Adolf Herz biografia

Adolf Herz




Adolf Herz opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Adolf de HERZ (prenumele la nastere: Adolf Edmund George), se naste la 15 dec. 1887, Bucuresti - moare in 10 mart. 1936, Bucuresti.
Dramaturg.

Fiul lui Edgar von (cavaler de) Herz si al Mariei (n. Keresteyi).

Scoala primara in particular; liceul la Bucuresti si scoala militara (doi ani) la Iasi; licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Membru fondator al Soc. Scriitorilor Romani; secretar literar la Teatrul National din Bucuresti; redactor si conducator de publicatii literare: Fat-Frumos, Scena.

Debut cu versuri in Samanatorul (1906).

Colaboreaza la Viata Romaneasca, Convorbiri literare, Viata noua, Gindirea, Adevarul literar si artistic (director, 1920-l924), Flacara, Dimineata, Adevarul, Epoca, Steagul, Rampa etc.

A editat revista teatrala Scena (1917-l918). A mai semnat cu pscud. Dinu Ramura, Mira Daianu, Dinu etc. Pe linga un rol publicistic notoriu in epoca, a fost un mare animator de teatru, la dezvoltarea caruia a contribuit atit prin revista conduse, cit si in calitate de dramaturg (Domnita Ruxandra, 1907; Noaptea invierii, 1909; Paianjenul, 1913; Cuceritorul, 1914; Omul de zapada, 1927 etc).

Adolf Herz este tipul dramaturgului de succes in epoca, in ciuda valorii literare scazute a operei. Ex-ploalind cu succes gusturile literare ale publicului, mizind pe punostinte tehnice si de regie, el confectioneaza cu usurinta o suita de piese, in special comedii, care tin destula vreme afisul teatrelor.

Tema principala a acestora este „intriga amoroasa in decor de vacanta" (V. Brada-teanu), subiectul banal fiind compensat de verva dialogurilor si replicile indraznete tinzind la amuzament si destindere. Dupa drama istorica Domnita Ruxandra (1907), jucata de un grup de colegi, si dupa Noaptea invierii (1909), jucata de Teatrul National, primul succes il inregistreaza comedia Paianjenul (1913), E vorba de jocul modern dintre aparenta si esenta, pe care G. Calinescu il socotea mai tirziu ca anticipind pirandellismul. Eroina piesei, vaduva bogata si singura Mira Daianu lasa, intr-o statiune, impresia unei frivole, atragind in juru-i o seama de adoratori, ca un adevarat paianjen in plasa sa. Intrigat, Mircea Florini se lasa prins in joc, ca sa descopere in cele din urma indaratul mastii o femeie pura si casta, de mari profunzimi sufletesti, care isi razbuna in acest fel conditia de vaduva la numai o luna de la casatoria, esuata, cu un batrin. Fire practica, Adolf Herz si-a exploatat succesul, tragind dupa piesa mai multe variante. Bunicul (1913) prezinta cazul batrinului cuceritor, Manole Corbea, atras de farmecele tinerei Dea Fruntea, la care este obligat sa renunte in fata evidentelor.

Cuceritorul (1914) si Omul de zapada (1927) reiau subiectul inversind situatiile si compli-cindu-le cu o serie de scene colaterale. Mai spumoasa este comedia Margelus (1921), ata-cind tema ..fiului risipitor", care reuseste sa se impace cu toata lumea, neprecupetind verva si comicul de situatii. Desi recuperabil in parte, teatrul lui Adolf Herz ramine tributar ca maniera spectacolului bulevardier de tip Henri Bataille.

OPERA:
Domnita Ruxandra, drama istorica in trei acte, Bucuresti, 1907;
Floare de nalba. Bucuresti, 1908;
Noaptea invierii, drama istorica in trei acte, Bucuresti, 1909;
Cind ochii pling, Craiova, 1911;
Paianjenul, comedie in trei acte, Bucuresti, 1913 (ed. II, 1925);
Bunicul, comedie in trei acte, Bucuresti, 1913;
Cuceritorul, comedie in trei acte, Bucuresti, 1914;
Caricatura sub ocupatie, Bucuresti, 1918;
Margelus, comedie in trei acte, Bucuresti, 1921;
Seful garii. Bucuresti, 1924;
Seara pierduta, comedie intr-un act. Bucuresti, 1925;
Aripi frinte, drama in trei acte. Bucuresti, 1926;
Omul de zapada, comedie in trei acte. Bucuresti, 1927;
Noapte buna. Schite usoare, Bucuresti, 1929;
incurca lume, comedie in trei acte, Bucuresti, 1930;
Om discret si alte povestiri vesele, Bucuresti, f.a. Traduceri: Valul de pe ochi, comedie in trei acte, Bucuresti, 1918;
Romain Rolland, Beethoven, Bucuresti, 1918;
Chamberlain, Viata lui Richard Wagner, Bucuresti, 1924.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Critice, I, 1909;
idem, Istoria literaturii romane contemporane. (1900-l937), 1937;
G. Calinescu, Istoria;
C. Ciopraga, Literatura ;
M. Sadoveanu, Amintiri literare, 1970;
V. Bradateanu, Comedia in dramaturgia romaneasca, 1970;
idem, Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului, II, 1979;
Doina Modola, Dramaturgia romaneasca intre 1900-l918, 1983;
O. Paun, in Romania literara, nr. 12, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani