Titu maiorescu (1840 -1917) (autor canonic) referat






Titu Maiorescu, critic si estetician, mentorul societatii culturale \"Junimea\" si initiatorul cenaclului cu acelasi nume, are meritul incontesil de a fi format in cultura noastra o stare de spirit superioara si de a fi descoperit si incurajat afirmarea marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L.Caragiale, Ioan Slaci. Solida si vasta cultura a lui Maiorescu s-a reflectat in numeroasele studii si lucrari politice, filozofice, critice, lingstice si estetice, in actitatea permanenta pe care a desfasurat-o pentru dezvoltarea limbii si literaturii romane.
Titu Maiorescu - idei filozofice preluate si exprimate in operele sale:
- principiul purificarii prin arta este preluat de la Aristotel;
- misiunea artei este aceea de a exprima frumosul - idee preluata de la Hegel;
- arta este o finalitate fara scop - conceptie ce apartine lui Kant;
- menirea artei este aceea de a moraliza - principiu imprumutat de la Schopenhauer.

Titu Maiorescu - idei estetice
1. in studiul \"O cercetare critica asupra poeziei noastre de la 1867\", Maiorescu da, pentru prima oara, definitia poeziei:
\"Poezia, ca toate artele, e chemata sa exprime frumosul; in deosebire de stiinta, care se ocupa de adevar. Cea dintai si cea mai mare diferenta intre adevar si frumos este ca adevarul cuprinde numai idei, pe cand frumosul cuprinde idei manifestate in materie sensibila.\"
Poezia trebuie sa indeplineasca doua conditii: una materiala (forma) si una ideala (continutul):
a) conditiunea materiala a poeziei: \"Prima conditiune, dar o conditiune materiala sau mehanica pentru ca sa existe o poezie in genere, fie epica, fie lirica, fie dramatica este ca sa se destepte prin cuntele ei imagini sensibile in fantezia auditoriului si tocmai prin aceasta poezia se deosebeste de proza ca un gen aparte, cu propria sa ratiune de a fi\".
b) conditiunea ideala a poeziei: \"Ideea sau obiectul exprimat prin poezie e totdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care se tine de taramul stiintific, fie in teorie, fie in aplicare practica. Prin urmare, iubirea, ura, tristetea, bucuria, disperarea, mania sunt obiecte poetice; invatatura, preceptele morale, politica sunt obiecte ale stiintei si niciodata ale artelor\".
2. Exista un raport intre arta si realitatea sociala, care trebuie ilustrat in operele literare. Aceasta idee este sustinuta de Titu Maiorescu in studiul \"Comediile d-lui I.L.Caragiale\" (1885), raspunzand astfel acuzatiilor aduse pieselor acestui genial dramaturg de catre societatea si presa contemporana, argumentand prin analiza aspectelor sociale regasite in opere si prin realizarea de catre autor a personajelor tipice pentru societatea vremii. Caragiale pune \"pe scena cateva tipuri din ata noastra sociala de astazi, cu deprinderile lor, cu expresiile lor [] in situatiile anume alese de autor [] intr-o adevarata caricatura a culturei moderne\".
3. in articolul \"Poeti si critici\" (1886), Maiorescu distinge subiectismul si indidualitatea artistului, care percepe lumea inconjuratoare in mod diferit de ceilalti oameni sau artisti: \"Altfel descrie lumea Goethe, altfel o descrie Heine, altfel Leopardi, altfel Victor Hugo, desi cu totii au primit impresii de la aceeasi lume\". Particularitatea sensibilitatii fiecarui artist este definita prin modul cum \"se rasfrang in prisma cu care 1-a inzestrat natura\" aceleasi raze de lumina pe care le primeste poetul din \"multe parti ale lumii\".
4. Arta are functie moralizatoare prin faptul ca, daca arta trezeste emotii estetice, acestea nimicesc raul din oameni, mai ales egoismul, pentru ca \"orice emotiune estetica [] face pe omul stapanit de ea, [] sa se uite pe sine ca persoana si sa se inalte in lumea fictiunii ideale\". (\"Comediile d-lui Caragiale\").

Titu Maiorescu - critic literar:
. Spiritul critic este unul dintre meritele cele mai edente al actitatii lui Titu Maiorescu, preocuparea pentru obiectitate in aprecierea creatiilor literare fiind dominata permanent de \"respectul adevarului\".




\' . Impune gustul si rafinamentul maiorescian in aprecierea valorii operelor literare ale vremii, are fermitate in opiniile si aprecierile sale, urmarind - prin critica sa * inlaturarea mediocritatilor din literatura.
. in analiza critica a operelor literare pune accentul pe forma artistica, pe continutul de idei, pe originalitate si autenticitate, apreciind in mod deosebit specificul national, ilustrat de opera literara.
. in studiul \"Eminescu si poeziile lui\", Titu Maiorescu intuieste geniul eminescian indata dupa aparitia a numai trei poezii: \"Venere si Madona\", \"Epigonii\" si \"Mortua est\". El apreciaza bogatia de idei si forma artistica a poeziei eminesciene ca fiind sub semnul perfectiunii, afirmand ca \"literatura poetica romana va incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui\". Maiorescu dezvaluie cu satisfactie apropierea versului eminescian de cel popular, remarcand in mod deosebit rima surprinzatoare prin noutate si inedit. Impresionat de \"covarsitoarea inteligenta careia nimic din ce-si intiparea vreodata nu-i scapa\", Maiorescu vede in Eminescu \"un om al timpului modern, cultura lui indiduala sta la nivelul culturii europene\".
. Scrie si alte studii importante de critica literara despre Andrei Muresanu, care, desi a creat mai multe versuri, nu a publicat decat o singura poezie, \"Desteapta-te, romane!\", dar aceasta a \"devenit populara si a ramas cunoscuta de toata lumea romana\"; despre Octaan Goga, al carui volum de \"Poezii\" din 1905 il propune pentru premiere la Academia Romana; despre Ioan Slaci, ale carui nuvele ii provoaca criticului bucuria ca \"tanara literatura romana a fost in stare sa dea batranei Europe prilejul unei emotiuni estetice din chiar izvorul cel mai curat al etii sale populare\".

Titu Maiorescu - idei culturale
. in studiul \"in contra directiei de astazi in cultura romana\", Titu Maiorescu teoretizeaza si demonstreaza \"teoria formelor fara fond\", considerand ca nu trebuie imprumutate forme din Occident, ci trebuie ridicat fondul cultural autohton la inaltimea acelor forme, fiind intransigent in aceasta printa: \"mai bine sa nu facem o scoala deloc, decat sa facem o scoala rea.\"

Titu Maiorescu - idei lingstice
. in studiul \"Despre scrierea limbei romane\" polemizeaza impotriva etimologismului sustinut de pasoptisti -\"Ce voieste etimologismul in ortografia romana?voieste [] sa ne arunce limba cu secole inapoi\"- si sustine cu fermitate ideea ca limba romana este o limba fonetica -\"fiecare cuvant se scrie cum se pronunta\"-, pledand in acelasi timp pentru oficializarea alfabetului latin -\"scrierea sonurilor romane cu litera latina corespunzatoare [.. .J luata tot de la romani\".
. \"Betia de cunte\", subintitulat \"Studiu de patologie literara\" satirizeaza fraza supraincarcata in exprimarea unor contemporani, numind-o frazeologie, ca simptom grav al bolii care se cheama \"lipsa de idei\": \"Simptomele patologice ale ametelei produse prin intrebuintarea nefireasca a cuntelor ni se infatiseaza treptat dupa intensitatea imbolnarii. Primul simptom este o cantitate nepotrita a vorbelor\" in area cu spiritul caruia vor sa-i serveasca de imbracaminte [] al doilea simptom [] o confuzie naiva si creierii [] turburati numai de necontenita brare a nerlor acustici\".
. in studiul \"Neologismele\" remarca avalansa neologismelor ce au inundat limba romana, de aceea este neaparat necesar discernamantul ferm in acceptarea acestora, deoarece \"si limba romana isi are geniul ei propriu si cuntele ei proprii si acestea trebuiesc cunoscute si trebuiesc deprinse\".*
Ctitor al culturii noastre nationale, primul estetician si critic literar roman, Titu Maiorescu se statorniceste cao valoare incontesila in toate domeniile etii publice romanesti. Exceptional dotat cu simtul valorilor, ii datoram lui Maiorescu irea marilor clasici romani si, cum spunea Tudor Vianu, \"putini l-au egalat in goare [] iar, in domeniul sau propriu, lucrarea la care a supus graiul nostru nu a fost cu nimic mai prejos de aceea a lui Eminescu\".


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani