GRAMATICA referat








PRONUMELE

Partea de vorbire flexibila care inlocuieste un substantivese numeste pronume.
Pronumele poate fi:
1 presonal
2 personal de politete
3 reflexiv
4 posesiv
5 demonstrativ
6 nehotarat
7 negativ
8 relativ
9 interogativ
10 de intarire

PRONUMELE REFLEXIV

Pronumele care tine locul obiectului asupra caruia se xexrcita direct sau indirect actiunea verbului fiind identic cu subiectul, si avand aceeasi persoana cu verbul se numeste pronume reflexiv.
Forme reflexive propriu-zise exista numai pentru persoana a treia .
Pentru celelalte persoane se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal, cu valoare de pronume reflexiv.
Acuzativ
Nr pers intai pers a doua pers a treia
Sg ma, m- te pe sine , se, s-
Pl ne va, v- se, s-

Dativ
Nr pers intai pers a doua pers a treia
sg imi, mi- iti, ti- siesi, isi si-
pl ne va, v- isi si-




Pronumele si adjectivul pronominal
Posesiv

1. un pesesor si un obiect posedat
pers 1 al meu a mea
pers 2 al tau a ta
pers 3 al sau a sa
2. un posesor si mai multe obiecte posedate.
Pers 1 ai mei ale mele
Pers 2 ai tai ale tale
Pers 3 ai sai ale sale
3. mai multi posesori un obiect posedat.
Pers 1 al nostru a noastra
Pers 2 al vostru a voastra
Pers 3 - -
4 mai multi posesori si mai multe obiecte posedate.
Obs: in cazurile D si Ac pronumele posesiv are urmatoarele forme:
Alor mei alor nostri
Alor tai alor vostri
Alor sai -

Cazurile si functiile sintactice
Sb: cine?
Ai mei sau mutat la tara.
Ac: atr. p. p. care? Ce fel de?
Cd: pe cine? Ce?
Eu mi-am curatat ghetele, le-ai curatat si tu pe ale tale?
Ci: de cine? La cine? .
CCl: unde
Am fost la ai mei acasa.
CCt: cand?
A ajuns odata cu ai sai.
CCm: cum?
El arata ca ai sai.
G- APG al ,ai, ale, cui? care? Ce fel de?
D-Ci: cui?
I-am aratat alor mei muzeul Antipa.





Pronumele si adjectival
Demonstrativ

Pronumele care inlocuieste un substantiv si care arata aproprierea, departarea sau identitatea se numeste demonstrativ.
Formele pronumelui demonstrativ
De apropriere
N Ac acesta, aceasta, acestia, acestea
G D acestuia, acesteia, acestora
Obs: exista si forme populare ale pronumelui demonstrativ de apropriere: asta, asta, astia, astea.
De departare
N Ac acela, aceea, aceia, acelea
G D aceluia, aceleia, acelora.
Obs: exista si forme populare: ala, aia, alea, aia.
De identitate
N Ac acelasi, aceeasi, aceasi, aceleasi
G D aceluias, aceleiasi, acelorasi.
De diferentiere
N Ac celalalt, cealalta, ceilalti, celelalte, celuilalt, celeilalte, celorlalti.
Obs: exista si forme populare: alalat, aialalta, aielalti, alealalte, astalalt, astalalta.
Cazurile si functiile sintactice:
N-sb cine? Acesta este prietenul meu.
NP: Tatal meu este acesta.
AC: APP- care? Ce fel de?
Cartea de sub aceasta este colorata.
Cd pe cine? Ce?
Pe acestia i-am intalnit la mare.
Ci: la cine? Cu cine? .
Se teme de celalalt.
CCl: unde?
Venim de la acesta.
CCm: cum?
Gateste ca celalalt.
G APG al, ai, ale, cui? care? Ce fel de?
Caietele aceluia sunt ingrijite.
NP Caietele sunt ale aceluia
D-Ci cui?
I-am explicat acestuia tema.
Obs: daca pronumele demonstrativ sta langa un substantiv cu care se acorda in gen nr si caz devine adjectiv demonstrativ.
Aceasta carte este a mea.


NUMERALUL FRACTIONAR

Numeralul fractionar exprima denumirea unei fracti.
Ex: o zecime, doua optimi. ..
Obs numeralele fractionare au in totdeauna valuare substantivala.

ADJECTIVUL
Partea flexibila de vorbire care arata o insusire a unui substantiv se numeste adjectiv.
Adjectival poate fi:
a) propriu zis
Ex: frumos, rosu, .
b) provenita din participiu ( se termina in t sau s si provine dinr-un verb.
Ex: cartea citita, .
Adjective pronominale: - posesive: penarul meu
- demonstrative: penarul acela, .

In felul in care isi schimba forma adjectivele pot fi.
a) Variabile- cu o terminatie- cu doua forme flectionare (isi schimba forma dupa numar) mare, mari.
Cu doua terminatii
Isi schimba forma-cu trei forme flexionare si dupa numar si dupa gen) auriu, aurie, aurii.
Cu patru forme flexionare:frumos, frumoase frumosi frumoase.
b) Invariabile, kaki, maro, .

Functii ale adjectivului:
1. Atr adj care? Ce fel de?
Copilul plimbaret are multa energie.
Obs: in aceasta situatie adjectivul se acorda in gen nr si caz cu subst determinat. Adjectivul poate sta in orice caz si indeplineste functia de atr adj
2. NP : Copilul este neatent.
Obs: in acest caz adj se acorda in gen nr si caz cu subiectul.





GRADELE DE COMPARATIE

1. Pozitiv: vorbaret
2. Comparativ-de superioritate: mai vorbaret
- De egalitate: la fel de vorbaret
- De interioritate: mai putin vorbaret
3. Superlativ-relativ-de superioritate: cel mai vorbaret




De inferioritate: cel mai putin vorbaret
- Absolut: foarte vorbaret.
Exista unele adjective care nu au grade de comparatie: mort, viu.
Adjectivele mostenite sau imprumutate din lb latina erau forme ale comparativului sau ale superlativului: major- mai mare; minor- mai mic .
Ideea de superlativ se poate obtine si prin derivarea adjectivului cu sufixe si cu prefixe.







CONJUNCTIA

Partea neflexibila de vorbire care leaga doua propozitii sau a doua parti de propozitie se numeste conjunctie.
Conjunctiile pot fi:
a) Coordonatoare ( leaga prop de acelasi fel) si, ci, dar.
b) Subordonatoare ( leaga o prop subordonata de una principala)
ce, de, ca, sa, .

Cuvintele- iar, nici, si - pot fi adverbe cand au intelesul din nou macar, chiar, sau conjuncti cand leaga intre ele in propozitie sau parti de propozitie de acelasi fel.













LITERATURA

MASURA RITMULUI

Masura unui vers este egala cu numarul de silabe pe care le contine.

Ritmul este format din succesiunea silabelor accentuate cu a silabelor neaccentuate dintr-un vers. Ritmul este format din unitati formate din o silaba accentuata si una neaccentuata care se repeta de mai multe ori in cadrul versului.
Picioarele metrice pot fi:
a) Trohaic: Doi-na doi-na can-tec dul-ce.
Ritmul format din aceste picioare metrice se numeste trohaic.
b) Iambic: A fost o-da-ta ca-n po-vesti.


DESCRIEREA
Descrierea este modul de expunere care prezinta caracteristicile unui obiect ale unui loc sau ale unui fiinte.
In descriere se foloseste epitetul care este figura de stil care exprima o insusire iesita din comun a unui obiect.
Epitete ale substantivului
Infocatul soare ( V. Voiculescu)
Epitete ale verbului: suspinand dureros ( C. Hogas)
Epitet postpus: aerul varatic ( C. Hogas)
Epitet antipus
Vesela verde campie ( V. Alecsandri)
Epitet simplu: fumuri albe ( V. Alecsandri)
Epitet dublu, triplu, multiplu.
Baltoacele glodoase si verzi.
Comparatia este figura de stil formata din doi termini si stabileste o asemanare.
Tare ca piatra
Personificarea este figura de stil prin care un obiec sau un animal primeste insusiri omenesti.
Astfel zise lin padurea.
Interjectia este figura de stil. Inversarea cuvantului intr-un vers se numeste interjectie.
Sufletul nemarginit .
Repetitia:
O ramai, ramai la mine .
Enumeratia:
Fagii, paltinii sau brazii.

METAFORA

Metafora este figura de stil prin care un obiect se inlocuieste cu altul facandu-se un transfer de sens bazat pe o aemanare intre cele doua obiecte.

HIPERBOLA

Figura de stil prin care se exercita dimensiunile unui obiect acesta fiind prea mare sau prea mic se numeste hiperbola.


DESCRIEREA

Textul literar care descrie trasaturile fizice si morale ale unui personaj se numeste portret literal.
Portretul este relative scurt si concentrate. Poate fi realizat de autor, narator sau de un alt personaj.


NUVELA

Opera epicaa in proza care are o intindere mai mare decat schita si mai mica decat romanul si care infatiseaza episoade semnificative din viata unui personaj se numeste nuvela.
Caracteristici: actiunea se desfasoara in mai multe locuri.
Actiunea se desfasoara pe o perioada mai lunga de
timp
personajele sunt relativ putine
Actiunea se concentreaza in jurul experientelor unui singur personaj acesta este descris mai amanuntit decat ceilalti .
Are autor si momentele subiectului.








Budulea Taichii
Ion Slavici
Apartenenta la specie

Este opera epica in proza care are o intindere mai mare decat schita si mai mica decat romanul si care infatiseaza episoade semnificative din viata unui personaj.
Actiunea nuvelei: actiunea se desfasoara in mai multe locuri: in Cocorasti dupa aceea in oras la scoala de preoti, si apoi la scoliile latinesti.
In Budulea Taichi actiunea se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp de la scoala pana cand se insoara.
Personajele sunt relativ putine: Hutu, Naratorul, .
Actiunea se concentreaza in jurul experientelor unui singur personaj acesta este descris mai amanuntit decat celelalte personaje.
Are narator si momentele subiectului.




BALADA

Poezia populara epica in care se povesteste intamplari neobisnuite cu personaje neobisnuite din trecutul neamului nostrum se numeste balada.
Caracteristici:
Personajele au calitati exceptionale
De obicei clarifica insusirile viteazului.

Baladele pot fi:
pastoresti: Miorita
Haiducesti: Pintea Viteazu
Vitejesti: Novac si corbul
Istorice: Stefan Voda
Baladele pot fi:
a) populare ( au autor anonim, sunt creati colective, sau transmise din generatie in generatie pe cale orala; sunt insotite de o melodie).
b) culte ( au autor cunoscut si caracteristici).

Elev, Ginta Vlad - Vasile
Cls. a VII-a,Liceul de Arta - Tg.-Mures



















Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani