Caracterizarea lui Gulica Unanian din romanul Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi referat






Coeziunea epica a romanului, subintitulat "poem", e data de prezentarea destinului personajului principal, doctorul in litere Gulica Unanian, alter ego al scriitorului, personaj narator si martor. Bine individualizat in primele doua parti ale romanului, destinul eroului se confunda in final cu cel al colectivitatii ca martor al straniului fenomen al invierii.
Gulica Unanian, dupa cum sugereaza si sonoritatea ironica a prenumelui, pare un neajutorat in infruntarea greutatilor vietii. Profesor onest, impovarat de o familie numeroasa, isi sustine doctoratul in litere in speranta unei cariere universitare sau a obtinerii unui post corespunzator pregatirii sale. isi da insa curand sama ca nu meritele personale sunt mijloacele de ridicare in ierarhia sociala, in vremea sa, ci necinstea, lingusirea, ipocrizia, compromisurile de tot felul. Astfel, fiind casatorit, deci nedisponibil la "gratiile de cimpanzeu" ale "nepoatei cocosate" a presedintelui comisiei de doctorat, isi rateaza "o cariera brilianta".

Naiv, crede cu sinceritate ca Ministrul, prietenul si nasul copiilor sai, il va ajuta, dar acesta il amana mereu, il minte, evita sa-l mai intalneasca, il recomanda in cele din urma unui alt ministru, pe care eroul este nevoit sa-l insoteasca la un banchet politic. Dar om "cu ochi rau si noroc putin", Gulica nu-l poate aborda, deoarece inaltul personaj se ineaca cu bors, oferind un spectacol dezagreabil.

Infruntarea obstacolelor de tot felul - cu sens formativ de ordine morala - nu-l face sa-si piarda omenia, generozitatea si simtul umorului.
Tradat in asteptarile sale, "lipsit de merite" in plan social, adica de relatii, si panicat de sporirea ritmica a membrilor familiei sale, doctorul Unanian este nevoit sa primeasca socantul post de intendent al cimitirului Buna-Vestire, condamnat astfel la o existenta mediocra.
Instalandu-se cu sotia insarcinata, cei cinci copii, "servanta si biblioteca" in incinta cimitirului, eroul se acomodeaza noii situatii. Ca si Cicikov, eroul lui Gogol, el are in subordine zeci de mii de "suflete moarte", fapt ce-I face sa se simta important: "Sunt cel mai mare intr-o republica inchisa; trec zilnic printre mormintele mele. urmat de cinci gropari si cinci gradinari, ca primarul.

Urmarind spectacolul dat de obisnuitii cimitirului, pe care ajunge sa-l compare cu "o gara la care cei ramasi se intorc neintrerupt", mediteaza asupra vietii si a mortii, mai ales asupra nimicniciei si efemeritatii vietii, iar situatiile grotesti, oferite de tristele vizite facute de cei vii pensionarilor de sub pamant, il dezamagesc.

Intelectual inzestrat cu fantezie creatoare, doctorul Unanian transfigureaza spatiul real al cimitirului in fictiune. Acesta devine pentru el "ca un preludiu de RaF' pe care si-l imagineaza populat cu fiinte a caror ocupatie e cantecul, ca expresie a unei armonii celeste. Si pentru ca ar vrea "50 apara din intuneric ca o lucrare literara' si mai ales, cum constata cu amara ironie, "imi trebuie o activitate pentru salvarea prestigiului secret", eroul incearca sa transforme in fictiune transcendenta vietii de apoi.





In crearea utopiei paradisiace, eroul opteaza pentru mai multe elemente ale lumii "de dincolo": prefera unui "drum in spirala" unul "pus ca o scandura aplecata intre cer si pamant", pentru ca "vine parca totusi mai bine sa mergi curb, decat prea direcf, ar dori "un Rai Bocklin pictural, artistic si cu singura santinela a cedrului monumental la intrarea dinspre ape" etc. Comentariile sale voit terestre, observatiile ironic literare genereaza comicul, evidentiind intentia parodica a autorului care respinge viziunea unui paradis dupa asemanarea vietii pamantesti.

In spatiul cimitirului, inconformismul total al eroului isi afla un larg camp de actiune: mortii inviaza, protesteaza impotriva lumii viilor. Pana la sesizarea esentei intamplarilor, eroul traverseaza mai multe etape. Primul contact cu fenomenul straniu al invierii este momentul in care patru politisti, ce aduc doi arestati ce pretind a fi inviati, ii cer sa cerceteze daca acestia figureaza in scriptele cimitirului. Confruntate cu "o molima de invieri", autoritatile instituie o comisie de ancheta din care face parte si Unanian. Anuntandu-i-se evenimentele stranii, intendentul are la inceput rezerve. A doua etapa a apropierii lui de miraculos o constituie relatarea unui inviat despre tragedia vietii lui, ca, in sfarsit, eroul sa devina martor constient al invierii, punctul culminant fiind intalnirea sa cu Ministrul prieten, recent inviat. Evenimentul supranatural e introdus, astfel, in biografia personajului. El se integreaza in destinul colectivitatii ce traieste miracolul invierii mortilor, victoriosi in procesul intentat lor de autoritatile statului si ecleziastice.

Dincolo de orice asemanare cu textul biblic, personajul - si dincolo de el autorul - isi permite sa fie el insusi, sa creada si sa nu creada, sa vrea si sa nu vrea invierea, sa se indoiasca daca omul se poate simti bine intr-un trup care nu simte nevoile omenesti: "Omul nu este nici gol, nici flamand si sta adapostit, dar ii lipseste ceva. Daca se gandeste ce poate sa lipseasca, el nu simte nici o lipsa si totusi simte ca-i lipsesc toate (). Oamenii au stat de vorba, s-au intrebat unii pe altii: Ce avem? () Parca am fi indragostiti de o dragoste pe care o stim, de o Japtura care, fiindu-ne draga, nu ni se vadeste". Replica reliefeaza, de fapt, mesajul optimist al autorului care, atent la problemele omului intr-o lume ce-i primejduieste deseori valorile fundamentale, glorifica viata.
Personaj ingenuu, traind in viata sa interioara, departe de nimicniciile lumii, strivit in cursa vietii de tot felul de adversitati, doctorul Gulica Unanian se incadreaza bogatei tipologii "a invinsilor" din proza antebelica, aducand insa o nota aparte prin latura activa a personalitatii sale.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani