19.1.Definirea creativitatii
. Creativitatea este un gen de activitate umana complexa si valoroasa, poate fi definita prin produsul actului creator, procesul care duce la acel produs, calitati ale personalitatii si factori de mediu.
Un produs este creativ in masura noutati lui fata de altele similare si in masura valorii lui. De exemplu, comparati poezia "Luceafarul", creatie a lui Eminescu, cu alte poezii si veti vedea ca este valoroasa.
Procesul de creatie apare ca o refolosire flexibila si au surprinzatoare a experientei si cunostintelor umane. De exemplu, dandu-se un cerc si cerandu-se sa se inventeze diferite desene, se pot obtine rezultate precum cele din figura de mai jos, in functie de nivelul de creativitate al persoanelor respective.
Fig. 29. Un test de elaborare libera (dupa J. R Guilford si E. Paul Torrance, redat de Moys Tyson, Creativitatea)
Niveluri ale creativitatii
Cand ne referim la o persoana anume, facem distinctie intre "creativitate", definita dupa cele patru criterii redate mai sus, si "potential creativ", care inseamna disponibilitatea persoane pentru fluenta, flexibilitate, originalitate si elaborare.
Dupa gradul de originalitate, Irving Taylor a identificat urmatoarele niveluri de creativitate:
1) Creatie expresiva. Este aceea care se manifesta la toti oameni si indeosebi la copil. O defineste astfel: "Este o expresie independenta in care indemanarea, originalitatea si calitatea produsului nu sunt importante". Desenele copiilor pana la 7-8 an ar putea sa fie un exemplu al acestui nivel al creatiei.
2) Creatia productiva. Produsele nu sunt diferite de cele ale altor oameni, dar pentru persoana respectiva inseamna noutate. Vom spune ca este nivelul mediu, obisnuit al creativitatii umane.
3) Creatia inventiva Creatorul a descoperit sau elaborat ceva nou. Aceasta implica "perceperea unor relatii noi si neobisnuite intre parti care inainte erau separate".
4) Creatia inovatoare. Produsul aduce o schimbare semnificativa a ideilor si principiilor in domeniul respectiv. Ca exemple ar putea fi Edison, Gogu Constantinescu, Paulescu s.a. Fara descoperirea principiilor respective nu ar fi fost posibile multe mecanisme sau remedii.
5) Creatia emergenta. Este nivelul cel mai inalt al creativitatii. "Un principiu total nou sau o ipoteza noua apare la nivelul cel mai profund si mai abstract". Este nivelul atins de marile si rarele genii (in stiinta, ne gandim la Newton, Edison, Einstein, in sculptura ne gandim la I Brancusi).
Fig. 29. Diferite reprezentari ale corpului uman
Este important sa se evalueze produsul dupa criteriile domeniului respectiv. Intotdeauna un produs valoros din punct de vedere creativ are un anumit grad de elaborare. Edison a spus ca geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie. Consideram ca cel mai important criteriu al definirii creativitatii este calitatea produsului si utilitatea lui sociala, a aduce nou in bine. Adevaratii creatori sunt condusi de atitudini sociale inalte, sunt preocupati de binele oamenilor. Constatand ca inventia sa, dinamita, a fost folosita si in scopuri distructive (razboi), A. Nobel a lasat un testament prin care intreaga sa avere sa fie folosita pentru premierea savantilor care aduc bine umanitati.
Caracteristicile persoanelor creative
Tema
Interpretati urmatoarea afirmatie: "Artistul care nu
stie ce face nu este un creator adevarat." (G. W. F. Hegel, Estetica, vol.1)
Priviti imaginea lui Moise (pag. 65).
Ce caracteristici ale profetului descifrati in sculptura facuta de Michelangelo Buonarroti?
Produsul creativ este al cuiva. Prin ce se caracteri¬zeaza psihologic persoanele creatoare, adica acelea care aduc nou in bine?
1) Coeficient intelectual (I. Q.) deasupra mediei.
2) Gandirea creatorului este caracterizata prin productie divergenta, pe care Guilford o caracterizeaza ca flexibila in sensul ca gaseste variante diferite de abordare si de rezolvare a problemelor prin schimbarea prompta a directiei cand este necesar.
3) Aptitudini speciale in domeniul in care creeaza.
4) Imaginatie creatoare, in care un rol important il au procesele afectiv-motivationale (a se vedea lectia "Caracterizarea procesului imaginativ").
5) Motivatie intrinseca.
6) Caracter perseverent in munca, chiar preferinta pentru complex si dificil. Referitor la caracterul perseverent al creatorului, vom cita din gandurile a doi mari creatori, Sir George Paget Thomson (laureat Nobel pentru fizica in 1937) si Thomas Mann (laureat Nobel pentru literatura in 1929).
"Pana sa ajungi la un succes (cu S mare), va trebui sa treci prin numeroase esecuri sau semiesecuri. Desi norocul conteaza atat de mult, cert este ca, atunci cand un om a lucrat o viata intreaga la o chestiune promitatoare, trebuie sa aiba un deosebit ghinion pentru a nu ajunge la rezultate cu adevarat valoroase" (G. Thomson, Inspiratie si descoperire).
"Am dat lui Moise al meu nu trasaturile lui Moise faurit de Michelangelo, ci chiar cele ale lui Michelangelo insusi. () ca sa intruchipez in el artistul aprig lucrand din greu, cu pretul unor infrangeri descurajatoare". (T. Mann, Cum am scris Doctor Faustus)
E. f Torrance, B. Toggart si W. Toggart au pornit de la ipoteza ca emisfera cerebrala stanga este specializata pentru functii analitice, verbale, logico-matematice, iar emisfera cerebrala dreapta este specializata pentru functii sintetice, perceptive, intuitie. Au considerat ca asocierea creativitatii numai cu emisfera dreapta este un punct de vedere limitat. In conceptia lor, persoanele cele ma flexibile, cu cea mai inalta creativitate, sunt acelea care combina (integreaza) in proportii egale caracteristici de dreapta cu caracteristici de stanga. Conform Stilului Personal de Prelucrare a Informatiilor (Human Information Processing Survey - H.I.P.S.), persoanele creative se caracterizeaza precum urmeaza: memorie buna (verbala, muzicala si de imagini); interes pentru literatura in general (fara preferinta pentru realista sau fantastica); isi pot exprima ideile atat prin desen cat si verbal; interes deopotriva pentru algebra si geometrie; pot, deopotriva, sa organizeze lucrurile si ideile intr-o inlantuire simpla sau pe baza relatiilor dintre ele; isi pot organiza bine activitatea; in general, au putine schimbari de dispozitie; comunica relativ usor cu animalele (cei cu dominanta dreapta comunica usor, iar cei cu dominanta stanga nu pot comunica cu animalele); pot sa fie seriosi sau hazlii in functie de situatie; uneori sunt neatenti; ii intereseaza numai reclamele care dau informatii asupra calitatii produselor; inteleg usor atat demonstratiile practice cat si explicatule verbale; le plac deopotriva muzica si poezia; sunt interesati sa interactioneze afectiv cu altii si in acelasi timp sa inteleaga interactiunea afectiva dintre oameni; pot sa gandeasca bine atat la masa de studiu, cat si intinsi in pat; cand vor, isi pot impune sa fie atenti la explicatiile verbale; le place deopotriva sa analizeze si sa creeze povesti; sunt, dupa situatie, conformisti sau nonconformisti (cei cu dominanta stanga sunt conformisti, iar cei cu dominanta dreapta sunt nonconformisti); le place deopotriva sa rezolve sarcini bine structurate sau nestructurate (deschise); pot invata deopotriva prin explorare libera sau planificat, ordonat si sistematic; cand citesc, cauta deopotriva detaliile si ideile principale; pot sa surprinda atat ideile izolate, cat si relatiile dintre ele; sunt capabili deopotriva, sa propuna idei si sa traga concluzii; rezolva bine probleme atat logic, rational, cat si prin intuitie; sunt interesati deopotriva, sa inventeze ceva nou sau sa perfectioneze ceva deja existent (cei cu dominanta stanga prefera sa perfectioneze, iar ce cu dominanta dreapta sunt interesati sa inventeze ceva nou).
Rolul mediului in creatie
Creatorii apar intr-un anumit mediu ce ofera conditiile atat pentru producerea creatiilor, cat si pentru folosirea lor de catre oameni. Pe baza unei statistici asupra a 1000 de oameni de stiinta americani, in 1903, si a 250, in 1932, Cattel a ajuns la concluzia ca in realizarile inalte, mediul economic, social si cultural este foarte important. "Baiatul unui parinte vestit prin profesiunea sa academica este de 50 de ori mai avantajat in a deveni om de stiinta decat baiatul luat din intreaga populatie socotita la intamplare". (J. Mck. Cattel, American Men of Science) Poate ca afirmatia lui este exagerata, dar sa spunem ca si tatal savantului englez din care am citat mai sus, Joseph Thomson, a fost un eminent fizician laureat Nobel in 1905. Totusi, marele fizician M. Faraday a fost cel mai mic fiu al unui potcovar de langa Londra.
Termeni de retinut: creativitatea produsului, niveluri ale creativitatii (creatie expresiva, creatie productiva, creatie inventiva, creatie inovativa, creatie emergenta), caracteristici ale persoanelor creative, productie divergenta, rolul mediului in creatie.
Activitatea creativa
Intrebarea "cum ia nastere produsul creativ, adica acela original si valoroa social" si-au pus-o si anticii si modernii. Grecii i-au numit "poeti" pe cei care inchipuind lucrurile, in acelasi timp "cresu".
Psihologia moderna a propus diferite ca pentru a raspunde la aceasta intrebare.
o cale foarte importanta si utila este aceea de a cunoaste biografia marilor creatori.
Ca sa va convingeti, cititi, de pilda, Albert Einstein, Viziunea mea asupra lumii (Mein
Weltbild); G. Thomson, Inspiratie si , descoperire; T. Mann, Cum am scris Doctor Faustus.
I
Stadii (etape) ale creatiei
Graham Wallas (1926), analizand cum se desfasoara procesul creatiei la creatori din domenii diferite, a ajuns la concluzia ca aceasta parcurge urmatoarele patru etape:
1) Prepararea. Aceasta se desfasoara la nivelul constientului. Creatorul stie ca exista o problema, s~ pune o problema de rezolvat. Se pregateste, aduna material pentru rezolvare.
2) Incubatia. Este un proces care nu se desfasoara la nivelul constientului, ci la
cel al inconstientului. Este o perioada de asteptare, cand problema ramane
"nedestelenita, el are alte preocupari (sa precizam ca grecii antic intelegeau prin
"incubatie" "somn in pestera sacra, unde se retragea pentru o vreme cel care astepta
sa vina zeul in vis ca sa-i comunice despre reusita sau nereusita unei expeditii pe care o avea de facut).
3) Iluminarea. Solutia problemei, ideea, apare pe neasteptate este ca o strafulgerare.
4) Verificarea. Se elaboreaza produsul creatiei, se testeaza, se pune la punct.In acest stadiu al creatiei, este foarte importanta analiza cnUca, cu instrumentele logicii, asupra operei respective. Creatorii adevarati sunt extrem de pretentiosi cu productia lor inainte de a o face publica.
S-au facut studii experimentale pentru a se stabili daca aceste stadii apar in orice domeniu si la toate cele trei niveluri superioare (inventiv, inovativ si emergentiv). Concluziile lui W. E. Vinacke si J. Eindhoven (19s2) au fost:
- cele patru etape nu trebuie considerate ca stadii strict diferentiate intre ele, ci apar ca procese continue, dinamice in cursul activitatii creatoare;
- procesul creativ este, in genere, acelasi in activitatile (profesiile) care necesita nivel inalt de creativitate, precum si in alte activitati, dar exista deosebiri de tehnica, de viteza si de mod de abordare a problemelor.
Climat creator
In numeroase studii s-au dovedit favorizanti astfel de factori de mediu: individul are "libertate psihologica, se poate exprima si este acceptat, exista intelegere prin empatie si lipseste critica externa (Carl Rogers); creativitatea superioara apare in familiile in care "divergenta individuala este permisa, iar riscurile sunt acceptate." (Torrance)
Cultivarea creativitatii
Torrance a ajuns la concluzia ca, daca scoala este centrata pe gandire "convergenta, nu este un climat favorabil descoperirii si incurajari celor cu gandire "divergenta. Elevii trebuie sa se simta liberi si in siguranta pentru a-si manifesta originalitatea. Procedeele si metodele profesorilor se transforma, la elevi, in strategii ale gandirii, de aceea se poate spune ca invatarea poate sa genereze fie un intelect reproductiv, fie unul creator.
Pentru a forma creativitatea sunt valoroase procedee ca:
. revizuirea ipotezelor;
. verificarea preciziei definitiilor pe situatii (cazuri) concrete;
. se repeta cerceta rile pentru verificare ~ site domenii;
. dezordine experimentala - faci experiente sa vezi ce iese (Cl. Bernard);
. clasificare dupa mai multe criterii simultan;
. variatii concomitente;
. a se identifica si aprecia creativitatea la colegi;
. a se cunoaste biografiile personalitatilor de mare valoare in creatia stiintifica, artistica, tehnica.
Tehnica Brainstorming - "furtuna de idei" sau efervescenta creierului. Se provoaca un curs liber si necritic de asociatii de idei, fara sa se face nici o evaluare a produsului. (Alex. Oaborn)
Tehnica sinectica - strangerea laolalta a unor elemente diverse. Se produc astfel idei si asociatii noi. Metoda foloseste doua operatii de baza:
a) sa faci ca un lucru ciudat sa-ti para familiar;
b) sa faci ca obisnuitul sa devina ciudat.
prima operatie, care este analitica, intelegi problema, iar in cea de-a doua are loc o orientare complet noua folosind analogia personala. Analogia personala consta in a imagina propriile noastre sentimente. Este considerata ca importanta capacitatea mintii de a se juca, de a incuraja fantezia. Se recomanda sa nu se emite judecati pripite criticandu-se legaturile nerelevante. (W. J. J. Gordon, Synectics)
Lista procedeelor creative este foarte buna; pentru domeniul tehnic s-s delimitat chiar o sfera a creativitati i, inventics. (V. Belans)
Orice creatie este si frumoasi
In domeniul formelor metrice, dupa Fechner, chintesenta frumosului consta in sectiunea de sur. El spune "Sectiunea de aur sta la baza tuturor diviziunilor formei umane, a structuri plantelor, a dispunerii frunzelor, a formei cristalelor. Operele arhitectonice si cele plastice precum si cele ma placute acorduri muzicale au la baza tot sectiunea de aur".
. Sectiunea de aur este un raport intre doua cantitati, in care primul termen este fata deal doilea ceea ce este si doilea fata de suma lor. De exemplu: 2/3,3/s,s/8,8/13 etc.
Termeni de retinut: activitate creative, stadii ale creatiei (preparare, incubare, iluminare, verificare), stil de prelucrare a informatiei, brainstorming, sinectica.
