George Lazar (1779-1823) - biografie, scrieri referat






Nascut la 1779 in comuna Aig (comitatul Sibiului din Transilvania), George Lazar studie in scoalele din Sibiu si Cluj, apoi intra in cler si, cu ajutorul baronului sas De Bruckenthal fu trimis la Universitatea din Viena, unde urma cursurile de fizica si matematica. Dupa ce a obtinut licenta in teologie, la 1814, se intoarse in patrie si fu numit predicator-catihet la episcopia romana din Sibiu. Fiindca intr-o predica tinuta la episcopie cuteza sa spuna ca romanilor nu li se recunosc drepturi cu ale celorlalte nationalitati, cu toate serviciile aduse de dansii statului si dinastiei, de aceea la 1815 i se inlatura candidatura la scaunul episcopal, sub cuvant ca e prea invatat pentru romani. Nevoit sa plece, la 1816, trecu in Romania, ca sa exercite profesiunea de inginer pe langa familia Barcanescu.
In acea epoca, pe tron se afla Ioan Caragea, iar limba greaca domina in biserica, in scoale, in cancelarie, in vorbirea societatii culte. Citirea si scrierea in limba romana se preda pe langa cateva biserici de catre dascali, tarcovnici sau unii preoti, dupa bucoavna, ceaslov ori psaltire, numai pentru pregatirea personalului necesar clerului popular; scoalele acelea se intretineau din cotributiunea preotilor.
Ca inginer, George Lazar facu cunostinta cu eforul scoalelor, banul Constantin Balaceanu si-i propuse a-l autoriza sa deschida
0 scoala publica, in care sa predea tinerimii cunostinte de tot felul, chiar in limba romana. Ideia paru indrasneata, nerealizabila. Totusi C[onstantin] Balaceanu o sprijini cu putere si, in divanul boierilor, exclama: „Cum? Preotii romani sa plateasca spre a se tinea scoale unde sa se desromaneasca romani?" La aceasta, dascalii greci si protipendada fanariota raspundeau: Aev yiveTai, avOea! l Limba valahica este saraca, e limba mojicilor si n-are vorbele trebuitoare stiintelor; iar preotii sa plateasca, caci sunt datori sa sustina religia si limba elenica, care e limba bisericii".

Dupa multe staruinte, C[onstantin] Balaceanu izbuti a se da lui jupan Lazar chiliile monastirii Sf. Sava, in care sa deschida o scoala de bogoslavie, pentru pregatirea personalului bisericesc si sa incerce a preda si notiuni de inginerie. Pentru masurarea si delimitarea mosiilor, boierii simteau atata necesitate de ingineri, incat mereu ii repetam: „ingineri em noi, dascale, sa ne masoare mosiile, si de inginerie apuca-te, ca socoteala inveatii baietii in toate bacaniele!"Incepand la 1817, George Lazar dete lectiuni de matematica si desen, pana sa ajunga la geometrie arpentagiu, dar nu uita gramatica, geografia si istoria nationala, prin care se putea destepta constiinta despre originea si drepturile romanilor.
Desi sub domnia lui Sutu venitul scoalelor romane fu redus la 6000 lei pe an, desi lui George Lazar, i se suprima salariul, pe motiv ca, de vor invata mojicii sectiune, ce sa mai faca boierii, totusi intreprinderea fii manoasa in rezultate. Nepotii hai Constantin Balaceanu si poetul Vacarescu incepura a invata sectiune in romaneste; mai multi tineri urmara cursurile pana la 1821, pregatindu-se ca sa-l poata mai intai ajuta, apoi continua .
La 1821 scoala fu inchisa, din cauza Eteriei, si George Lazar trecu la Tudor Vladimirescu, servindu-i ca inginer in ara de la Cotroceni. Peste un an, sub domnia lui Grigorie Ghica, scoala se redeschise sub numele de „Colegiul National", dar George Lazar, bolnav si sarac, parasi tara, se retrase in satu-i natal si muri la 1823, in etate numai de 44 ani. Peste un patrar de secol aparu urmatorul decret:

Dreptate-fratia
In numele poporului roman, locotenenta princiara. Spre a recomanda posteritatii memoria celebrului George Lazar, locotenenta princiara, cu o religioasa simtire, decreta a se deschide o subscriptie pentru radicarea unei statui acestui mare barbat.




Visteria statului va subscrie cinci sute ducati. Statua se va radica in Sf. Sava.
D[omnul] ministru al cultului va recomanda lista subscriptiei la patriotismul romanilor si va pune in lucrare decretul acesta.
Membrii locotenentei
Chrfistian] Teii N. Golescu. I. Helliade
No. 440. Anul 1848. August 15."
Aceasta statua s-a ridicat in Bucuresti la '
Din operele lui George Lazar s-au pierdut manualele de filosofie, matematica, geografie si istorie universala , dar ne-au ramas cele urmatoare:
„Versuri de lauda la incoronarea imparatului Franz". Viena, 1808.
Cuvant rostit la inscaunarea mitropolitului Dionisie Lupul, 1819 (manuscris;.
Cuvant rostit de profesorul Lazar, [la] 30 iulie 1822, la suirea pe tron a domnitorului Grigorie Ghica. (manuscris ).

Apel catre publicul romanesc pentru publicarea de carti romanesti, 1822.
Aritmetica matematiceasca, alcatuita acum intai pe limba romaneasca prin G. Lazar, intru folosul scolarilor sai din scoala din Sf. Sava. (manuscris ).
yfovatuitorul tinerimii catre adevarata si dreapta citire": abecedarul lui George Lazar, tiparit in Buda, tocmai la 1826.
[Urmeaza patru ini, din care sunt anulate inile 1 si 4. Publicam in continuare inele neanulate, desi ideatica se repeta.]
„George Lazar fu adus in teara de familia Barcanestilor si afla un protector devotat in banul Constantin Balaceanul, eforul scoa-lelor. Domnia atunci loan Caragia. Astfel lui Balaceanu [ii] e tara datoare inceputului scoalelor nationale si invatatura stiintelor in limba patriei. La propunerile lui Lazar, sustinute de Balaceanul, ca in scoale sa se predea stiintele in limba romana, dascalii greci raspundeau: „oev yfveTCa avoea den ginetai audenta (nu se poate stapane); limba vlachica este saraca, e limba mojicilor si n-are vorbele stiintelor. Dupa multe staruinte, Const. Balaceanu reusi, sub Caragia, a aseza pe Lazar in Sf. Sava si a-l sustine pana a facut o 3-4 ani un curs de matematice si de filosofic Ciocoii insa persecutau si batjocoreau pe Lazar si scoala romana; deveniau aparatorii inginerilor si architectilor straini si ajutau cu tarie intrigilor acestora spre a departa pe Lazar din teara, ca nu cumva elevii acestuia in matematica sau inginerie sa ajunga a face concurenta strainilor". Sub Sutu ei reusira a reduce venitul scoalelor romane la numai 6000 lei pe an si a si taia salariul lui Lazar, dandu-l la ciaslovari si strigand ca, de vor invata mojicii sectiune, ce sa mai faca ei boierii? Cu toate acestea Lazar starui. Primii fii de boieri, care incepura mai intai de la romaneste a invata sectiune, fura nepotii lui Const. Balaceanu si ai poetului Vacarescu, pe cand ciocoii nu incepura a invata romaneste decat dupa 1821, cand erau deja desfiintate scoalele grecesti .

Dupa silirea scoalelor romane cu drept decretate de la Grigorie Ghica, discipolii lui Lazar incepura a aspira la formarea unei literaturi romane prin teatrul national, prin siliri de tipografii cu misiune de a funda ziare, de a publica carti destinate a incepe o era noua. Atunci boierii tarii avura ca niciodata curagiul ca sa zic[a] aSia, d-a se revesti cu numele de roman, ce pana atunci insemna mojic de la teara "*.In interval de 5 ani (1817-l821) el invata singur pe elevi, apoi ajutat de elevu-i loan Eliade Radulescu.
La 1821 scoala-i fu inchisa prin turburarea Eteriei. Atunci el dete ajutor lui Tudor Vladimirescu, servindu-i ca inginer in ara de la Cotroceni.
La 1822, sub Grigorie Ghika, scoala-i fu redeschisa sub numele de „Colegiul National" sau Colegiul de la Sf. Sava. Atunci imbolnavindu-se se reintoarse la Aig, unde in anul urmator muri in etate de 44 ani.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani