Registrele stilistice nu sunt rietati marginale sau speciale ale limbii, ci ele acopera intreaga sfera "a activitatii de comunicare verbala. in registrele stilistice se manifesta nuante teritoriale (dialecte, graiuri), temporale (arhaice, contemporane), sociale (argou, jargon) sau situationale ale limbajelor:
. Registrul popular este o rianta a limbii romane si se deosebeste de limba litefara prin diferente fonetice sau semantice in functie de regiune, and ca particularitati: simplitatea sintaxei, multitudinea de locutiuni si expresii. Graiurile sunt riante regionale ale limbii romane si se deosebesc intre ele fonetic sau lexical: moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, dobrogean, crisean, maramuresean etc.
Unele neologisme capata, adesea, etimologie populara si sunt folosite deformat, prin receptare fonetica gresita: lacramatie (reclamatie), renumeratie (remuneratie).
Exemplu: "Lumea asta e pe dos,/ Toate merg cu capu-n jos/ Putini suie, multi coboara,/ Unul macina la moara." (Ion Creanga)
. Registrul cult - se caracterizeaza printr-o fraza elaborata, cu mai multe niveluri de subordonare, in care se utilizeaza numeroase neologisme, cuvinte livresti, imprumuturi si calcuri lingvistice. Din punct de vedere al continutului, textul poate fi politic, filozofic, intelectual ori un discurs oratoric pe teme grave.
. Limbajul colocvial (familiar) - rianta lingvistica specifica pentru comunicarea verbala intr-o sfera sociala restransa: in familie, intre prieteni/rude sau colegi; formele de exprimare tipice suni monologul scris (jurnal, insemnari, note) si oral (relatari, urari, felicitari, toasturi, anecdotica), precum si dialogul scris (scrisori) si oral (conversatie spontana). Principalele caracteristici ale limbajului colocvial sunt: oralitate, riatie stilistica, registru popular, expresivitate, cuvinte peiorative, interjectii, formule de adresare, ironie, umor etc.
Exemplu: "Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot, ca satulul nu crede la al flamand" (I.L.Caragiale); "Paraschive, tu unde esti, ma? Nu ca furca aia sta acolo langa gard de cinci saptamani! Ia-o de acolo si bag-o in
sopron!" (Marin Preda); »
. Argoul - limbaj folosit de anumite grupuri sociale/rsta (elevi, studenti, delincventi), cu scopul de a nu fi intelesi cti usurinta de cei din jur. Limbajul popular sta la baza argoului, dar cuvintele argotice pot fi si imprumuturi din alte limbi. Adesea, argourile intra in limba comuna, fiind folosite in mediul familiar sau amical, dobandind astfel expresivitate.
Exemplu: curcan, gabor, sticlele - pentru politist; naspa, ghena, nasol pentru neplacut, urat;
. Jargonul este un limbaj specializat, o rianta a limbii nationale in care se abuzeaza de cuvinte straine, fie din snobism, fie din pretiozitate lingvistica: bonjour, madam', O.K., weekend, look. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri si Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor.
Exemplu: Chirita vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvintele care compun expresiile frantuzesti. Astfel, pentru toba de sectiune, ea spune "un tambour d'instruction", sau pentru flori de cuc, "fleurs de coucou", pentru a spala putina, "laver le baril" ori pentru a vorbi ca apa, "parler cornme l'eau" etc. (Vasile Alecsandri)
. Regionalismele sunt cuvintele specifice graiului dintr-o anumita zona geografica a tarii sau o anumita regiune. Dupa specificul manifestarii lingvistice, regionalismele pot fi: