Adriana Babeti biografia




Adriana Babeti opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

BABETI ADRIANA

Eseist si critic literar.
De asemenea, traducatoare si prozatoare.

S-a nascut la 12 noiembrie 1949 in Oradea.

Este fiica lui Alexandru Simlovici si a Mariei Simlovici.

Dupa absolvirea Liceului nr. 7 (sectia real) din Timisoara, urmeaza cursurile Facultatii de Filologie (sectia romana - franceza) a Universitatii din Timisoara, in perioada 1966 - 1989 frecventeaza cenaclul "Pavel Dan" al Casei de cultura a studentilor din Timisoara. Din 1969 participa la sedintele cenaclului Asociatiei Scriitorilor din Timisoara.

Dupa 1990 coordoneaza, impreuna cu Comei Ungureanu, grupul de studii comparate central-europene "A treia Europa" din Timisoara.

Debuteaza publicistic in 1969 in revista "Amfiteatru" cu proza scurta.

Debutul editorial are loc in 1990 cu romanul Femeia in rosu (scris in colaborare cu Mircea Mihaies si Mircea Nedelciu) (Ed. Cartea Romaneasca). Colaboreaza la revistele "Romania literara", "Secolul 20", "Caiete critice", "Viata Romaneasca", "Familia", "Cuvintul", "22", "Contrapunct", "Vatra". '•Agora" (SUA), "Meridian" (SUA), "Opinia studenteasca", "Echinox", "Dialog", "Forum studentesc" si altele.

Dupa volumul de debut, a publicat urmatoarele carti: Bataliile pierdute. Strategii de lectura - D. Cantemir (Ed. Amarcord, 1998); Dilemele Europei Centrale (Ed. Mirton, 1998); Despre arme si litere (Ed. Polirom, 1999). A alcatuit si a tradus urmatoarele volume: Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" (in colaborare cu Delia Sepetcan Vasiliu, Ed. Univers. 1981); Romanul scriiturii. Antologie Roland Barthes (in colaborare cu Delia Sepetcan Vasiliu, Ed. Univers, 1986); Barbey d'Aurevilly. Dandysmul (Ed. Polirom, 1995). In colaborare cu Cornel Ungureanu a alcatuit antologiile: Europa Centrala. Nevroze, dileme, utopii (Ed. Polirom, 1997) si Europa Centrala. Memorie, paradis, apocalipsa (Ed. Polirom, 1998). In colaborare cu Mircea Mihaies a tradus volumul Scrisori din inchisoare (Ed. Polirom, 1997) de Adam Michnik.

Este detinatoarea urmatoarelor premii: premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania (1990); premiul revistei "Sfera politicii" (1997); premiul tirgului international de carte Timisoara (1998); premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor (1998).

A beneficiat de urmatoarele burse: bursa "Fondation pour une Entreaidc Intellectuelle Europeenne" (Paris, 1981 - 1982); bursa UNESCO (Paris, 1990); bursa International Visitor Program USIA (SUA, 1992); bursa de studii a Universitatii din Udine (Italia, 1997, 1998).

A participat la reuniuni culturale organizate de Centrul cultural roman din Viena (1996); Centrul cultural roman din Venetia si Academia di Romania din Roma (1997, 1998).

In prezent, autoarea este lector de literatura comparata la Facultatea de Litere, Filosofie si Istorie a Universitatii de Vest din Timisoara si secretar general de redactie al revistei "Orizont" din Timisoara. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Asociatiei de Literatura Comparata din Romania si a PEN-Clubului roman.

Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu -Fragmente dintr-un discurs critic ("Cronica", nr. 16/1981); Livius Ciocarlie - Antologia Tel Quel ("Orizont", nr. 7/1981); Doina Uricariu - O impecabila frenezie ("Romania literara", nr. 8/1988); Vasile Popovici -Barthes - blinda scriitura ("Orizont", nr. 39/1988); Ovid S. Crohmal-niceanu - Un roman popular rafinat ("Contrapunct", nr. 4/1991): Florin Manolescu - Ann from Loonga ("Luceafarul", nr. 14/1991); Tania Radu -Sentimentul de a scrie ("Contemporanul", nr. 18/1991); Virgil Nemoianu -The Real Romanian Revolution ("The World", 1991); Dan-Silviu Boerescu - Am pierdut o batistuta, ma bate mamica? (in volum La noapte, pe strada Toamnei. Fictiuni critice, Ed. Phoenix, 1993); Cornel Unsureanu - Babeti si Barbey ("Orizont", nr. 1/1996); Radu G. Teposu - Intre sceptru si biblioteca ("Cuvintul", nr. 9/1998); Mircea Cartarescu (in volum Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999); Monica Spiridon - Modelul Cantemir ("Romania literara", nr. 1/1999).

Referinte critice:


"Femeia in rosu este un raport pe care un medic legist anonim si colectiv (cele trei nume de pe coperta sint inscrise aici din pura conventie) l-a intocmit cu nespusa acribie filologica. Este, mai degraba, un dosar politienesc non-conformist, intocmit de cineva in ale carui pasiuni cotidiene si de lectura se inscriu Rimaru, Jack Spintecatorul, dr. Mina Minovici, post-modemistii americani (Barth, Vonnegut s.cl.), structuralistii si noii poeticieni francezi (Roland Barthes fiind cel dintii), Faulkner, Uf si Petrov, Patrick Suskind"
(Dan-Silviu Boerescu, in voi. La noapte, pe strada Toamnei. Fictiuni critice, Ed. Phoenix, 1993)

"Cand Adriana Babeti spune - in cartea sa. Bataliile pierdute - ca Dimitrie Cantemir este, ca si Dante, Shakespeare sau Goethe, exponentul unei epoci de criza, ea prinde, intr-o formula sintetica, toate premisele studiului sau. A fi corifeul unei perioade crepusculare inseamna, in acest caz, a implini sinteza (culturala, spirituala), dar mai ales a depasi spritul veacului printr-o viziune detasata, superior-comprehensiva, nu o data ludica, ironica, parodica.
In acest succint, dar admirabil, portret pe care exegeta i-l face printului moldovean gasim, de altfel, intr-o forma comprimata, un veritabil proiect spiritual, pe care eseul Adrianei Babeti il demonteaza cu minutie si, nu o data, cu o pedanterie aproape siciitoare."
(Radu G. Teposu, "Cuvantul", nr. 9/1998)

"Femeia in rosu apare, simbolic, imediat dupa decembrie 1989, des-chizind eclatant o noua epoca literara (si o noua literatura) in proza romaneasca. Nu e lipsit de interes faptul ca, dintre cei trei autori, doi sint critici si teoreticieni literari (unul, Mircea Mihaies, americanist, autor de studii despre Faulkner si specializat in autobiografie si jurnal, celalalt, Adriana Babeti, buna cunoscatoare, printre altele, a operei lui Barthcs si preocupata de aspectele istorice, militare si culturale ale Mitteleuropei), iar al treilea, primus inter pares, este unul dintre prozatorii cu cel mai evident apetit teoretic din ultimii ani, Mircea Nedclciu. Ca orice origami prozastic postmodem, cartea isi contine de la bun inceput propria embriologie, isi expliciteaza autorcferential fiecare aspect si isi construieste receptarea critica prin falduri suprapuse de luciditate teoretica."
(Mircea Cartarescu, in voi. Postmodernismul romanesc.
Ed. Humanitas, 1999)

"Cartea [Bataliile peirdute] se implica programatic, si ne implica vrind-nevrind si pe noi, intr-un Joc al scris-cititului, regulat de norme sofisticate pe care autoarea le stapineste deplin. Ni se ingaduie astfel (si chiar ni se propune) sa-i cuprindem dintr-o privire in primul rind pe Cantemir. absorbit de turbionul scrierii-lectura; apoi pe numerosii sai cititori succesivi; in fine. pe Adriana Babeti, care nu-i scapa, vigilenta, din ochi pe nici unul. () Tacticile si tehnicile de lectura practicate si legitimate de autoarea cartii au o valoare demonstrativa aparte pentru viitoarele istorii ale literaturii romane sau pentru esteticile receptarii ().Adriana Babeti ne face cu generozitate partasi la toate ezitarile, impasurile, victoriile partiale, dilemele, accidentele de drum si abandonurile trecatoare ale intreprinderii sale cu bataie lunga. F.le nu intereseaza doar in sine, ci mai ales ca intruchipari ale unui mod particular de a infaptui"
(Monica Spiridon, "Romania literara", nr. i/1999)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani