Logo referatele carte



Cronicarii secolului al XVIII-lea



Axente Uricarul

Axente Uricarul era familiar (casnic) cronicarului Nicolae Costin si scriitor de urice (de unde porecla-i de Uricar) la marea logofetie. Prescriitor de acte domnesti, mai toate hrisoavele si uricele de la inceputul secolului sunt scrise de dansul .
Contempuranii epocii despre care trateaza, el scrise ,Jstoria oficiala a celei de a doua domnii a lui Mavrocordat in Moldova" imbratisand anii de la 1711 pana la 1716. „Neculai Costin lasa mai multe fragmente spre urmare a cronicei sale. Acestea le intrebuinta Axente Uricarul la cronica ,JDe a doua domnia a lui Neculai Alexandru Mavrocordat Voed in Moldova' .
Axente Uricaru si Nicolae Costin sunt aproape singurii cronicari de profesiune, care apartin epocii fanariote. In adevar, el compileaza fragmentele istorice ale lui N. Costin, cu aceleasi defecte. Deosebirea e ca opera lui Axente devine interesanta prin nararea fugii lui Dimitrie Cantemir in Rusia, prin luptele lui Carol Vornitia, prin trecerea prin Moldova a lui Stanislau Lecinsky, citand despre toate fapte[le] curioase, amanunte necunoscute istoricilor straini.

Zilot Romanul [1780-l851]
pseudonimul sub care se ascundea Stefan [Ioan Moru sau Mora]. Nascut pe la 1780, el servi ca om de casa in familia clucerului Stefan Conduratu, desi se tragea din neam de boier (functionari si clerici).

El a scris:

a) Cronica care cuprindea Istoria Tarii Muntenesti de la 1796-l821, in versuri si proza.
b) A treia domnie a lui Alesandru Sutul.
c) Istoria zaverei de la 1821 (pierduta).
d) Descoperirea, tragedia alegorica (perduta).
e) Poezii politice (un caiet) scrise la 1829, ianuarie.
f) Istoria relutiunii de la 1848, scrisa in mai 1850.
Toate aceste scrieri au fost lasate in manuscrise. Iata unele
versuri din cele publicate in „Columna tui Traian" si „Revista pentru istoria si archiologie ":

„Nu cred sa fi fost vreodata acest fel de mari nei
Ca aceste ce acuma petrecem si vazum noi".
*
„Si nu-i fu numai atata, numai a se mazali.
Ci peste putine zile il vazum ca si pieri."
*
„S-asa saraca de omenire Era ajunsa mai la peirc.
Cand deodata o desteptare, Vazum ivita la mic si mare.
Sa nazuiasca, maica, la tine Groaznica rana s-o-ntorci cu bine.
Cum si urmaram, caci, lasand mortii.
Drept la biserici mersem cu totii."
„Perind holera, inceta pieirea
Si noi ramasem cu pomenirea."
*
„Deodata mai multa parte
Vazum din tara ca se desparte."
„Ci un intr-altfel cerum dreptate.
Ci fara cuget de reutate."
*
„Ins-avum parte ca pasa fuse C-o fire blanda"

„ Cauta-ndrepteaza Cum stii, ca un stapan. Din casa-ti departeaza neam indoit si an."
*
„Si vazum ca-si aduse pe taina pe un calugar ce se afla skimnicand la manastirea Sinaei."
* „ pana atunci inca nu ma avea hotarat a spune adevarul."
*
„Venirea lui (Ipsilant) in scaun salnica de Rusia de unde era fugit si cu ostiri rusesti."
*
„ peste rba impaciuirii ce era, adeca intre
Pazvantoglu cu Poarta, nu avea
Pazvantoglu ia data oamenilor sai a supara peste oranduieala ."
*
[Jumatate din aceasta ina este lasata libera, nescrisa.]

Nicolae Mustea

Nicolae Mustea ajunge pana la demnitatea de spatar. Letopisetele Moldovei, scrise de dansul, compiland cronicele anterioare si contemporane, cuprind 67 ani, adica evenimentele mai insemnate de la 1662 pana la 1729.
Aceasta cronica anonima s-a numit a lui Mustea dupa numele copiatorului. Ea cuprinde istoria Moldovei de la 1662-l730.

Ioan Canta

Spatarul Ioan Canta, contemporan evenimentelor despre care scrie, continua pe Nicolae Mustea, sau mai exact pe Ioan Neculce.
El scrise Letopisifele Moldovei de la 1741 pana la 1779. Lucrarea e de putin merit si nu intereseaza decat fiind o continuare a evenimentelor. Ea poarta urmatorul titlu: letopisetul Tarii Modovei de la a doua si pana la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat Voed" (1741 -l769).

Enache Kogalniceanu

Ioan sin Enache Kogalniceanu e un cronicar de la finele secolului. El se nascu pe la 10 octombrie 1730. La etatea de 16 ani (1746) intra ca copil de casa la curtea lui Ioan Mavrocordat, insarcinare pe care o indeplini si sub urmatorii Domni, pana la Constantin Racovita (1749-l753) cand fu numit ca al Ul-lea comis. Sub Const. Racovita, in diferitele-i domnii din Muntenia si Moldova (1753-l757) servi ca al II[-ilea] comis, ca vataf de copii si ca vataf de aprozi. Intre 1757 si 1774 trai la Constantinopole, pe langa refugiatul domn Const. Racovita. In acest interval isi scrise cronica. in 1774 se intoarse-n tara cu noul Domn Grigore Ghika, care-l numi medelnicer. La 1782 ajunse stolnic. Dupa aceea, retragandu-se la mosia lui, Rapele din judetul Falciu, trai pana la 1795 (anul mortii).

Alexandru Beldiman

Sub numele lui Alexandru Beldiman se cunoaste o cronica, care expune evenimentele ivite pana la anul 1770.
[Si aici, ca si la urmatorii cronicari autorul lasa filele albe, nescrise, in vederea completarii lor ulterior.]


Alexandru Amiras

Alexandru Amiras apare mai mult ca traducator al „Cronicei anonime" a Moldovei, cuprinzand expunerea intamplarilor dintre anii 1662 pana la 1733.

Radu Popescu

Vornicul Radu Popescu trai la inceputul secolului XVIII. Ca istoric apare dupa Radu Greceanu, pe care il continua, ducand naratiunea evenimentelor de la 1700 pana la 1729, sub titlul de „Cronica Tarii Romanesti de la 1700-l720".
Cu inaintarea varstei, el imbratisia schima monacala, primind numele de Rafael.In scrierile acestui cronicar se vede tendinta de a se nara evenimentele cat mai pe larg si cu stilul cel mai colorat. El crede ca fenomenele naturii si rarele aparitiuni au influenta nu numai asupra indivizilor, dar si asupra popoarelor, adica a imtamplarilor istorice.

Radu Lupescu

Radu Lupescu se intituleaza logofat de divan. El infloreste in prima jumatate a secolului XVIII si scrise la 1729.

Ca setiitor, compileaza materialul din operile lui Radu Greceanu si Radu Popescu, compu[na]nd o singura Cronica sub propriu-i nume, din ordinele domnului Nicolae Mavrocordat.

Parvul Cantacuzino

Parvul Cantacuzino scrise, in acest secol, o „Chronoligia a Domnilor, intocmita dupa chrisoave .
Lucrarea lui - impreuna cu a clucerului Dumitrache si a ierodiaconului Naum CJoceanul - e din cele mai bune intre alte 6 cronologii de felul acesta.

