Logo referatele carte



Psihologia varstelor. Ciclurile vietii - Ursula SCHIOPU, Emil VERZA



"Diupa iesirea din pubertate (de la 14 la 18-20 de ani) are loc in mod intens iesirea din societatea de tip tutelar, familial si scolar si intrarea in viata cultural-sociala mai larga a scolii si chiar a orasului. Aceasta intrare este complexa si dependenta de gradul de integrare a scolii in viata sociala.
Din punctul de vedere al analizei noastre, adolescentul trece de asemenea prin cateva stadii.

a. Preadolescenta Aceasta este o etapa de stabilizare a maturizarii biologice. Multi autori considera intreaga pubertate ca preadolescenta. In aceasta etapa se contureaza si se adanceste mai mult individualizarea - conturandu-se caracteristicile constiintei si ale constiintei de sine. Este o faza de o intensa dezvoltare psihica, incarcata de conflicte interioare. Tanarul manifesta inca o oarecare agitatie si impulsivitate, unele extravagante, momente de neliniste si momente de dificultate, de concentrare, oboseala la efort. Expresia fetei devine insa mai precisa si mai nuantata. Pofta de mancare este inca dezordonata, selectiva si in crestere. Individualizarea se intensifica pe planurile intelectuale si de relationare. Parerile personale incep sa fie argumentate si capata deseori o validare de generatie (s-au schimbat vremurile pe vremea noastra). incepe sa creasca interesul pentru probleme abstracte si de sinteza, dar si pentru participare la roluri mai deosebite.
Se rafineaza interesul pentru lectura, filme, TV, tehnica etc. Apare mai pregnanta dorinta de afirmare personala ca expresie a socializarii. Cerinta de cunoastere se secundeaza de placeri intelectual-afective si se angajeaza atiludinal. In sfarsit, experienta afectiva se nuanteaza si se impregneaza de valori. ()
In ansamblu, perioadele pubertatii si adolescentei cuprind cel putin trei categorii de reactii legate de seria de modificari mai sus descrise:
a) Se dezvolta preocupari ale constiintei si constiintei de sine (ca perceptie de sine intai, inclusiv schema corporala) ca expresie a identitatii egoului. Puberul si adolescentul fiind confruntati cu schimbari multiple prin care trec, cu transformarile obiective si subiective legate de maturizarea sexuala, dar si de descoperirea dimensiunilor realitatii sociale, procesele de identitate sunt complexe si sinuoase.

b) Modificarea si transformarile ce conditioneaza iesirea din conformismul infantil au loc prin opozitie, incarcata de cerinta de cautare a identitatii, ceea ce face ca sa se treaca prinlr-o experienta personala densa, trecere impregnata de nesiguranta si de nazuinte puternice spre independenta si libertate, demnitate si onoare. Nesiguranta are la baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acelasi timp, libertatea si independenta fata de relatiile parentale sunt adesea frustrante si creeaza nu numai nesiguranta, ci si sentimente de culpabilitate. Aceleasi fenomene au loc si cu privire la grup. Apartenenta la grup este competitiva si adesea tensionala, ceea ce va genera sentimentul de dependenta, dar concomitent si de independenta si o oarecare nesiguranta.


c) In al treilea rand, are loc gasirea unei identitati vocationale ce priveste un fel de autocunoastere si autodescoperire de posibilitati sau incapacitati - in perioada pubertatii -, pentru ca apoi sa se dezvolte din ce in ce mai mult si identitatea aptitudinala. Foarte sinuos, acest aspect de identitate nu realizeaza intotdeauna concordanta intre interese si aptitudini. Treptat, aspiratiile vor modela spectrul vocational pe axa profesionalizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescentei (marea adolescenta si dupa aceea)."

Prezentarea textului



Parte componenta a unui studiu vast urmarind „ciclurile vietii", fragmentul vizeaza aici una din cele mai frumoase - dar si mai pline de contradictii - etape ale devenirii umane. Adolescenta este vazuta dintr-un anumit punct de vedere - acela al psihologului, care incearca sa surprinda elementele dominante ale varstei. Se subliniaza astfel spiritul definitoriu al adolescentei, care este tendinta spre personalizare, spre identitatea de sine. Cautarea acestei identitati implica un proces de constientizare - marca esentiala a varstei.
Este urmarita imaginea (pre)adolescentului-etalon in raport cu principalele elemente care marcheaza si conditioneaza existenta de sine: relatiile adolescent-societate, ado-lescent-scoala, adolescent-colectivitate, adolescent-familie. Aceste relatii se prefigureaza ca un proces permanent de devenire. De altfel, una din caracteristicile marcante ale etapei in discutie este, asa cum s-a aratat, devenirea.
Cea de a doua caracteristica esentiala a adolescentei ramane aspiratia. Textul nostru vorbeste despre ,gasirea unei identitati vocationale". Este perioada — adeseori — decisiva in aceasta privinta. Ea pre(con)figureaza individul social de mai tarziu.
Din punctul de vedere al stilului, fragmentul apartine, desigur, celui stiintific. Este un text non-fictional care are drept scop, conform exprimarilor in uz, sa transmita informatii asupra unor procese (ale devenirii si existentei, in cazul nostru), in urma unei operatii intense si dirijate de investigare a societatii. Cuvintele se folosesc in sensul lor propriu, lexicul este dominat de termeni neologistici — totusi de mai larga circulatie. Fiind insa vorba de o stiinta umanista, asemenea filosofiei, istoriei, criticii literare, psihologia - iar textul nostru se circumscrie acestei sfere - se foloseste uneori si de valentele conotative ale limbajului, solicitand afectiv cititorul.

BIBLIOGRAFIE:

Prof. univ. Schiopu, Ursula, prof. univ. Verza, Emil - Psihologia varstelor. Ciclurile vietii, editie revizuita, E.D.P., R.A., Bucuresti, 1995; Herivan, Mircea - Meridiane pedagogice, E.D.P., Bucuresti, 1973.


Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii


Cauta referat
Scriitori romani