Actiunea ultimului roman al lui Alexandru Ivasiuc, Racul, prezinta o lovitura de stat plasata intr-un spatiu geografic conventional, intr-o republica sud-americana, dar "evenimentele sunt astfel infatisate incat ele s-ar fi putut intampla in oricare parte" (E. Simion). Desi scenariul epic se identifica cu Universalul Mecanism al puterii si terorii - adevaratul personaj al cartii -, legatura intre temele intime ale acesteia - puterea si frica -e realizata prin personajul central, Miguel, secretarul privat al lui Don Athanasios, "strategur puterii, ce planifica "tehnica terori!' si o pune la punct "ca pe o intreprindere eficienta'', cu "o precizie in-gi-ne-reas-ca'.
Personaj "moralmente slab, lipsit de o ideologie si o etica', Miguel pare complet integrat in societatea in care teroarea se instituie in mod absolut.
In primele pagini ale romanului el apare "fascinat de frumusetea abstracta a terorii"', sta sub semnul admiratiei pentru diabolicul plan al lui Don Athanasios. El noteaza constiincios "planul atat de superb tehnic" al arestarilor si executiilor ce vor avea loc in noaptea ce urmeaza "la 3 precis", revede listele victimelor intocmite aleatoriu, toate etapele "marii actiunf. El gusta din plin bucuria oferita de "contemplarea unei mari inteligente" si se simte strabatut de un sentiment de putere ca "el se afla in locul unde se hotara ceea ce nimeni, in afara de cei prezenti, nu stie si exact nu va sti niciodata', ca e participant la faurirea destinului orb al acelei "lumi aflate jos, orbecaind nestiutoare".
Ca si alte personaje ale lui Alexandru Ivasiuc, Miguel va parcurge insa un proces "al crizei si al iluminarii'", redat de autor prin analiza gandurilor si starilor sufletesti ale personajului, prin monolog interior, prin ample episoade rememorative.
Criza se declanseaza cand Don Athanasios ii da "liber pana la noapte"; acum, cand cunoaste secretul genocidului si ar putea sa-l de-conspire, Miguel e derutat si cade prada nelinistii. In mintea sa febrila se contureaza doua explicatii: una, umilitoare, presupune ca dictatorul il considera prea las pentru a putea deconspira ce stie, cealalta, primejdioasa, insemna ca e supravegheat si "la cel mai mic gest" va fi asasinat. Personajul traieste o situatie limita, "plin de sila de sine si de frica pentru sine". Parasind sediul puterii, se simte amenintat, soferul si gradinarul i se par trimisi sa-l supravegheze, chiar poarta gradinii ii pare ca "o deschidere periculoasa'.
Momentul declansarii "crizei" e urmat de examenul intregii sale vieti, pe care personajul il face in timpul periplului sau prin oras, periplu ce capata caracterul "unui ritual al initierii" (D. Culcer). Aflam ca Miguel este un renegat, lipsit de lealitate: fost membru al unei organizatii de stanga - a publicat si niste "eseuri cam salcii" de aceeasi orientare -, o paraseste pentru a putea gravita in jurul puterii, ajungand omul de incredere al dictatorului.
Las, lipsit de capacitatea deciziei eliberatoare, actiunile sale se desfasoara conform unei logici a amanarii. inainte de a ajunge sa se intalneasca cu fostii sai camarazi pentru a-i avertiza asupra pericolului ce-i pandeste, Miguel strabate sordidul cartier Vieja, poposeste in centrul orasului, mediteaza asupra relatiei dintre individul marunt, ignorant, si mecanismul puterii, isi aminteste de templul zeului cu cap de vultur "care, cand au venit" "los senores", a fost invaluit in vegetatie "ca nimeni sa nu-l poata gasi si jefuC, ca un simbol al permanentei unei lumi temporar anulata.
Fostii sai tovarasi il considera un provocator, si Miguel realizeaza ca Don Athanasios prevazuse acest lucru. Pe masura ce noaptea se apropie, tensiunea sa interioara, detinerea groaznicului secret devin tot mai apasatoare. Se indreapta spre casa lui Tahereh, o tanara araba militanta de stanga, fosta sa iubita, langa care spera sa gaseasca linistea, singura careia poate sa-i explice ca si-a parasit tovarasii din orgoliu, pentru a-si pastra "dreptul la optiune impotriva parerii majoritare". Dar e nevoit sa constate ca libertatea sa e provizorie, ca e inlantuit de mecanismul puterii.