Predarea in echipa (team-teaching)



Iata ca, daca pana acum am vorbit despre construirea de echipa si despre cum afecteaza aceasta pozitiv invatarea elevilor, o interogatie fireasca este daca si cadrele didactice vor exercita influente similare de optimizare cu specific instructiv-educativ in cazul lucrului in echipa. Forsyth, preluandu-l pe Cunningham, ne ofera un el cu cinci tipuri de strategii de predare in echipa (apud Forsyth, 1983, p. 439).

Tipuri de predare in echipa (team-teaching)

Echipa cu lider
O persoana din grup este desemnata de catre liderul echipei, primind responsabilitau' speciale in organizarea echipei

Asociatii
Toti membrii echipei au status egal, desi un lider informai poate aparea din cand in cand

Ucenicii
O persoana din echipa este profesorul „veteran" care ajuta la pregatirea noilor profesori

Echipa coordonata
Desi in aceasta metoda profesorii nu instruiesc acelasi grup de elevi/studenti, ei predau acelasi material propriilor cursanti, utilizand in comun proiecte de lectie, activitati, examene etc.

Echipa rotativa
Fiecare membru al echipei preia responsabilitatea de a preda o anumita parte din cursul de un semestru (in sensul metodei mozaicului la studenti)



In fapt, am dorit aici doar sa analizam problematica echipei si din cealalta perspectiva propusa de catre structurarea spatiului educativ; ramane in sarcina unei dezvoltari viitoare o analiza mai amanuntita. Ceea ce putem totusi sa sesizam cu usurinta la sfera avantajelor priveste un mai bun control al clasei, aspecte motivationale sporite pentru cursanti si chiar si pentru sustinatorii acestui demers didactic, imbunatatirea relatiilor profesor-cursant, optimizarea metodelor de lucru, cresterea progresiva a atentiei la lectie. Dezavantajele se inscriu in aceeasi sfera pe care am remarcat-o deja cand am vorbit despre construirea de echipa ca proces general: studiile efectuate de catre Hali si Rutherford au aratat ca, dupa aproape trei ani de practica, predarea in echipa a reusit sa devina eficienta.
La randul sau, A.V. Kelly observa ca, „in general, tinta acestui mod de predare o constituie diversitatea si flexibilitatea (). O echipa de profesori poseda mai multe arii de competenta si expertiza (). Team-teaching poate, de asemenea, sa produca o utila flexibilitate a gruparilor elevilor, in functie de numarul de profesori disponibili, cursantii se pot divide in grupuri de diferite marimi, acordandu-se atentie nevoilor acestora din diferite situatii (), lucrul pe interesele copiilor poate genera o multime de activitati practice" (Kelly, 1974, pp. 30-44).
In acest mod, putem discerne, cu rang de concluzii de lucru, urmatoarele fenomene specifice predarii in echipa:

- definirea responsabilitatilor fiecarui cadru didactic participant; astfel, cei doi trebuie sa se inscrie pe un sistem de joc de roluri (role-playing) care sa fie articulat in mod sistemic, predarea in echipa urmand sa evolueze cu aceeasi coerenta interna ca si predarea traditionala. Pentru aceasta, sunt foarte importante atat etapa de pregatire a demersului de predare in echipa, cat si armonizarea stilurilor didactice;
- in predarea in echipa se pot folosi metodele didactice in mod simultan de catre profesorii participanti sau acestea pot fi alternate (spre exemplu, se poate incepe cu o prelegere sustinuta de catre un cadru didactic, urmand ca, in partea a doua a orei, activitatea de lucru interactiva sa fie sustinuta de catre cel de-al doilea cadru didactic);
- putem propune ca relatia de team-teaching sa se constituie si pe axa profesor experimentat - profesor debutant (in sistemul de mentoring, spre exemplu), model in care cadrul didactic tanar poate sa-si dezvolte competentele de predare intr-un mod sistemic si cu diminuarea posibilitatii de aparitie a elementelor de criza in cariera, identificabile in acest interval (vezi Iucu, Panisoara, 2000);
- cadrele didactice pot sa se ocupe mai mult de grupele de elevi/studenti in folosirea metodelor si tehnicilor de interactiune educationala; astfel, se poate extinde o maniera de lucru similara, spre exemplu, cu predarea reflexiva, pe care am tratat-o in cadrul reuniunii Phillips 66, elevii-profesori putand sS-si gandeasca impreuna modul cum vor preda grupurilor de care apartin;
- prin team-teaching se poate armoniza modul de utilizare a metodelor pe care le folosesc cadrele didactice;
- predarea in echipa se poate face in cazul aceleiasi materii, dar exista si posibilitatea unor cadre didactice de specialitati diferite reunite de predarea in echipa in situa/ia unor lectii cu continut interdisciplinar (spre exemplu, noile educatii recomanda cu necesitate o astfel de maniera de predare - educatia ecologica, pentru comunicare si mass-media etc.).


Am integrat predarea in echipa in interiorul metodelor de constructie a echipei deoarece putem identifica multe aspecte comune intre acestea ; desigur, raman si multe specificitati, unele dintre ele avand un caracter fundamental, cum ar fi adresabilitatea : in timp ce prima priveste grupul ca atare, cu accent pe grupul de elevi, in cea de-a doua avem de-a face cu echipa de cadre didactice care are ca obiectiv principal eficienta predarii. Totusi, daca tinem seama de consistenta interna a fenomenului prezent si in realitatea scolii romanesti conform caruia „trebuie sa acceptam faptul ca nu toti profesorii se pot integra unui astfel de mod de predare" (Kelly, 1974, p. 42), observam ca necesitatea unei constructii de echipa (team-building) la nivelul cadrelor didactice din scoala este un element daca nu obligatoriu, macar extrem de util si de important pentru a putea vorbi despre succesul tehnicilor de predare in echipa (team-teaching).

In locul concluziilor, vom propune cateva microexercitii care sa-i ofere demersului nostru o arie de concretete mai ridicata : astfel, unul dintre acestea urmareste modul cum pot membrii unei echipe sa devina mai responsabilizati de tipul propriu de interrelationare in cadrul echipei; este important pentru educatori ca elevii/studentii sa primeasca fiecare o fisa pe care sa consemneze in ce masura au desfasurat activitati ce au contribuit la bunul mers al echipei. Aceasta fisa poate cuprinde :


Gaseste compromisul intr-o disputa
Ofera sprijin altei persoane din grup
Accepta sprijinul altei persoane din grup
Construieste pe ideea altuia
Nu se supara cand este criticat
Aduce in discutie idei noi

Cauta informatii despre problema
Rezuma ideile emise pana atunci Isi asuma responsabilitatea in efectuarea unei sarcini

Fisele se vor completa de catre toti participantii la ora respectiva, fiecare urmarind atat activitatea celorlalti, cat si pe cea proprie : in paralel, doi-trei observatori vor indeplini o actiune de monitorizare cu ajutorul acelorasi fise de evaluare a comportamentelor. De remarcat faptul ca, daca elevii/studentii vor trebui sa inregistreze aceste date in timpul efectuarii activitatii propriu-zise, observatorii vor avea aceasta unica sarcina de a-i urmari pe ceilalti. La finalul lectiei in cauza, cursantii ii vor inmana fisele profesorului, care va insuma numarul de prezente in cadrul unui comportament al fiecarui elev/student, apoi fiecare va reprimi fisa proprie si se va face o atie intre valoarea medie inregistrata, pozitiile individuale si pozitiile observatorilor, urmarindu-se elementele de diferenta si cele de similitudine. Exercitiul perechilor indrumatoare urmareste, la randul sau, ca fiecare dintre cei doi aflati in pereche sa-si acorde reciproc ajutor la activitatea pe care celalalt o face; lucrul in echipa de trei presupune preluarea catorva dintre rolurile pe care le aminteam: aici este vorba despre ofertantul de informatii, rezumatorul si inregistratorul. Aceste roluri pot fi completate cu altele presupuse de o echipa mai mare, roluri pe care le-am tratat deja (spre exemplu, un important rol il are criticul, ce trebuie sa intervina dupa ce cel care ofera informatii aduce in grup cautarile si descoperirile sale privind respectiva problema, pentru ca cel care rezuma sa poata gasi punctele tari si punctele slabe ale problemei). Metoda mozaicului presupune ca fiecare dintre participantii la un grup indeplineste rolul de expert intr-un anumit segment al continutului care se preda, fiind persoana--resursa pentru ceilalti in construirea intregului, a materialului ce se doreste a fi studiat.
Un alt exercitiu se bazeaza pe ipoteza lui Lewis Coser conform careia „conflictul cu alte grupuri creste coeziunea interna a grupului in cauza" (apud Forsyth, 1983, p. 384); aceasta si consideratiile diferitilor autori din literatura de specialitate conform carora accesul la aceleasi resurse poate produce conflict intre grupuri ne ofera un cadru concret de team-building. Spre exemplu, elevii/studentii se vor afla in competitie incercand sa realizeze cu ajutorul unor resurse comune un poster privitor la o anumita problematica sugerata de continutul care se intentioneaza sa fie predat in respectiva ora; in acelasi sistem procedural, dar folosind jocurile electronice de strategie (Starcraft, Warcraft, Age of Empire, Theme Hospital etc), grupuri de elevi/studenti pot sa devina coezive fiind in conflict cu celelalte, pentru ca, in acelasi timp, aceste jocuri reprezentand in fapt o realitate virtuala, sa se ofere posibilitatea stingerii mult mai rapide a conflictului decat daca acesta din urma ar fi at loc in realitatea propriu-zisa.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu