MODELE EXPLICATIVE PRIVIND PRODUCEREA UNOR DEFICIENTE SI/SAU HANDICAPURI






Categoriile utilizate in ICIDH, (International Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps, elaborat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, 1980), sunt cele de deficiente, disabilitati si handicapuri, generate de o anumita boala sau tulburare . Aceste concepte constituie in acelasi timp trei nivele diferite ale conditiei de persoana sanatoasa, respectiv modul in care "experimenteaza sanatatea" o persoana care sufera de o anumita boala sau tulburare. Astfel:
Deficienta vizeaza consecintele leziunii (leziunilor) produse la nivelul unor organe sau parti ale corpului. Este vorba de consecintele unor defecte sau pierderi la nivelul membrelor, organelor, tesuturilor sau la nivelul altor structuri ale corpului, indiferent de cauza acestora. Tot in aceasta categorie intra si defectele functiilor psihologice/cognitive. Potrivit definitiei ICIDH, deficienta constituie orice pierdere sau anormalitate la nivel psihologic, fiziologic sau al structurii/functiei anatomice.
Disabilitatea corespunde nivelului persoanei, respectiv consecintele deficientei asupra sarcinilor, abilitatilor si ocupatiei persoanei. Potrivit definitiei ICIDH, disabilitatea consta in orice restrangere sau lipsa (ca rezultat al deficientei) a abilitatii de a desfasura o activitate intr-un mod considerat obisnuit pentru o fiinta umana.
Handicapul se refera la dezavantajele pe care le are individul in mediul social in care traieste, ca o consecinta a deficientei si/sau a disabilitatii. ICIDH defineste handicapul drept dezavantajul rezultat dintr-o deficienta sau disabilitate si care limiteaza sau impiedica desfasurarea unui rol normal (in raport cu varsta, sexul, factorii sociali si culturali).
Principalul avantaj al terminologiei ICIDH il constituie unitatea conceptuala si de limbaj, furnizand astfel un cadru comun de clasificare, dar modelul poate sa fie aplicat si in diagnosticul sau reabilitarea persoanelor cu deficiente, in masura in care in baza lui se pot elabora chestionare, intreprinde cercetari stiintifice si programa tratamente cu caracter individualizat.
Actualmente, este in curs de elaborare ICIDH-2, in scopul utilizarii unei noi terminologii care sa reflecte progresele teoretice, sa identifice si sa descrie functiile umane si orice "tulburare" a acestora.
Statisticile arata ca, in general, persoanele deficiente reprezinta 10% din totalul populatiei unei tari.
Datele statistice privind numarul persoanelor deficiente din Romania sunt insuficiente. Potrivit unei analize prezentate de Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap (SSPH), la finele anului 1998, numarul total al copiilor cu disabilitati era de 59.386, dintre care tipurile de disabilitati mai frecvent intalnite sunte cele : mintale (17.144), neuromotorii si fizice (13.529) si neuropsihice (8.838).
Spre exemplu, in Franta, dintr-o populatie de 3.5 milioane de persoane deficiente:
- 4% au deficiente senzoriale (auditive si vizuale);
- 45% au boli care conduc la deficienta si incapacitate;
- 20% au boli psihice;
- 16% au deficiente fizice;
- 15% au deficiente mintale.
Conceptele care au fost promovate prin acest model se reflecta si in denumirea institutiilor, de tipul "ortopedagogie" sau "pedagogie curativa".


MODELUL MEDICAL


Modelul medical are la baza conceptele: boala, etiologie si manifestari clinice/simptome.

Etiologie Patologie Manifestare

Ulterior, acest model a fost dezvoltat, rezultand un model al bolii si incapacitatii (Woods, 1975) care cuprinde:

Boala Deficienta Incapacitate Handicap



Interventie clinica

In acest model, interventia clinica se face doar la nivelul cauzei care determina direct deficienta.
Desi s-ar putea crede ca deficienta duce, in mod obligatoriu, la anumite forme de incapacitate, totusi, o persoana poate fi deficienta dar capabila de desfasurarea activitatilor curente.
Prin urmare:

Deficienta Situatii intrinseci exteriorizate ca limitari functionale


Incapacitate Obiectivata ca restrictii in activitate



Handicap Dezavantaje sociale



MODELUL PATOLOGIEI SOCIALE


Adeptii acestui model explica dificultatile prin efectele pe termen lung ale diversilor factori din mediul socio-cultural, spre exemplu factori educationali, instructionali etc.
Copiii cu disabilitati sunt plasati in insitutii speciale (centre de zi, scoli speciale)
Un neajuns al acestui model este dat de faptul ca nu se acorda importanta schimbarilor din mediul scolar, in particular, si societal, in general.


MODELUL ECOLOGIC


Potrivit acestui model, potentialul de invatare al copiilor cu deficiente nu poate fi valorificat in lipsa operarii unor adaptari la nivelul institutiilor instructiv-educative. Este important sa se produca schimbari la nivelul scolii si nu doar la nivelul copilului.


MODELUL ANTROPOLOGIC


Acest model are unele caracteristici comune cu modelul ecologic, dar se deosebeste de acesta prin considerarea handicapului ca fiind o rezultanta sociala.

Principalul obiectiv al acestui model consta in promovarea unor interactiuni sociale diverse, pentru activizarea potentialului real al fiecarui copil si tanar.

TEMA:
- Comparati modelele de mai sus si argumentati valoarea si limitele acestora.


CLASIFICAREA DEFICIENTELOR


Diversele taxonomii referitoare la defecte, deficiente si/sau handicapuri se bazeaza, in general, pe imbinarea unor criterii medicale (referitoare la etiologie, simptomatologie, evolutia defectului si prognosticul acestuia), criterii psihologic , criterii pedagogice si criterii sociale.
In cele ce urmeaza redam principalele categorii si tipuri de deficiente, pe baza celor mai recente taxonomii elaborate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cele utilizate in DSM-III si DSM-IV, precum si cele propuse in tratate si lucrari din sfera psihopedagogiei speciale si psihologiei.


1. DEFICIENTELE MINTALE

Clasificare dupa coeficientul de inteligenta


Tipul deficientei Coeficient de inteligenta
Deficienta mintala profunda Q.I. 0 - 20/25

Deficienta mintala severa Q.I. 20/25 - 35

Deficienta mintala moderata
Q.I. 35 - 50/55
Deficienta mintala usoara Q.I. 50/55 - 70/75

Intelect de limita
Q.I. 70/75- 85














2. DEFICIENTELE SENZORIALE

2.1. DEFICIENTE VIZUALE

Clasificarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1977)

Categoria disfunctiei vizuale Acuitate vizuala cu corectia cea mai buna
Maximum Minimum
Acuitate vizuala Acuitate vizuala egala sau
mai mica de mai mare de
1 6/18
3/10 (0.3)
20/70 6/60
1/10 (0.1)
20/200
2 6/60
1/10 (0.1)
20/200 3/60
1/20 (0.05)
20/400
3 3/60
1/20 (0.05)
20/400 Capaciatate de a numara degetele de la o mana
1/60
1/50 (0.02)
5/300 (20/1200)
4 1/60
Capacitatea de a numara degetele de la o mana
1/50 (0.02)
5/300

Perceperea luminii
5 Incapacitatea de a percepe lumina
6 Pierderea vederii necalificata (nedeterminata, neprecizata)




2.2. DEFICIENTE AUDITIVE

Clasificare audiometrica


Tipul deficientei Gradul pierderii (decibeli, dB)
Auditie normala sau subnormala Prag inferior valorii de 20 dB
Deficiente auditive usoare Prag 20-40 dB
Deficente auditive medii Prag 40-70 dB
Deficiente auditive severe Prag 70-90 dB
Deficiente auditive profunde Prag superior sau egal cu 90 dB











3. DEFICIENTE NEUROMOTORII (FIZICE)


3.l. Clasificari neurologice (Benga, I., l994)


l. Retardul neuromotor
2. Debilitatea motorie (microsechelaritatea encefalopatica)
Infirmitatea motorie cerebrala (paraliziile cerebrale)
3. Paralizii cerebrale -forme spastice
3.l. Hemiplegia sau hemipareza spastica
3.2. Hemiplegia congenitala
3.3. Hemiplegia dobandita
3.4. Diplegia spastica
3.5. Tetraplegia spastica
4. Paralizia cerebrala forma distonic diskinetica
5. Paralizia cerebrala forma ataxica
6. Paralizia cerebrala forma atona
7. Paralizii cerebrale forme mixte


3.2. Alte clasificari ale defectelor / deficientelor fizice

l. Din punct de vedere al evolutiei:
- evolutive
- neevolutive
2.Din punct de vedere al modificarilor patologice:
- morfologice
- functionale
3.Din punct de vedre al ariei de intindere:
- morfologice globale
- morfologice partiale



4. DEFICIENTE CARE SE MANIFESTA IN CONTEXTUL UNOR BOLI NEUROPSIHIATRICE SAU AL UNOR SINDROAME


- Autismul infantil



5. TULBURARI DE LIMBAJ SI DE COMUNICARE


- dislaliile
- disfaziile
- afaziile
- dislexiiile
- alexia
- disgrafiile
- agrafia


6. DEFICIENTE SI TULBURARI ASOCIATE


- dubla deficienta senzoriala, auditiva si vizuala (surdo-cecitate)
- deficienta mintala si deficienta senzoriala
- deficienta mintala si deficienta neuromotorie (fizica)
- deficiente multiple (asocierea a mai mult de doua deficiente)
- deficienta mintala asociata cu tulburari de limbaj si de comunicare
- deficienta vizuala si tulburari de limbaj
- deficienta neuromotorie asociata cu tulburari de limbaj si de comunicare


TEMA:
- Care credeti ca sunt criteriile cele mai adecvate de clasificare a deficientelor? Argumentati si dati exemple.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu