Psihologie ]i pedagogie

R[spunsurile marelui psiholog la problemele @nv[\[m`ntului

Jean Piaget

Evolu\ia pedagogiei.

A] vrea s[ @ncep prin a men\iona ca acest prim studiu,datat @n 1935, reprezint[ o munc[ de pionierat,a] spune chiar “munca” de pionierat @n ceea ce prive]te corelarea dintre experimentele empirice ]i descoperirile genetice din acea perioad[.Aceast[ lucrare a lui Jean Piaget a adus o contribu\ie semnificati-v[ la @nr[d[cinarea pedagogiei ca ]tiin\[ de sine st[t[toare prin simplul fapt c[ se axeaz[ pe o baz[ experimental[ solid[,spre deosebire de cele anterioare.

Al doilea studiu,mult avansat primului,merit[ analizat mai @ndeaproape nu numai datorit[ faptului c[ dep[]e]te aproape @n orice privin\[ problemele abordate @n studiul din 1935 ci pentru c[ pune sub semnul @ntreb[rii pedagogia actual[ at`t din punct de vedere al metodelor,c`t ]i din cel al programelor.

#n zilele noastre ca ]i @n 1965 nu trebuie tratat[ cu indiferen\[ dispropor\ionalitatea dintre imensitatea eforturilor depuse ]i absen\a unei re@noiri fundamentale a metodelor,a problemelor ]i chiar a modului de a pune probleme-le,a pedagogiei @n ansamblul ei ca disciplin[ c[l[uzitoare.Nici @n prezent,]i mai ales @n Rom`nia,unde importan\a pedagogiei a fost oarecum subestimat[ p`n[ acum,nu ]tim mai mult ca @n 1965 @n leg[tur[ cu ceea ce se p[streaz[ dup[ cinci,zece sau dou[zeci de ani la reprezentan\i ai diferitelor p[turi sociale ale popula\iei,din ansamblul cuno]tin\elor dob`ndite @n scoala general[.#ntr-un fel de\inem unele rezultate,dar par\iale,indirecte,cum ar fi acelea pe care ni le furnizeaz[ examenele de capacitate ]i de admitere @n facultate,de]i acesta din urm[ este ]i mai ambiguu,deoarece se bazeaz[ pe cunostin\e dintr-un singur domeniu,maxim dou[ ]i nu verific[ cultura general[ a elevului @n ansamblu.Nu se ]tie nimic exect,de pild[,despre cuno]tin\ele de geografie sau de istorie,care r[m`n @n capul unui \[ran de treizeci de ani,sau despre cuno]tin\ele de chimie,de fizic[ ]i chiar de geometrie achizi\ionate @n liceu,pe care le p[streaz[ un avocat.

Una din multitudinea de dileme care b`ntuie ]i ast[zi @nv[\[m`ntul se refer[ la faptul c[ memorarea cuno]tin\elor nu are leg[tur[ cu cultura achizi\io-nat[.Cu leg[tur[ la acest[ dilem[ Piaget a pus urm[toarea @ntrebare: “dar cum am putea oare s[ evalu[m aceast[ cultur[,dac[ nu vrem s[ ne limit[m la judec[\i extrem de globale ]i de subiective?“.Aceast[ @ntrebare deschide calea pentru o multitudine de abord[ri ]i interpret[ri;cultura care contez[ la un individ oarecare este mereu aceea care rezult[ din preg[tirea propiu-zis ]colar[,de]i au fost uitate am[nuntele conform cerin\elor examenului final,sau este cea pe care ]coala a reu]it s-o dezvolte @n virtutea unor incit[ri sau interese provocate independent de ceea ce p[rea esen\ial @n a]a zisa preg[tire de baz[?

#n acest context educatorul este pus @n situa\ia de a da sfaturi asupra unor subiecte at`t de importante,sprijinindu-se nu pe o ]tiint[,cum ar fi dealtfel normal, ci pe considera\ii de bun sim\,fapt @ntru-totul subiectiv.

O alt[ problem[ @nt`lnit[ ]i @n aceast[ carte,de o actualitate cov[r]itoare este promovarea de @nv[\[minte lipsite @n mod evident de orice valoare formativ[ ]i pe care continu[m s[ le impunem f[r[ a ]ti dac[ ele ating sau nu scopul utilitar care le este atribuit.Este clar ca studierea limbilor moarte are o valoare formativ[,]i are o multitudine de semnifica\ii,de]i nu-mi vine @n minte dec`t o semnifica\ie ra\ional[.Dar problema este c[ nu cunoa]tem deloc @n mod cert, c[ o predare specializat[ a acestora favorizeaz[ aceast[ @nv[\are,r[m`ne indiferen-t[ sau devine d[un[toare.

Cu toate acestea pentru a aprecia randamentul metodelor ]colare,nu dispunem dec`t de rezultatele examenelor de absolvire a ]colii ]i,@n parte,ale unor examene de concurs.#n acest caz avem de-a face cu o “petitio principaii “ ]i cu un cerc vicios pe care ni-l explic[ Piaget mai jos.

“O petititio principali,@n primul r`nd,deoarece se postuleaz[ c[ reu]ita la la examene constituie o garan\ie a unei @nsu]iri trainice a cuno]tin\elor,@n timp ce problema,de loc rezolvat[,const[ dimpotriv[ @n a stabili ce se p[streaz[ dup[ c`\iva ani din cuno]tin\ele testate cu ajutorul examenelor ]i ce anume se men\ine independent de am[nuntele cuno]tin\elor disp[rute.”

Acest cerc vicios este creat de preten\ia,absurd[ a] putea spune,prin care apreciem valoarea @nv[\[m`ntului ]colar pe baza reu]itei la examenele de absolvire,@n timp ce de fapt o bun[ parte a muncii ]colare este influen\at[ de perspectiva acestor examene ]i,dup[ p[rerea unor speciali]ti competenti, aceas-t[ munca este chiar @n mod grav deformat[ de preocuparea men\ionat[,care a devenit dominant[.

Foarte important @n evolu\ia @nv[\[m`ntului,]i @n acela]i timp trist,este faptul c[ profesorul nu este considerat de c[tre altii ]i - ceea ce este mai grav - el @n]u]i nu se consider[,@n general un specialist din dublul punct de vedere al tehnicilor ]i al crea\iei ]tiin\ifice,ci e privit doar ca un simplu transmi\[tor de cuno-]tin\e aflate la @ndem`na oricui.Cu alte cuvinte,se consider[ c[ un bun profesor d[ ceea ce se a]teapt[ de la el,dac[ posed[ o cultur[ general[ elementar[ ]i c`teva re\ete @nv[\ate care-i permit s-o transpun[ @n mintea elevilor.

#n felul acesta,se uit[,pur ]i simplu,faptul c[ @nv[\[m`ntul @n toate formele, ridic[ trei probleme centrale,ale c[ror solu\ii nu sunt nici pe departe cunoscute.}i ne putem @ntreba @n continuare cum vor fi ele rezolvate altfel dec`t cu colabora-rea profesorilor sau a unei p[r\i dintre ace]tia:

1.Care este scopul acestui @nv[\[m`nt?Acumularea de cuno]tin\e utile? (dar utile @n ce sens?) A @nv[\a s[ @nve\i? A @nv[\a s[ inovezi,s[ produci noul @ntr-un domeniu oarecare,@n m[sura @n care-l cuno]ti? A @nv[\a s[ controlezi,s[ verifici sau doar s[ repe\i? etc.

2.Aceste scopuri fiind alese (dar de c[tre cine,sau cu consim\[m`ntul cui?) r[m`ne apoi s[ determin[m care sunt domeniile (sau elementele acestor domenii) necesare,indiferente sau contraindicate pentru atingerea acestor scopuri:domenii de cultur[,domenii de ra\ionare (g`ndire?) ]i mai ales (ceea ce lipse]te dintr-un num[r mare de programe),domenii de experimentare,care formeaz[ aptitudinile pentru descoperire ]i control activ?

3.Dup[ alegerea acestor ramuri r[m`ne @n sf`r]it s[ cunoa]tem suficient legile dezvolt[rii mintale pentru a g[si metodele cele mai adecvate tipului de formare educativ[ dorit[.

De]i,ca rom`ni,ne putem m`ndri cu o program[ ]colar[ preuniversitar[ foarte bun[,ce s-a concretizat @n ob\inerea de rezultate bune ]i foarte bune at`t pe plan na\ional c`t ]i mai ales pe plan interna\ional,nu putem spune acela]i lucru si despre @nv[\[m`ntul universitar.Una din problemele care a dus la aceast[ situa\ie o reprezint[ pozi\ia corpului profesoral @n raport cu cercetarea ]i a obstacolelor sociale care-i impiedic[ pe profesori s[ se ocupe cu aceast[ cercetare a cuno]tin\elor elementare ]i nu numai.

Un obstacol major const[ @n faptul c[,ignor`nd complexitatea acestor probleme,publicul nu ]tie (]i p`n[ la urm[ publicul cuprinde anumite autorit[\i ]colare ]i chiar un num[r apreciabil de profesori) c[ pedagogia este,@ntre altele,o ]tiin\[ ]i @nc[ una foarte grea,dat[ fiind complexitatea factorilor afla\i @n joc.

De la bun inceput trebuie s[ @n\elegem c[ societatea este cea care fixeaz[ telurile educa\iei pe care o ofer[ genera\iilor tinere,fix`ndu-le mai @nt`i spontan prin constr`ngerile limbajului,ale obiceiurilor,ale opiniei publice,ale familiei,adic[ prin numeroase forme de ac\iune colectiv[,prin intermediul c[rora societatea se p[straz[ ]i se transform[,model`nd fiecare genera\ie nou[ dup[ mulajul static sau mobil al celor precedente.

Cu toate c[ programele ]i metodele didactice sunt impuse de stat,fie c[ sunt l[sate la ini\iativa profesorilor,este c`t se poate de limpede c[ nu putem trage nici o concluzie @ntemeiat[ asupra randamentului lor efectiv sau asupra multiplelor efecte neprev[zute pe care ele le pot avea asupra form[rii generale a indivizilor,far[ un studiu sistematic dispun`nd de toate mijloacele de control at`t de bogate pe care le-au elaborat statica moderna.