publicat in anul 1862.
Capodopera a creatiei lui Turgheniev, romanul a insemnat totodata o culme in dezvoltarea artei sale realiste.
Intriga propriu-zisa a romanului ramane pe plan secundar, tensiunea conflictuala tinand nu atat de succesiunea unor evenimente exterioare, cat de caracterul personajului principal -Bazarov.
Acesta apare in roman ca reprezantant al unor conceptii de viata caracteristice tinerei generatii de luptatori democrati, ce isi afirmau rolul in istoria Rusiei, in "anii sasezeci" (secolul XIX). Conflictul de idei din roman nu se desfasoara intre "parinti" si "copii", adica intre reprezentantii a doua generatii, ci intre doua tabere, cea democrata si cea nobiliara, avand conceptii politice si sociale opuse.
Idealurile pentru care lupta Bazarov se contureaza tocmai in lumina a ceea ce el neaga, a ceea ce respinge si, in parte, pornind de la discutiile pe care le poarta cu Arkadi Kirsanov.
Bazarov si-a construit o filozofie proprie, careia ii subordoneaza totul. Refuza sa recunoasca orice autoritate: a moralei, a legii, a stiintei, a traditiei, a sentimentului.