JULES VERNE
(1828-l905)
● S-a nascut in Franta,in 1828,in orasul Nantes,pe malul Loirei si in apropierea coastei Atlanticului.
● Inca de la zece ani citea cu pasiune aventuri,isi imagina in desene diferite masinarii zburatoare sau de navigatie.
● Este considerat creatorul romanului stiintific (geografic) de aventura.A fost un enciclopedist, dublat de un visator genial.
● A scris un numar impresionant de romane (65),multe premiate de Academia Franceza,unele adevarate capodopere ale genului : Insula misterioasa,Douazeci de mii de leghe sub mari,Ocolul pamantului in 80 de zile,Copiii capitanului Grant,Cinci saptamani in balon.
● A murit in 1905,in orasul Amiens.
CAPITAN LA 15 ANI
(expunerea subiectului)
Capitolul I. Bricul-goeleta Pilgrim
Anul 1873.Bricul-goeleta Pilgrim, proprietatea armatorului american James W.Weldon,dupa o calatorie in care vanatoarea de balene fusese extrem de slaba,se afla in portul Auckland,din Noua Zeelanda,pe o ruta de intoarcere catre San Francisco,portul de origine.
In acest port se aflau doamna Weldon,sotia armatorului,fiul ei Jack,in varsta de cinci ani,o ruda careia i se spunea "varul Benedict" si o batrana negresa menajera,pe nume Nan.Cei patru se imbarca pe baleniera Pilgrim,condusa de capitanul Hull,urmand ca,dupa o calatorie de circa 50 de zile,sa ajunga la San Francisco.
"Varul Benedict" - un personaj pitoresc,cam de 50 de ani,este descris in primele pagini intr-o nota amuzanta,asa cum va aparea si pe parcursul naratiunii : "Mai curand lung decat inalt,mai curand subtire decat slab,cu chipul osos,cu craniul enorm si acoperit de o claie de par,recunosteai in faptura lui desirata pe unul dintre acei respectabili savanti cu ochelari de aur,fiinte inofensive si bune,sortite sa ramana toata viata copii mari.".Singura lui preocupare majora,care-i absorbea mai tot timpul,era studiul insectelor.Era un entomolog amator,dar extrem de pasionat.
Capitolul II. Dick Sand
In acest capitol facem cunostinta cu doua personaje (dintre cele sase ale echipajului) care vor avea roluri esentiale in actiune:Negoro si Dick Sand.
Primul,Negoro, era angajat la bordul navei ca bucatar,recrutat din Auckland.Era cam de 40 de ani, portughez de origine,dar vorbea bine engleza.Isi indeplinea bine meseria ,dar era un om retras si scump la vorba,despre care nimeni nu stia nimic.
Dick Sand ,in varsta de 15 ani,era elev-marinar .Orfan,fusese luat si crescut de asistenta publica din New-York.Era un tanar de talie mijlocie,dar bine legat. "Desi era brun,avea ochii albastri scanteietori. figura lui inteligenta arata energie.la cincisprezece ani stia sa ia o hotarare si s-o duca pana la capat. nu-si pierdea vremea palavragind sau facand gesturi inutile,cum obisnuiesc baietii de varsta lui.era una din acele fiinte inzestrate de natura cu multa indemanare si pricepere". Pe cand era mus (ucenic marinar),atrasese atentia armatorului Weldon,care l-a dat la o scoala din San Francisco.Ca elev,a aratat un interes deosebit pentru geografie .A ramas profund recunoscator si devotat protectorului sau si familiei acestuia.Intr-un alt capitol al cartii aflam despre intentia armatorului de a-l inscrie la un curs de hidrografie,pentru a putea deveni mai apoi capitan de nava,ceea ce arata ca era apreciat totodata pentru istetimea si seriozitatea sa.
Se parea ca nimic nu va tulbura aceasta calatorie monotona,dar,dupa cateva zile ,la orizont aparu o epava.
Capitolul III. Epava
Nava pe care o zarisera plutind rasturnata pe o parte avea o spartura in urma ciocnirii cu o alta corabie.
Apropiindu-se de epava,cei din barca auzira latrat de caine.Intr-adevar, un caine urias se arunca in apa,venind in intampinarea salvatorilor.
Urcand pe nava,capitanul Hull descoperi cinci trupuri de negri, fara cunostinta.
La intoarcea pe Pilgrim,se constata o reactie ciudata a cainelui,care ,la vederea lui Negoro,se repezi asupra acestuia,cu gand sa-l sfasie.
Capitolul IV.Supravietuitorii de pe "Waldeck"
Se constata ca cei cinci negri salvati erau oameni liberi americani,care veneau din Australia si se indreptau catre America.In urma ciocnirii,au scapat doar ei.Numele lor era Tom (cel mai in varsta),Bat,fiul sau,Austin,Acteon si Hercule,un om cu un fizic impresionant,o adevarata forta a naturii.
Cainele avea o zgarda pe care erau gravate literele S.V. Se numea Dingo si fusese descoperit cu doi ani in urma pe coasta de vest a Africii,la varsarea in ocean a fluviului Congo.Nimeni nu stia mai mult.
Capitolul V. S.V.
Atitudinea dusmanoasa a cainelui ,de fiecare data cand prin preajma se afla Negoro, ii puse pe ganduri pe cei care-l observau.
Insemnele de pe zgarda il facura pe capitanul Hull sa-si aminteasca de disparitia,in 1871,a exploratorului francez Samuel Vernon , plecat sa traverseze Africa de la vest la est.Punctul de plecare era tocmai locul de varsare a fluviului Congo,acolo unde fusese gasit cainele.Se parea ca Dingo apartinea acelui calator.
Capitolul VI. O balena in zare
Intr-una din zilele urmatoare,nava patrunse intr-o zona in care apa marii era de culoarea sangelui.Copilul ,afland ca rosul apei se datoreaza unor mici crustacee care serveau drept hrana pentru balene,isi exprima nedumerirea ca asemenea animale uriase mananca altele atat de mici.Prilej pentru capitanul Hull de a-i explica,intr-un mod plastic si convingator : "Ei,dragul meu,oare grauntele fine de gris,faina de grau,faina de cartofi nu dau ele supele cele mai bune?Natura a intocmit astfel lucrurile:de cate ori o balena pluteste in mijlocul acestor ape rosii,ea gaseste supa pregatita.Nu are decat sa deschida gura-i imensa si milioane si milioane de crustacee patrund inauntru;nenumarate fire elastice prinse de cercul gurii balenei se intind ca o plasa si atunci nimic nu mai poate trece inapoi.Gramada de crustacee se infunda in stomacul urias al balenei,intocmai ca o supa in stomacul tau."
Nu peste mult timp,se zari jetul de apa si de vapori aruncat de o balena.Dupa o perioada de ezitare,caci vanarea unei balene uriase era periculoasa,capitanul lua totusi decizia de a porni la vanatoare,mai ales ca se anunta o prada bogata,ce putea umple multe butoaie de grasime.
Capitolul VII.Pregatiri
Vanatoarea se facu doar cu o singura baleniera,intrucat vasul nu dispunea decat de cinci marinari priceputi pentru o asemenea incercare dificila.Capitanul isi asuma sarcina de a conduce acest echipaj si de a manevra harponul.Inainte de a se desparti,capitanul Hull lasa corabia in grija lui Dick Sand,singurul care putea sa-l inlocuiasca temporar,ordonandu-i totodata lui Hercule sa-l supravegheze indeaproape pe Negoro.
Capitolul VIII.Jubartul
Vanatoarea incepu.Nimeni n-a prevazut insa ca mamiferul de langa ei,uriasul jubart,era o femela care isi alapta inca puiul .Ca orice mama,avea sa-si apere cu indarjire puiul,ceea ce s-a si intamplat.Dupa ce harponul a fost aruncat,patrunzand adanc in trupul jubartului,a urmat o perioada de asteptare,caci balena s-a scufundat impreuna cu puiul,pentru a scapa de unealta ucigasa.La aparitia ei,marinarii s-au grabit sa arunce asupra ei sulitele pregatite din timp.Ranit grav,animalul s-a napustit asupra echipajului,sfaramand in cele din urma fragila baleniera si ucigandu-i pe toti ocupantii ei.
La locul nenorocirii,Dick Sand,care se repezise cu o barca,nu a mai gasit decat niste resturi de baleniera plutind in apa inrosita de sange.
Capitolul IX. Capitanul Sand
Dick Sand lua hotararea sa preia conducerea navei ,hotarare acceptata de toti,mai putin de catre Negoro,care il infrunta cu obraznicie,manifestandu-si neincrederea in tanarul de cincisprezece ani.Doamna Weldon il puse insa la punct,confirmand faptul ca tanarul este singurul capitan de pe vas.
Dick Sand consulta hartile,stabili pozitia bricului si apoi,cu ajutorul negrilor,puse corabia in mers catre est,catre coasta Americii .
Capitolul X. Cele patru zile care au urmat
Viata la bord si-a reluat cursul obisnuit.Negoro nu mai facu nicio incercare de a se impotrivi autoritatii lui Dick Sand.Tanarul comandant era hotarat ca,la prima abatere ,sa-l trimita in fundul vasului,pentru tot restul calatoriei.
In cursul unei nopti din acel februarie,se produce un accident ciudat si suparator : una dintre cele doua busole se desfacu din legaturi, cazu si se sparse,devenind inutilizabila.A disparut astfel posibilitatea de a confrunta din cand in cand cele doua busole,pentru siguranta datelor.
In alta noapte,pe cand era la carma batranul Tom,Negoro se strecura si,intr-un moment de neatentie a acestuia,strecura sub busola o bucata de fier.Acest obiect a determinat schimbarea indicatiilor busolei si,ca urmare, nava s-a indreptat catre o alta directie decat cea initiala.
Capitolul XI. Furtuna
O furtuna puternica ii inspaimanta pe cei aflati la bordul navei,dar scapara cu bine.Viteza navei era mare si ar fi trebuit sa ajunga in preajma tarmului Americii,dar lucrul acesta nu se intampla.Dick Sand era nedumerit si ingrijorat.In plus, franghia logului , care folosea la masurarea vitezei navei,s-a rupt in mod cu totul neasteptat,desi parea sa fie destul de solida.
Capitolul XII.La orizont
Trecuse deja o luna de cand se indreptasera catre tarmurile Americii,dar nu se zarea nici un tarm.Intr-una din zile,Negoro s-a prefacut ca se impiedica de busola ,luand repede bucata de fier pe care o pusese acolo cu catva timp in urma.Catre sfarsitul lunii martie se zari o dunga de pamant,care se dovedi insa o insula pe care o depasira repede.Capitanul crezu ca dadusera peste insula Pastilor.
Capitolul XIII.Pamant!Pamant!
In sfarsit,pe 6 aprilie,la mai mult de doua luni de cand parasisera Noua Zeelanda,zarira pamant adevarat.Dick Sand conduse corabia catre un mic golf si o facu sa esueze,ca sa poata cobori pe tarm.In scurt timp,toti calatorii erau in siguranta,pe uscat.Cainele Dingo se arata foarte agitat,ca si cum ar fi recunoscut acele locuri.
Capitolul XIV.Ce era de facut
Pe tarm nu zarira nici o urma de viata omeneasca, nici un bastinas.Primele masuri fura cele de recuperare a unor lucruri si alimente de pe nava esuata,apoi gasirea unui adapost.Au gasit si apa dulce,au facut un foc si prima noapte au petrecut-o intr-o pestera descoperita in malul stancos.
Pe Dick Sand il mira faptul ca fluxul era prea puternic fata de cel de pe coastele Americii,dar l-a pus pe seama vantului extrem de puternic care batea spre coasta.
A doua zi au recuperat de pe nava cateva arme,cartuse,cutite si o lanterna.Disparuse insa o mare suma de bani care ar fi trebuit sa fie pe nava.Faptul fu pus in seama lui Negoro,care insa disparuse fara urma.
Capitolul XV. Harris
In ziua urmatoare aparu in preajma taberei lor un personaj neasteptat,care cunostea limba engleza si care se recomanda drept american,cu numele de Harris.Fiind intrebat unde se afla,Harris le-a spus ca se afla pe coasta Boliviei,in America de Sud.Desi s-a mirat de aceasta abatere de la traseul sau,Dick Sand a acceptat totusi aceasta explicatie,gandindu-se la uraganul pe care l-au infruntat.Strainul se oferi sa-i conduca,chipurile,catre o ferma a unui frate al sau,aflata la o distanta de 200 de mile,urmand ca ,de acolo,sa poata gasi o cale de intoarcere catre America de Nord.Le dadu atatea amanunte plauzibile,incat ii convinse pe toti,asa ca pornira imediat in aceasta grea calatorie.
Capitolul XVI. La drum
Drumul se dovedi extrem de dificil,printr-o padure stufoasa,plina de primejdii.Noroc de un cal pe care Harris l-a pus la dispozitia doamnei si a fiului sau,ceea ce le-a permis sa reziste.
Capitolul XVII. O suta de mile in zece zile
Pe masura ce inaintau,Dick Sand se intreba de ce nu se vede vestitul pampas (campia) din aceste zone sud-americane,caci padurea nu se mai termina.Intr-una din zile fu pe punctul de a impusca o .girafa,dar fu impiedicat de Harris,care-i dadu peste mana ,motivand ca impuscaturile pot atrage bastinasi periculosi.Reusi sa imprastie nedumerirea lui Dick si a doamnei Weldon,spunandu-le ca au vazut de fapt struti sud-americani.In alta zi,domnul Benedict,entomologul,care umbla mereu dupa noi achizitii de insecte,descoperi o musca tete,care nu se intalneste decat in Africa.Descoperirea il puse serios pe ganduri pe Dick Sand,care nu mai inchise ochii toata noaptea.
Capitolul XVIII. Cuvintele ingrozitoare
Noi semne curioase aparura:calul nu simtea "apropierea de grajd",aparura niste urme uriase care nu puteau sa fie decat de elefant african,zarira cativa hipopotami,auzira un raget de leu,iar Dingo era din ce in ce mai agitat.Peste toate acestea,Harris a disparut cu tot cu cal,ceea ce il convinse pe Dick Sand si pe insotitorii sai fideli ca omul era un tradator.Ultima descoperire le spulbera orice indoiala:pe iarba se vedeau urme de sange,madulare de om ciopartite,un lant si cateva furci sfaramare.Batranul Tom,negrul care mai vazuse asemenea scene pe cand era copil in Africa,isi dadu seama ingrozit ca pe acolo trecuse un convoi de sclavi negri.ERAU,DE FAPT,IN AFRICA ECUATORIALA.
PARTEA A DOUA
Capitolul I. Negotul de sclavi
Aflam ca negotul cu negri a inceput in veacul al XV-lea,fiind promovat de catre portughezi.De-abia in 1820 (americanii) ,in 1824 (englezii) si in 1848 (francezii) comertul cu sclavi a fost declarat drept piraterie,iar vanatorii de negri puteau fi condamnati la moarte. In realitate,marile castiguri aduse negutatorilor si dificultatile enorme de a-i descoperi si pedepsi au facut ca aceasta indeletnicire sinistra sa se stinga mult mai tarziu.Pilgrim esuase tocmai in Angola,tinutul unde misunau caravanele cu sclavi.
Capitolul II.Harris si Negoro
Din discutia care a avut loc intre cei doi talhari ce-si dadusera intalnire la cateva mile departare de locul unde se aflau Nick Sand si insotitorii sai,aflam cum a reusit Negoro sa abata cursul navei catre Africa,ca cei doi erau agenti ai negustorului de sclavi Alvez si ca intentia lui Negoro era de a-i duce la Kazonde,un vestit targ de sclavi.Pentru a-i prinde,facuse o intelegere cu un conducator de caravana aflat la o mica distanta de acolo.
Tocmai cand se pregateau sa plece,se auzi un latrat furios si din tufisuri se napusti asupra lui Negoro un caine urias.Era Dingo.Negoro avu insa timp sa indrepte asupra sa pusca si sa traga ,ranindu-l serios si silindu-l sa se retraga, urland de durere, in jungla.
Capitolul III.Pe drum
Dick Sand isi da seama ca singura cale de scapare era ca grupul sa ajunga cat mai repede pe tarm.Cursul unei ape ramanea cea mai sigura cale de a ajunge acolo in siguranta,cu ajutorul unei plute,asa ca pornira la drum urmand cursul unui rau care trebuia sa-i duca la un fluviu.Intampinau piedici numeroase:"Erau liane incalcite,pe care le puteai asemui cu multimea franghiilor unei corabii,curpeni ca niste iatagane,cu taisul plin de spini lungi,serpi vegetali lungi de 50 sau 60 de picioare,care au proprietatea de a se rasuci in asa fel,incat sa intepe pe trecatori cu acele lor ascutite.Negrii strabateau prin toata aceasta vegetatie,taind-o cu toporisca.Dar mereu liane se inaltau pana in varful celor mai inalti copaci,pe care-i impodobeau ca niste ghirlande."
Constatara disparitia lui Dingo,dar aveau incredere in instinctul si in puterea lui,sperand sa-l revada in curand.
Capitolul IV. Groaznicele drumuri ale Angolei
Mergand de-a lungul raului,dadura peste nenumarate ramasite omenesti."Caravanele strabat sute de mile si cati nenorociti nu cad pe drum sub biciul agentilor,negustorilor de sclavi,ori secerati de oboseala,de lipsuri si de boli!Si cati altii nu erau macelariti chiar de catre acesti negustori,de indata ce alimentele erau pe sfarsite!Da!Cand nu mai aveau cu ce-i hrani,ii ucideau cu patul armei,cu sabia,cu cutitul,si asemenea maceluri nu sunt deloc rare."
O furtuna formidabila sta gata sa izbucneasca.Dick Sand era foarte nelinistit ,pentru ca stia cat sunt de periculoase asemenea izbucniri ale naturii.Norocul lor a fost ca au dat peste niste furnicare uriase de termite,parasite de locuitoarele lor."Era una dintre acele constructii conice facute de termite,despre care un vestit explorator spunea ca,deoarece au fost zidite de insecte atat de mici,sunt mai minunate decat piramidele Egiptului inaltate de mana omului."
Capitolul V. Lectie despre furnici tinuta intr-un furnicar
Constatara ca furnicarul a fost parasit cu putin timp in urma,dar nu-si puteau explica motivele care le-au determinat pe termite sa fuga.
INTREBARI /SARCINI FORMATIVE 1.Aventura prin care trec eroii romanului evidentiaza calitati neobisnuite la un tanar de doar 15 ani,cati avea Dick Sand.Care sunt acestea?Ilustrati cateva dintre ele. R.Da dovada de curaj, pricepere, initiativa, energie,generozitate si echilibru.Desi inca un copil (aflat,e drept,in pragul maturitatii),viata aspra il otelise.Este animat de un nobil sentiment al raspunderii fata de cei care i-au fost incredintati de soarta. 2.Romanul este foarte "modern" si prin felul in care scriitorul abordeaza problema rasiala,vadind conceptia sa umanista, toleranta, intr-o epoca marcata inca de prejudecati si de inechitati flagrante.Evocati cateva momente sau scene in care autorul da glas indignarii sale in fata barbariei si oprimarii. * Nota.Se poate cere elevilor sa-si aminteasca scenele in care Hercule se dovedeste nu doar un colos fizic,ci si un model de devotament si de solidaritate umana.Se pot folosi ,de asemenea,citatele din rezumatul de mai sus referitoare la ororile comertului de sclavi. Totodata,dorind sa instruiasca,Jules Verne introduce deliberat in cartea sa multe pagini de popularizare (explicare) stiintifica,dar si unele care dau glas sensibilitatii artistice a autorului.Daca doreste,profesorul poate citi un pasaj descriptiv remarcabil selectat si prezentat in rezumatul capitolului al XV-lea,din partea a doua a romanului. |