Ion neculce (1672 -1745) referat






Cronica: \"Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Mavrocordat\"(1661 -l743)
\"Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda (1661) pana la a doua domnie a lui Mavrocordat\" (1743) relateaza, in principal, domnia lui Dimitrie Cantemir, Deoarece este\' contemporan cu evenimentele istorice narate, Neculce nu se bazeaza pe izvoare, fiindca toate \"se afla in inima mea\", atitudine ce confera cronicii un caracter subiectiv.
Cronica este o continuare a celei scrise de Miron Costin, pe care Neculce o elaboreaza cand avea peste 60 de ani, de unde se deduce ca 70 de ani dintre cei ilustrati in Letopiset coincid cu ata lui, de aceea nu a avut nevoie de a studia izvoare istorice, evenimentele le-a scris \"singur, dintru a sa stiinta\".
(Structura \'cronicii)
\"Letopisetul\" este structurat in douazeci si cinci de module, ilustrand cele douazeci si cinci de domnii, dar numai paisprezece domnitori, deoarece unii au ocupat tronul de cate doua-trei ori, ceea ce demonstreaza o insilitate politica in epoca.In \"Predosloe\" (Prefata), Ion Neculce demonstreaza ca este inzestrat cu simtul unui adevarat istoric, intrucat face o succinta trecere in resta a scrierilor anterioare, referindu-se totodata si la izvoarele avute in vedere de acestea. De pilda, despre intemeierea Moldovei nu.exista \"letopisete scrise de pamanteni vechi\", Grigore Ureche \"tarziu s-au apucat\" sa consemneze acest eveniment, de aceea a trebuit sa se inspire din documentele \"a doi istorici lesesti\". Dupa el, au scris \"un Simion dascalul, un Misail calugarul si un Eustratie logofatul\", dar acestia \"au fost oameni neinvatati, de n-au citit bine la istorii ca au defaimat pre moldoveni, scriind ca sant talhari\". Referindu-se apoi la letopisetul lui Miron Costin, Neculce mentioneaza ca, neputand fi terminat de acesta, \"l-au istot fiiu-sau, Nicolai Costin\", ducand evenimentele pana la domnia lui Dabija-voda. Ion Neculce continua cronica lui Costin, folosind \"izvoade ce au aflat de la unii si altii si din audzitele celor batrani boieri\" pentru perioada de pana la Duca-voda, iar pentru perioada urmatoare \"au scris singur, dintru a sa stiinta, cat s-au tamplat de au fost in iata sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein sa citeasca si sa scrie, ca au fost scrisa in inima sa\". in incheierea \"Predosloei\", Neculce indeamna cititorii sa foloseasca acest letopiset pentru \"a va feri de primejdii\" si pentru a fi mai invatati in a da \"raspunsuri la sfaturi ori de taina, ori de ostire, ori de voroave, la domni si la noroade de cinste\".




Impresionanta in cronica este relatarea artistica a unor evenimente istorice, cum ar fi: zita tarului Petru cel Mare la Iasi, banchetul dat de domnitorul Dimitrie Cantemir in cinstea lui, precum si batalia de la Stanilesti cu turcii. Personalitatile istorice den adevarate personaje literare, fiind surprinse in miscare, cu mimica si gesturi ce au forta caracterizatoare.
Dimitrie Cantemir este prezentat cu numele de domnitor, adica \"Dumitrasco-voda\", despre care Neculce povesteste ca atunci cand a urcat pe scaunul Moldovei, toti boierii erau speriati si ingrijorati, deoarece il stiau de pe vremea cand \"era beizade la domnia fratane-sau, lui Antiohie-voda\" si cand, tanar fiind, \"era atunce nerabdatoriu si manios, zlobiv (rau, rautacios - n.n.) la betie, si-i iesisa numele de omu rau\". insa, in timpul domniei, boierii vad ca avea \"mila si nemaririe, incepusa toti a sa lipi si a-l lauda\", mai ales ca era \"omu invatat\" si \"lacomie nu ave mare\". Portretul lui Petru cel Mare este conturat cu talent artistic, tarul avand trasaturile unul personaj literar autentic: \"imparatul era om mare, mai inalt decat toti oamenii, iar nu gros, ratund la fata si cam smad, oaches si cam arunca cateodata din cap, fluturand\". Alte detalii ilustreaza firea tarului Rusiei, care \"umbla pre gios, fara alaiu, ca un om prost\" si care \"atata dragoste arata [] catra Dumitrasco-voda\", ca il cuprinse cu mainile \"si-l saruta pe fata, pe cap si pe ochi, ca un parinte pre un fiu al sau\". Petru cel Mare a zitat manastirile din Moldova, fiind impresionat de arhitectura acestora, precum si de \"chipul si toate obiciele moldovenilor\". Ospatul dat de Dimitrie Cantemir in cinstea inaltului oaspete este descris cu umorul fin al scriitorului, mesenii \"sa ospata si sa veselia pre frumos cu n de Cotnar si lauda nul foarte\".
Stilul Letopisetului este presarat cu proverbe si zicatori populare, asemanandu-se cu stilul lui Creanga, pe care Neculce il preceda in printa umorului si a oralitatii.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani