( insecticid )
BUTANUL ( gaz pentru brichete )
HIDROGEN CIANHIDRIC-substanta letala
PLUMB
METANOL ( combustibil pentru rachete )
POLONIU 210 ( reziduu radioactiv )
RADON ( gaz radioactiv )
ACID SULFURIC.
Arderea tutunului creaza doua tipuri de fum:
-secundar
-principal
Fumul secundar se duce direct in aer de la capatul care arde , are concentratie mai mare decat compusii nocivi din fumul principal inspirat de fumator si anume: de trei ori contine mai multa benzpirena, dedoua ori mai mult gudron si nicotina, de cinci ori mai mult oxid de carbon si de cincizeci de ori mai mult amoniac.
Cu toate acestea majoritatea oamenilor ignora riscul reprezentat de fumat. Din pacate majoritatea legilor si a avertismentelor impotriva fumatului prevad modul in care fumatul afecteaza organismul uman, fara a se mentiona si faptul ca acest obicei dauneaza si atmosferei, florei, faunei, solului etc.
Cum am constatat acest caz de poluare? Din pacate nu este un caz de poluare. Este un fenomen cu care ne intalnim la fiecare pas si care a ajuns sa ne afecteze in mod inevitabil. Tot ce putem face este sa minimizam contactul cu persoanele fumatoare, sa evitam locurile publice unde se fumeaza. Insa nu putem trai izolati de societate.
Tot ce trebuie sa fac ca sa observ in mod concretefectele fumatului asupra mediului este sa ies la geam si sa privesc in gradina blocului unde locuiesc. Sute, poate chiar mii de chistoace de tigari sunt zac prin iarba tot mai rara si printre florile pe care putinii locatari carora le mai pasa, le ingrijesc. Zilnic sunt aruncate zeci de chistoace care contribuie la contaminarea solului cu substante nocive si la sufocarea vegetatiei. O alta modalitate de a simti efectele fumatului este pur si simplu pe strada. O mare parte a populatiei fumeaza. In cazul in care doresti sa intri intr-un local este aproape imposibil gasesti un spatiu amenajat special pentru nefumatori. De obicei trebuie sa sapi prin fumul gros de tigara care pluteste in aer si care iti umple hainele de un miros oribil. Incercand sa gasesc explicatia ingradirii libertatilor nefumatorilor tind sa cred ca nici macar nu exista nefumatori; doar fumatori activi si fumatori pasivi.
Fumatorii PASIVI inhaleaza din aerul viciat intr-o ora, cantitatea de nicotina continuta de o tigara.
Fumatul pasiv provine din fumul scos de capatul aprins al tigarii si din fumul inhalat direct de un nefumator de la tigara unui fumator. Este deci fumatul involuntar la care sunt supusi nefumatorii din partea celor ce fumeaza. Fumatul pasiv este un poluant major al aerului din spatiile inchise. Agentia de Protectie a Mediului din SUA, a clasificat fumatul pasiv ca fiind un agent cancerigen de tip A sau o substanta carcinogena pentru om, pentru care nu exista nici un nivel sigur de expunere.
Persoanele care nu fumeaza si care respira fumul provenit de la tigarile celor din jur, prezinta multe din afectiunile de care sufera si fumatorii.
...............
Daca renunti la alcool, tigari, faci efort fizic moderat si manaci fructe si legume de cinci ori pe zi, traiesti cu 14 ani mai mult decat cei care nu adopta niciunul dintre aceste principii. Aceasta este cea mai noua descoperire a unei echipe de cercetatori britanici, care au studiat in ultimii ani evolutia unui grup de 22.244 de englezi.
Faptul ca o dieta sanatoasa contribuie la o viata mai lunga este stiut deja, insa rezultatele noului studiu au cuantificat efectul acestui stil de viata. "Prin acest raport am reusit sa evidentiem faptul ca pana si micile schimbari ale modului in care traim aduc imbunatatiri enorme sanatatii. De aceea vrem sa incurajam o schimbare de atitudine in acest sens", a declarat unul dintre cercetatori pentru jurnalul PloS Medicine.
Cercetatorii britanici au constatat ca schimbarea in stilul de viata care aduce cele mai mari beneficii este renuntarea la fumat, dupa care urmeaza consumul fructelor si legumelor. Numai daca sunt eliminate tigarile, starea sanatatii umane se imbunatateste cu 80%, potrivit raportului.
"Inarmati cu informatiile publicate in raportul nostru, oficialii din domeniul sanitar ar trebui sa incurajeze mai mult schimbarea de comportament si alimentatie in randul celor de varsta a doua si a treia", au concluzionat autorii studiului.
...............
POLUAREA aerului, cauzata de tigari, e de 10 ori mai mare decat poluarea rezultata de la motoarele diesel, arata un studiu realizat de specialisti italieni.
Cercetatorii au comparat particulele emise in fumul de la un motor diesel modern, in care s-a introdus un tip de motorina saraca in compusi sulfurati, cu particulele din fumul de tigara. Trei tigari au produs de 10 ori mai multe particule decat motorul diesel.
"Am fost foarte surprins. Nu ne-am asteptat sa gasim o atat de mare diferenta", spune Giovanni Invernizzi de la Unitatea de Control al Tutunului, o subdiviziune a Institutului National al Cancerului din Milano, cel care a condus studiul.
Ivan Vince, un expert al poluarii aeriene de la Ask Consultants, din Londra, spune ca cifrele sunt plauzibile, declarand ca tigarile emit mult mai multe particule susceptibile a fi respirate, decat noile generatii de combustibili saraci in compusi sulfurati, care ajuta la reducerea emisiilor de particule.
Afectiuni ale ochilor
"Particulele mici, cu o marime de cel mult 2,5 micrometri, pot trece direct in alveolele pulmonare, unde substantele cancerigene produc cele mai mari pagube", spune Vince pentru The New Scientist.
"Majoritatea chimicalelor emise de tigari au viata scurta si produc cele mai multe pagube mediului imediat inconjurator. De exemplu, aldehidele ataca plantele, ochii oamenilor si aparatul respirator", noteaza el. Oxidul nitric, de asemenea produs de tigari, e responsabil pentru smogul fotochimic si pentru formarea moleculelor de ozon in atmosfera oraselor mari. "Cum din ce in ce mai multi oameni sunt fortati de familie sa fumeze afara, efectele nocive asupra mediului vor creste, cu siguranta", continua cercetatorul.
Invernizzi spera ca rezultatele acestui studiu vor fi o arma eficienta impotriva fumatului juvenil. "Adolescentii din Milano intreprind campanii impotriva poluarii mediului, adesea cu o tigara in coltul gurii. Le putem arata ca si fumatul afecteaza mediul."
Mihai Surducan
Chimicalele, fumul, poluarea, alergenii si alte pericole pentru sanatate au devenit obisnuite in mediul actual si uneori pot produce imbolnaviri. Poate unii sufera de dureri de cap misterioase care apar doar in weekend. Sau sufera de greata si de eruptii cutanate dupa ce s-au mutat intr-o casa nou construita. Aceste simptome pot fi cauzate de expunerea la toxine care se gasesc frecvent in case, locuri de munca si comunitati. De exemplu: acele dureri de cap care apar doar in weekenduri pot fi un rezultat al unui cos de fum defectuos care emana monoxid de carbon. Folosirea unui semineu creeaza un curent de aer retrograd de gaze care pot cauza dureri de cap. Inlocuirea cosului de fum poate face ca durerile sa dispara.
Materialele de constructii folosite in casele noi-izolatia, adezivele pentru parchet, lemnul presat - emit formaldehida, care poate cauza greata si eruptii cutanate. De asemenea, hartia care formeaza suprafata exterioara a tapetului este un mediu excelent de crestere a mucegaiului. Expunerea la aceste mucegaiuri poate cauza probleme respiratorii si simptome asemanatoare alergiilor si pot provoca atacuri de astm.
Medicul sau pacientul pot sa nu stie care e cauza bolii sau aceasta poate fi confundata cu o alta problema. Factorii de mediu periculosi pot agrava sau produce o mare varietate de boli. O evaluare meticuloasa a mediului de lucru, de trai sau de joaca poate scoate la iveala adevaratii vinovati.
Cauze
Expunerea pe durate scurte si lungi la factori de mediu cum ar fi chimicalele, fumul, poluarea, alergenii sau alte toxine pot cauza boala de mediu. Chimicalele din fumul de tigara sunt recunoscute ca fiind o cauza de cancer pulmonar. Expunerea la azbest, un material de contructii folosit frecvent poate cauza tumori in seroase (foitele care captusesc cavitatile toracice si abdominale), cancer pulmonar si alte maladii.
Sobele cu lemne si alte instalatii de gaz incorect ventilate pot determina probleme respiratorii. Consumarea apei de la o fantana rurala contaminata cu pesticide sau solventi de la o fabrica din apropiere poate cauza cancer sau alte probleme neurologice.
Inhalarea sporilor de la mucegaiuri care cresc pe materialele de constructie poate cauza probleme respiratorii si poate agrava astmul. Expunerea la diverse chimicale la locul de munca poate cauza sterilitate, mai ales la barbati.
De multe ori, nu se cunoaste faptul ca aceste expuneri determinau aparitia bolii. Nu se cunosc tipurile sau cantitatile de chimicale la care oamenii sunt expusi zi de zi, mai ales in cazul bolilor cu un debut lent, de cativa ani sau zeci de ani.
Simptome
Simptomele depind de factorul de mediu incriminat pentru aparitia bolii. Simptome frecvente includ durerile de cap, tusea, fatigabilitatea si greata. In unele cazuri, se poate ca pacientul sa nu aiba nici unul din aceste simptome o durata de cativa ani sau zeci de ani, pana cand maladia nu a progresat destul pentru a determina aparitia simptomelor. In alte cazuri, expunerea poate cauza reactii imediate de tip alergic, cum ar fi cea la contactul cu acarienii de praf, gandacii de bucatarie, polenul sau animalele de casa, care declanseaza crize de astm. De asemenea, simptomele pot aparea gradat si se pot inrautati pe masura ce expunerea se alungeste.
Pentru unii, locul de munca intr-o cladire cu o calitate proasta a aerului poate cauza dureri de cap, accese de tuse, ameteala, oboseala si greata.
Cladirea poate avea o ventilatie improprie, determinad expunerea la gazele rezultate din fumul de tigara sau evaporarea produselor de curatat.
Sau poate contine bacterii, mucegaiuri sau virusuri care s-au acumulat in sistemul de aerisire si in ductele de racire sau incalzire, in parchet, covoare, tiglele de la acoperis, sau in materialele izolatoare si care pot cauza febra, frisoane, dureri musculare, tuse si alte simptome respiratorii.
Simptomele bolii de mediu sunt dificil de diagnosticat si pot fi confundate cu alte probleme medicale. Daca se suspecteaza ca expunerea la aceste toxine sta la baza imbolnavirii este important ca pacientul sa discute suspiciunile cu medicul curant.
Cum se poate stii daca simptomele sunt cauzate de un factor de mediu?
Medicul sau pacientul pot sa nu stie ca maladia e legata de expunerea la un factor toxic decat daca simptomele nu dispar si apar in functie de locuri sau momente precise. E nevoie de o adevarata munca de detectiv din partea medicului si a pacientului pentru a pune diagnosticul unei boli de mediu. De exemplu, daca pacientul tine un jurnal al simptomelor, acesta poate descoperi ca simte senzatia de greata si de oboseala pe parcursul intregii saptamani lucratoare, dar se simte mai bine in weekenduri si in vacante. Proasta calitate a aerului din cladirea unde se afla locul de munca, pe care unii o numesc "sindromul cladirii bolnave", poate fi suspectat ca fiind cauza bolii. Dar daca nu se discuta variatiile simptomatologiei cu medicul, va fi dificil pentru pacient sa faca singur aceasta corelatie.
Verificarea peretilor de acasa sau de la locul de munca pentru gasirea eflorescentei - o substanta alba sau cristalina care seamana cu un praf care se acumuleaza pe suprafata betonului, ghipsului sau a zidariei - poate fi un indicator initial bun al prezentei mucegaiurilor sau al umezelii care duce la formarea mucegaiurilor. Prelevarea unei probe de aer, prin care specialistii analizeaza o proba de aer din interiorul cladirii este o alta metoda de determinare a prezentei mucegaiurilor.
De multe ori a rezolva misterul nu este atat de simplu. Boli mult mai grave pot apare datorita unei expueri care a avut loc acum cateva zeci de ani. Se poate ca pacientul sa fi locuit intr-o zona poluata de desuri industriale sau a lucrat la remodelarea caselor vechi care contin azbest. Inainte de a vorbi cu medicul, pacientul ar trebui sa se gandeasca la istoricul sau personal, locuri de munca precedente, case in care a locuit si activitati din trecut.
Fumul de tigara
Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. Fumul de tigara cauzeaza mai mult de 87% din cancerele de plamani, dupa parerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral.
Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4,700 compusi. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator. Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza, acesta ar trebui sa-i roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales daca sunt alergici sau au astm.
Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing (respiratie sueiratoare), de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta. Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni, ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna, care poate cauza infectii ale urechii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa.
Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. Fumul de tigara poate determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat, pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu
Boli cauzate de fumat
In afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecventa la fumatorii inveterati, numeroase studii au dovedit o relatie directa intre fumat si frecventa cancerului care atinge organe mai indepartate de contactul cu atmosfera poluata de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vezicii urinare este de doua ori mai mare la fumatori decat la nefumatori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavitatii bucale si al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bungeteanu).
Tutunul este de asemenea implicat in aparitia bolilor respiratorii acute si a bronhopneumopatiilor cronice obstructive .
Bolile respiratorii acute, traheitele, bronsitele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fumatori decat la nefumatori.
Dupa Holland, bronsita cronica se intalneste la 8% dintre nefumatori fata de 27% la fumatorii cu un consum pana la 10 g tutun pe zi, 40% la fumatorii ce consuma 12 - 24 g pe zi si 50% din fumatorii ce consuma peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoaca o hipersecretie a mucoasei bronsice si consecutiv o cilio-toxicitate care impiedica drenajul secretiilor bronsice acumulate.
Indepartarea particulelor depuse in caile aeriene se face in mod diferit la fumatori fata de nefumatori.
. La nefumatori, indepartarea incepe imediat dupa inhalare. Ea este rapida pentru toate particulele depuse pe caile aeriene mai largi si mai centrale, apoi mai lenta pentru particulele depuse pe caile aeriene mici si periferice, astfel incat nu se mai observa nici o retentie.
. La fumatori, fenomenele de epuratie sunt intarziate si prelungite avand loc un stocaj anormal al particulelor straine in caile respiratorii.
Alaturi de cilio-toxicitatea tutunului exista si toxicitate celulara directa in sensul unei inhibitii a activitatii celulelor care intervin in mecanismele de epurare bacteriana. Este de mentionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse in evidenta la unii astmatici.
Evolutia bronsitei cronice obstructive in cazul in care nu se abandoneaza fumatul duce la ingustarea cailor respiratorii , la tulburari ventilatorii progresive , la insuficienta respiratorie grava incompatibila cu cel mai mic efort si in final la dependenta sociala si la pierderea vietii .
In Sfarsit Nefumator
Vrei sa te lasi de fumat ?
Peste 90% sanse de succes!!! (Metoda usoara), folosind metoda prezentata in aceasta carte, cu traduceri in peste 20 de limbi, cinci milioane de exemplare vandute, versiuni audio, video si CD-ROM.
Este usor si placut sa te lasi de fumat cu aceasta metoda. Nu esti supus(a) unui tratament de soc. Nu ai nevoie de vreun substitut. Nici macar n-ai sa te ingrasi.
Fumatul este implicat in aparitia numeroaselor boli cardiovasculare . Desigur ca el nu este factorul exclusiv dar este una din cauzele importante alaturi de:
. modul de alimentatie
. sedentarism
. stresul nervos
. hiperlipoproteinemia
. hipertensiunea arteriala etc.
Fumatul antreneaza o constrictie vasculara si o reducere a temperaturii cutanate cu 0,5 - 3 grade la nivelul extremitatilor.
Efecte secundare ale fumatului:
Sunt considerate de asemenea ca efecte secundare ale fumatului:
. modificarile turbiditatii plasmatice
. concentratia de colesterol si beta lipoproteine
. adezivitatea si agregarea trombocitelor.
Tabagismul este cauza majora a cardiopatiei ischemice . Riscul fumatorilor de a muri de cardiopatie coronariana este de doua ori mai mare decat la nefumatori. Studii efectuate la persoane cu coronaropatii au aratat ca fumatul unei tigari are un efect similar cu al unei injectii cu nicotina, in sensul ca el produce:
. o crestere imediata a presiunii sanguine
. o crestere a debitului cardiac
. o reducere a capacitatii globulelor rosii de a transporta oxigenul la organele vitale.
Implicatiile fumatului in evolutia coronaropatiilor si arteriopatiilor s-ar datora actiunii directe asupra celulelor ganglionare ale sistemului nervos vegetativ si efectului imediat al nicotinei asupra suprarenalelor si hipofizei.
In legatura cu suferintele coronariene la fumatori studii statistice au aratat ca exista o relatie stransa intre fumat si ingestia de zahar . Fumatul ar fi asociat cu cresterea numarului de cesti cu bauturi calde consumate zilnic (cafea, ceai) si cu zaharul ingurgitat. Astfel fumatul cat si consumul concomitent de zahar sunt implicate in determinismul bolii degenerative coronariene .
Printre alte boli cardiovasculare in care este incriminat fumatul amintim hipertensiunea arteriala si arteriopatia obliteranta a membrelor inferioare care duce la gangrene, amputatii etc. S-a constatat ca 95% din arteritiei ar fi mari fumatori si ca 11,4% din amputatiile efectuate la arteritici ar fi putut fi evitate daca s-ar fi abandonat tutunul.
Consecintele nefaste ale fumatului se inregistreaza si la nivelul aparatului digestiv . Astfel, ulcerul gastroduodenal este de doua ori mai fecvent la fumatori fata de nefumatori. Durerea ulceroasa este mai intensa si mai durabila la fumatori, iar complicatiile ulcerului sunt mai frecvent la acestea. Principalul mecanism in inducerea ulcerului la fumatori ar fi inhibitia secretiei pancreatice alcaline care tamponeaza aciditatea continutului gastric ajuns in duoden. Agentul care produce aceasta inhibitie se presupune a fi nicotina.
De ce sunt tigarile atat de daunatoare?
Pana in prezent s-au izolat 1350 de constituienti ai fumului de tigara si se pare ca numarul lor este mult mai mare. In fumul de tigara se regasesc cu o singura exceptie, cele 481 de substante cancerigene izolate de catre Hartwell .
La originea tulburarilor cardiovasculare la fumatori stau in principal doua dintre elementele principale ale fumului de tigara: nicotina si oxidul de carbon . Acesta din urma impreuna cu hemoglobina formeaza un component stabil, carboxihemoglobina, care se comporta in sangele marilor fumatori ca un element extrem de nociv, provocand tulburari de oxigenare, tramboze si infarcte.
Dupa cum arata o revista franceza, Institutul National Francez al Sanatatii imputa tabacismului 70000 din decesele anuale din tara. Din cele 70000 de victime, 20000 isi pierd viata ca urmare a infractelor miocardice, ceva mai mult de 15000 din cauza bronsitelor si 35000 in urma cancerului.
Printre numeroasle substante nocive identificabile, 46 de substante chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi canceriogene . Cercetarile recente au aratat ca fumul de tigara se combina cu aerul si formeaza compusi cancerigeni, asa numitele nitrozamine, care reprezinta de fapt un pericol si pentru nefumatori.
In Sfarsit Nefumator
Vrei sa te lasi de fumat ?
Peste 90% sanse de succes!!! (Metoda usoara), folosind metoda prezentata in aceasta carte, cu traduceri in peste 20 de limbi, cinci milioane de exemplare vandute, versiuni audio, video si CD-ROM.
Este usor si placut sa te lasi de fumat cu aceasta metoda. Nu esti supus(a) unui tratament de soc. Nu ai nevoie de vreun substitut. Nici macar n-ai sa te ingrasi.
Legatura dintre fumat si cancer
Legatura dintre fumat si cancer este demonstrata indiscutabil. Daca anual mor in lume de cancer 5 - 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauza fumatului. IN afara de substantele continute in tutun cu efect cancerigen prin ele insele (gudron etc.), altele favorizeaza dezvoltarea cancerului si sunt cancerigene. Actiunea lor nociva se execrcita atat la nivelul vailor aero-digestive, cat si asupra organismului in general.
Fumatul este implicat in numeroase localizari ale cancerului:
. Cancerul bronho-pulmonar
. Cancerul de buze
. Cancerul de limba
. Cancerul de orofaringe
. Cancerul de laringe
. Cancerul de esofag
. Cancerul de stomac
. Cancerul de vezica urinara etc.
Evident ca pot interveni si alti factori cancerigeni (alcoolul etc.) dar un lucru este demonstrat si anume faptul ca frecventa cancerului pulmonar este proportionala in toate tarile cu consumul de tigarete.
Relatia este asa de evidenta incat 90% dintre marii fumatori, de peste 40 de tigari pe zi, fac cancer pulmonar . In timp ce cu doua decenii in urma cancerul pulmonar ocupa locul opt in randul localizarilor de cancer in general, in momentul de fata el se situeaza pe locurile 1 - 2 si tinde spre ocuparea locului intai. Deosebit de concludenta este aceasta evolutie in cadrul cancerului pulmonar la femei.
In urma cu trei decenii, la zece cancere la barbati revenea unul la femei, fapt ce oglindea numarul mare de fumatori in randul barbatilor. In prezent, ca rezultat al cresterii numarului femeilor fumatoare, acest raport este de 1 la 4 pe tara si 1 la 3 in Bucuresti, el prezentand tendinta de inrautatire. Doua treimi din randul celor decedati sunt persoane la varste active.
Riscul de imbolnavire este influentat de urmatorii factori:
In general riscul este proportional cu cantitatea de tutun consumata . La consum egal intervin alti factori:
. inhalarea fumului
. inceputul fumului la varste tinere
. rapiditatea cu care se fumeaza fiecare tigara si numarul de fumuri retinute
. obiceiul de a tine tigara intre buze timp mai indelungat, sau de a reaprinde o tigara stinsa
. lungimea filtrului
. expune la alti factori cancerigeni (Ozun).
Fumatul cauzeaza cancerul pulmonar
Astazi nici un specialist sau cercetator in domeniul oncologiei nu se mai indoieste ca:
Fumatul reprezinta cauza favorabila si determinanta a cancerului pulmonar .
La substantele cancerigene din tutun amintite, se adauga unele hidrocarburi aromate policiclice, fenoli , care au actiune directa cancerigena.
(!) Pensularea pielii animalelor cu aceste substante a dus la aparitia unor cancere cutanate, iar inhalarea lor de durata, tot la animale, a determinat cancere pulmonare confirmate histopatologic. Aceste cancere experimentate sunt cu totul asemanatoare celor intalnite la fumatori, care nu fac astazi altceva decat sa repete pe pielea si plamanii lor proprii, aceste experimente si sa demonstreze ca ceea ce s-a constatat la animalele de experienta, se verifica si la om.
De ce mai este nevoie ca atatea milioane de fumatori de pe glob sa repete tragica experienta a celor care i-au precedat si si-au platit viata cu astfel de experimente?
. Nicolas Louis Vauquelin, profesor de chimie din Paris, identifica principiul activ azotat din frunzele de tutun.
. Nicotina - una dintre componenetele tutunului - este principalul daca nu singurul agent raspunzator pentru depedenta pe care o exercita tutunul asupra organismului uman.
. Tigara este considerata a fi o "seringa cu nicotina".
. Nicotinei ii trebuie 7 secunde pentru a ajunge din alveolele pulmonare la creier.
. In 1843, o data cu inceputul industrializarii, are loc si fabricarea primei tigari
. 1881 - in America apare prima masina de fabricat tigari (200 per minut).
. 1910 - in Europa au fost inregistrate 20.000 de marci de tigari (patentate).
. Actualmente, concernele de tigari americane produc anual 1/5 (un trilion de tigari) din toata productia lumii.
. in anul 2030 vor muri 10 milioane de locuitori din cauza fumatului.
. 20 miliarde de tigari sunt fumate pe zi in lume ceea ce inseamna 7 mii de miliarde pe an.
. Fumul de tigara contine 4000 de compusi dintre care sute dintre ei sunt toxici iar 30 de sunt carcinogeni.
. Raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2002 prezinta lista primelor 10 cauze de deces la nivel mondial in functie de gravitate, lista in care fumatul ocupa locul 4:
1. malnutritie;
2. sex neprotejat;
3. tensiune arteriala ridicata;
4. fumat;
5. consumul de alcool;
6. consum de apa in conditii neigienice si masuri sanitare necorespunzatoare;
7. deficienta de fier;
8. inhalare de fum generat de focuri in spatii inchise/ interior smoke inhalation from indoor fires;
9. colesterol ridicat;
10. obezitate.
Tigara, inamicul numarul 1 al sistemului imunitar
Fumatul reprezinta unul dintre factorii de risc pentru dezvoltarea afectiunileor cardiovasculare - atac de inima, atac vascular cerebral, afectiuni vasculare periferice. Afectiunile vasculare periferice implica o serie de conditii ce afecteaza vasele de sange din jurul inimii; de obicei se inregistreaza blocaje arteriale - de exemplu, in picior, un blocaj arterial poate conduce la instalarea gangrenei.
Sistemul imunitar
. Raceala si gripa
. Sinuzitele
. Tutunul
. Somnul
. Alergiile
. Astenia
. Alergii alimentare
. Sarbatori
Adrese utile
. Gimnastica
. Hair-styling
. Laser cosmetic
. Laser terapeutic
. Dermatologie
. Planificare familiala
. Tratamente corporale
. Aerobic
. Fitness
. Adauga cabinet
Ghiduri utile
.Uleiurile de masaj si proprietatile lor
Uleiurile de masaj contin numeroase elemente menite sa hraneasca pielea. Diferitele tipuri de uleiuri au fost folosite in practicarea masajului din cele mai vechi timpuri.
Top Sanatate iti recomanda
.Dieta pentru un posterior atragator
Un plan simplu si eficient de 6 saptamani pentru a obtine un posterior mai mic! Nu poate face miracole in aceste interval, dar poate fi un punct de plecare. Trebuie sa consumi mai putine calorii decat arzi, dar asta nu inseamna sa te infometezi.
Un procent de 40% dintre fumatori mor din cauza afectiunilor cardiovasculare ce sunt agravate de nicotina; atacurile de cord survin, in special, in randul tinerilor fumatori.
Fumul de tigara contine peste 4700 de compusi chimici dintre care 60 sunt cancerigeni. Fumatul este responsabil pentru mai mult de 85% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind de asemenea asociat cu alte forme de cancer: cancer al gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului, colului uterin, rinichilor si colonului. In urma studiilor s-a descoperit ca tutunul este asociat inclusiv cu leucemia.
El mareste riscurile confruntari cu afectiunile cardiovasculare - accidentul cardiovascular cerebral, afectiunile vasculare periferice, anevrismul aortic. Multe componente ale tigarii au fost caracterizate ca "agenti citotoxici" - care au efect toxic asupra celulelor - ce irita aparatul respirator, avand ca rezultat marirea secretiei de mucus bronsic.
Fumatul unei tigari a fost divizat de catre cercetatori in doua categorii: Fumat Principal - FP (mainstream smoke - MS) si Fumat secundar - FS (Sidestream smoke - SM). Fumatul principal se refera la fumul ce este tras in plamani in timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaza fumul ce rezulta din arderea tigarii intre doua fumuri.
Compozitiile chimice ale celor doua tipuri de fum sunt aproximativ calitativ similare din moment ce ambele rezulta din arderea tigarii, insa exista o diferenta semnificativa din punct de vedere cantitativ.
Temperatura la care se formeaza FP este cu mult mai mare decat cea care se fomeaza la FS. Rezultatul consta in faptul ca FS contine o cantitate mai insemnata de compusi organici chimici decat FP. Multe studii au incercat indirect sa demonstreze ca FS este mult mai toxic decat FP.
Chiar daca nu este posibil sa examinam toti compusii si efectele lor toxice, raportul de mai jos se focalizeaza pe componentele cancerigene principale care se regasesc in tigara.
Compusi cancerigeni
. hidrocarburi aromatice policiclice;
. compusi N-nitroamine;
. amine aromatice;
. urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-210).
Tigara si sistemul circulator
. Tutunul contine peste 4000 de chimicale, cele mai multe dintre ele daunand organismului;
. Nicotina determina marirea presiunii sanguine, inima fiind nevoita sa lucreze mai mult si mai greu. Monoxidul de carbon produce accelerarea batailor de inima pentru ca inlocuieste oxigenul din sange.
. Gudronul dintr-o tigara contine sute de chimicale care cauzeaza cancerul.
. Fumatul determina blocarea arterelor - lucru ce conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale si a afectiunilor vasculare periferice. Inima devine suprasolicitata, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaza pe peretii vaselor sanguine, marindu-se riscul de potentiale schimbari fatale in bataile inimii.
. Comparativ cu nefumatorii, fumatorii au un risc de 70% mai mare de confruntare cu o afectiune coronariana mortala.
Factorii de risc ai tigarii
Afla cu ce anume te confrunti, daca fumezi:
. riscul accidentelor vaculare cerebrale se maresc de la 2 la 6 ori mai mult;
. daca iei anticonceptionale si fumezi sporeste si riscul de a prezenta in viitorul apropiat o afectiune cardiovasculara;
. riscul atacurilor de cord se mareste de trei ori mai mult;
. se accentueaza, de 5 ori mai mult, si posibilitatea de a suferi din cauza afectiunilor arteriale periferice, afectiuni ce conduc la gangrena.
Ce se intampla cu fumatorii pasivi?
. Nefumatorii, care traiesc cu fumatorii, sunt predispusi sa sufere un accident vascular cerebral;
. Nonfumatorii copii pot suferi din cauza bronsitei, pneumoniei, astmului.
Tinerii si tigarile
Fumatul reprezinta un obicei care "se ia" de pe bancile liceului:
. 80% dintre fumatorii "novice" sunt studentii si adolescentii;
. Exista mai multi factori care determina o persoana sa se apuce de fumat din timpul scolii: o slaba incredere in sine; parerea gresita conform careia fumatul reprezinta ceva pozitiv; modalitatea de a fi acceptat intr-un anumit grup de prieteni; parinti fumatori; posibilitatea de a cumpara tigari de oriunde.
. Tinerii se lasa de fumat din cauza prietenilor, pretului pachetului de tigari, reactiei parintilor, gustului tigarii.
Beneficiile renuntarii la fumat
. Riscurile dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare se diminueaza foarte mult, dupa numai un an de incetare a fumatului;
. In decurs de 2-6 ani, riscul dezvoltarii afectiunilor coronariene devine similar cu acela prezentat de un nefumator;
. Pe langa beneficiile sanatoase, intreruperea acestui viciu are si beneficii financiare; daca fumezi zilnic un pachet de 20 de tigari de 40.000 lei si te lasi economisesti pe an aproximativ 15 milioane de lei.
Dependenta de fumat
"Cel mai bun remediu vine tot de la vechii indieni, chiar daca ei sunt cei care fumeaza "pipa pacii" cand declara pace. Acest remediu care a existat printre noi de cateva mii de ani se numeste Kombucco. Va pot spune ca la mine a dat rezultate fantastice in ceea ce priveste fumatul. Inainte fumam tigara de la tigara, cate 3 pachete de Kent pe zi! Puternice tigari, stiti, nu? Mi-a placut faptul ca mi-a redus "apetitul" sau "dependenta" de fumat. Nu mai simteam acea nevoie arzatoare sa-mi aprind o tigara.
Asta nu inseamna ca m-am lasat imediat. Dupa prima luna am redus fumatul cam la jumatate, ceea ce era enorm pentru mine. In plus ma simteam mai bine.
Am continuat cu Kombucco timp de inca 2 luni, dupa care nevoia de a fuma mi-a disparut aproape complet.
Cu toate acestea am continuat sa beau Kombucco pentru celelalte efecte ale sale, cu toate ca fumatul nu mai era o problema.
Asta nu inseamna ca acum nu mai fumez o tigara cand ma intalnesc cu prietenii, dar aceasta nu este o problema. Am scapat ca printr-o minune de acea dependenta care ma innebunea. Deci, asta a facut Kombucco pentru mine!" - Mircea G.
Fumatul scurteaza viata cu 35 zile/an. 30% din decesele prin cancer sunt cauzate de fumat. Produse anti fumat NU EXISTA cu o singura exceptie: Kombucco Orientalis. De ce? Pentru ca numai Kombucco Orientalis poate elimina toxinele ce produc dependenta si poate vindeca tesuturile distruse ce pot sa va provoace cancer, chiar daca de azi nu mai fumati. Click aici si va vom oferi 80% reducere la Kombucco Orientalis, pentru sanatatea dv.
"Tratamentul l-am urmat eu si trebuie sa recunosc au aparut semne bune, am redus foarte mult fumatul si nu mai am probleme cu fierea. Oricum trebuie sa continui, cu o noua comanda catre dumneavoastra. Vreau sa va spun ca foarte multe persoane, carora le-am impartasit informatiile cuprinse in site-ul dumneavoastra, au inceput acest tratament. Acest lucru l-ati sesizat probabil din numarul de comenzi venite din orasul Mangalia !
Si toti au fost foarte satisfacuti pana acum de rezultatele date de Kombucco !" -Sorin B. - Mangalia, jud. Constanta
Stiati ca producatorii adauga in tigarile dv. o substanta toxica ce ajuta nicotina sa se absoarba mai rapid, crescand astfel dependenta de produsul lor? Kombucco Orientalis este singurul produs care elimina din organismul dv. toxinele ce produc dependenta. Veti scapa astfel de fumat nu abtinandu-va ci simplu, scazandu-va dorinta de a fuma. Puteti primi Kombucco Orientalis acasa la dv, acum cu 80% reducere. Tot ce aveti de facut este sa completati un simplu formular - CLICK AICI
Cum influenteaza fumatul viata adolescentului si a adultului?
Numarul persoanelor care practica fumatul este in continua crestere. In lume, exista 1.2 miliarde de fumatori si, paradoxal, mai bine de 70% dintre ei traiesc in tarile in curs de dezvoltare. Si in tara noastra situatia este similara, aproape o jumatate din populatie fiind constituita din fumatori. Este drept ca fumatorii din Romania anilor 2004-2005 au mult mai multe cunostinte teoretice despre bolile cauzate de tutun, componentele fumului de tigara si metodele prin care pot opri fumatul. Dar, in egala masura, ei gasesc si mult mai multe sortimente de tigari si alte produse din tutun pe piata, precum si conditii favorabile in societate de a initia si intretine fumatul.
In ultimul deceniu s-a vorbit si s-a scris mult despre fumat, obicei adanc inradacinat in memoria umanitatii, de cateva secole bune. Tema a fost si este inca la moda, spre deosebire de epoca anterioara, cand informatiile despre tutun, tigari, fumat si tot ce inseamna acestea aveau un circuit accesibil mai mult specialistilor.
In zilele noastre, fumatorii care doresc sa afle cat mai multe despre obiceiul lor, ce riscuri ii asteapta sau unde se pot adresa pentru a renunta la fumat au la dispozitie atat publicatii, cat si alte mijloace: cabinete de consiliere antifumat, brosuri, pliante, manifestari prilejuite de zilele dedicate tabagismului, emisiuni radio-TV, chiar si site-uri unde pot gasi toate datele necesare.
Zilnic ne confruntam cu pacienti care ne solicita ajutor dupa doua-trei incercari esuate de a opri fumatul. Care sa fie explicatia? Mai intai sa ne intrebam de ce incep tinerii sa fumeze?
Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata, care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce caracterizeaza aceasta varsta, dar si de structura personalitatii fiecarui tanar.
Numeroase programe educationale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat ca varsta medie de incepere a fumatului a fost de 13,8 ani in anul 2003. Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea, normele sociale, presiunea sociala si propriile convingeri despre persoana lor.
Influenta mass-media asupra traiectoriei de fumator a unui tanar poate fi, la randul ei, determinanta. Un studiu german, care a urmarit pe o perioada de cinci ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat cresterea fumatului indeosebi la fete, la sfarsitul acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete. Totodata, proportia de fumatori curenti a ajuns de la 21,3% la 28,3% printre tinerii de ambele sexe urmariti pe timpul celor cinci ani
O serie de alte obiceiuri nesanatoase sau comportamente negative care isi exercita influenta asupra adolescentilor pot precipita initierea fumatului. Aici se incadreaza consumul de alcool sau droguri, fumatul maternal, indeosebi in familiile monoparentale, unele tulburari psihice. Mai multi fumatori se intalnesc si printre cei care nu iau micul dejun regulat, nu fac sport si petrec mult timp in fata computerului.
Nu se poate incepe o discutie despre fumat cu tinerii, fara a le intelege motivele pentru care au decis sa apeleze la acest comportament. La acest subiect, atat specialistii, cat si tinerii raspund in consens: fumatul este initiat in relatie cu o serie de factori psihologici specifici varstei adolescentei. Tinerii doresc sa para mai maturi, sunt animati de sentimente de revolta fata de adulti. Alteori, ei aleg sa fumeze ca o reactie la tendintele din grupul lor de amici, in scopul de a-si castiga un statut "onorabil" printre acestia.
O alta explicatie din punctul de vedere al adolescentilor este curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi la moda, de a face ceea ce fac si adultii. Reducerea tensiunii psihice in anumite stari conflictuale inerente aceleiasi varste, precum si modelul unui parinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fumator sunt la fel de des invocate.
Toate aceste motivatii converg spre semnificatia falica a tigarii, pipei sau trabucului, mijloace care confera statutul de "barbat sau femeie matura", siguranta de sine. Emotiile unei intalniri importante sau ale unei probe pe care o vor trece in fata adultilor pot fi mai usor mascate prin aprinderea unei tigari. La "adapostul" fumului scos pe nari, tanarul are impresia ca este mai convingator, mai puternic
Cel mai adesea, intre initierea fumatului si momentul in care fumatorul isi pune pentru prima oara problema renuntarii se scurg 10-20 de ani. Odata depasit momentul "primei tigari", in urmatoarele luni consumul nu depaseste 1-5 tigari/zi, fara a fi regulat, pentru ca ulterior, incet-incet, tutunul sa se insinueze printre preocuparile cotidiene, fumatul sa devina zilnic si sa se intensifice de la o luna la alta.
Care este definitia corecta a obiceiului de a fuma?
Raspunsul poate fi dat foarte usor, daca ii privim pe fumatori. La fel ca orice alta preocupare, si fumatul este un obicei. Prin "obicei" se intelege o deprindere individuala castigata prin repetarea frecventa a aceleiasi actiuni sau un mod particular de a face ceva, de a se purta, imbraca, comun unei colectivitati sau categorii de persoane, obisnuinta, invat.
A fuma inseamna a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa, trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definitiei date de Academia Romana (Institutul de Lingvistica, "Iorgu Iordan", in 1998).
Prin ce se deosebeste obiceiul de a fuma de alte obiceiuri inofensive pentru sanatate?
Chiar si la o trecere superficiala in revista a literaturii dedicate acestui subiect, se desprinde clar concluzia ca cei care fumeaza timp indelungat (mai bine de 10-20 de ani) si mult (macar un pachet de tigari, cinci trabucuri sau sase-sapte pipe, zi de zi), inhaland adanc fumul in plamani, vor trai mai putin fata de semenii lor de aceeasi varsta care nu au fumat niciodata.
In cele mai multe cazuri, ei se vor imbolnavi in a doua jumatate a vietii, de boli grave respiratorii, cardio-vasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la plamani, laringe, vezica urinara, pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat, dupa ani buni de practicare a fumatului si, de cele mai multe ori, in aceasta situatie, renuntarea la fumat devine realmente imposibila doar prin propria vointa.
De ce este cu mult mai greu sa renunti la tigari decat sa incepi sa fumezi?
Potrivit opiniei unanime, principalul motiv este dependenta care se instaleaza rapid, chiar in 6 luni, ca urmare a consumului de tutun, mai ales daca initierea fumatului are loc in adolescenta.
Dependenta reprezinta o "stare psihica si/sau fizica cauzata de interactiunea intre o substanta ce intruneste caracterul unui drog si un organism viu". Aceasta stare se descrie prin "comportamente si reactii ce determina dorinta de a consuma permanent sau intermitent drogul, experimentand astfel efectele sale psihice si totodata evitand disconfortul resimtit in absenta sa".
Nicotina continuta in tigari este cea care induce dependenta tabagica, caracterizata prin: toleranta a organismului la tutun, dorinta persistenta de a fuma, incercarile repetate de renuntare la fumat soldate cu esec si necesitatea obtinerii efectului pozitiv psihoactiv.
Psihoactivitatea intretinuta de nicotina se datoreaza efectului pe care aceasta il exercita la nivelul sistemului nervos central. O data cu inhalarea fumului de tigara, fumatorul are impresia ca este mai energic, descrie o mai buna capacitate de concentrare, este mai atent si chiar mai binedispus, gratie efectului discret euforizant al nicotinei.
Oricat de mare ar fi placerea provocata de o tigara sau efectul stimulativ al fumatului asupra activitatii intelectuale, merita oare sa va riscati sanatatea si sa va expuneti unei dependente fizice si psiho-comportamentale la nicotina, care este comparata cu aceea cauzata de droguri de talia heroinei? Sau sa introduceti in corpul dumneavoastra substante cunoscute ca detergenti, insecticide, otravuri mortale ori compusi chimici cancerigeni si toxici, ba chiar din categoria celor care erau folosite de nazisti in camerele de gazare?