Clucerul Dumitrache

Ca si Parvul Cantacuzino si Naum Cloceanul, Clucerul Dumitrache scrise o „Chronologia a Domnilor Tareai Romanesti dupa chrisoave" din secolul XVIII. Lucrarea lui se a cu ale celor mentionati si e mai buna decat celelalte 4 cronologii de acelasi fel.
El consulta atat cronicele, cat si hrisoavele, spre a sili anii de domnie a diferitilor domnitori.

Naum Cloceanul

Ierodiaconul Naum Cloceanul scrise una din cele mai bune „Chronologii a Domnilor Tarii Romanesti"2, care se poate a numai cu a lui Parvul Cantacuzino si Dumitrache Clucerul, din cele 6 hronologii aparute in acest secol.
El se folosi de hrisoave si precese scrierea de o precuvantare interesanta, in care indica diferitele cronici pe care le-a consultat si intrebuintat in coordonarea datelor sale cronologice.

Mihail Cantacuzino

Banul Michail Cantacozino scrise la 1787 „Genealogia familiei Cantacuzenilor" cu amanunturi asupra domnilor fanarioti si cu multe documente istorice interesnte , reproducand multe documente interesante si diferite amanunte despre diferitii domni fanarioti .

Nicolae Roset

Vornicul Nicolae Roset scrise, la 1729, nu atat o istorie, cat o monografie - intr-o brosura - despre vita lui Nicolae Mavrocordat. sub titlul de „Preaslavita vita a lui Neculai Mavrocordat cu o predoslovia"' scrisa la anul 1727.

Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacozino scrise, sau mai exact compila o cronica, in care expuse faptele de capetenie intamplate pana la anul 1780.

Cronice anonime



Asupra evenimentelor istorice din Moldova s-au gasit doua cronice anonime: I) una cuprinde scrierile lui Miron si Nicolae Costin pana la domnia lui Dabija (1662), iar d-aci-nainte pana la 1716 autorul necunoscut expune de la sine faptele, intr-un spirit cu totul antigrec; II) a doua cronica e scrisa greceste si se afla (afirma Nicfolae] Balcescu) in Biblioteca Nationala din Paris, cuprinzand pe Miron si Nicolae Costin pana la Dabija (1662), iar d-aci inainte fapte expuse de autor pana la 1766.
Asupra intamplarilor din Muntenia avem: a) Un manuscris grec, cuprinzand istoria de la 1200 pana la 1618, compilare dupa cronici romane si straine, b) O cronica anonima despre istoria Tarii Romanesti de la 1595 pana la 1730. c) Cinci cronice aflate in Arhiva Statului si cuprinzand lucrarile domnilor fanarioti de la 1775 pana la 1828. d) O cronica latina despre cele sase domnii ale lui Constantin Mavrocordat, scrisa mai intai greceste de Dr. Petru Depasti si apoi tradusa latineste in Venetia de catre un anonim.

Amintiri si versuri de pe scoarte

Pe scoarta unui exemplar din Istoria universala, tradusa dupa Milot de Ioan Morarul (alias Johann Molnar de Mollerscheim), tiparita-n Pesta la 1800, am gasit urmatoarele versuri cu data anului 1839:

„Vrei, draguta, vrei sufletul sa-mi iei?
Ie-mi si ochii mei: alta ce mai vrei?
Doar t—ei satura de cruzimea ta!"

[Autorul lasa jumatate de ina alba, in vederea completarii ei alta data.] n. ed.

„in secolul XVIII, pe cand nimeni in Europa culta nu se gandea a sustine originea latina a poporului roman; pe cand, din contra, istoricii unguri si austrieci sustineau ca Valahii sunt o adunatura de barbari, rbind o limba curcita si fara caracter national; istoricul englez Gibbon - in importanta-i opera asupra „Scapatarii si caderii Imperiului Roman" - afirma ca in tot timpul cat barbarii petrecusera in lumea Dunarii-de-Jos, colonii romani ai lui Traian traira inconjurati de barbari, dar nu amestecati cu dansii si ca ei au fost stramosii romanilor de la Dunare" .


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani