Alexandru Cistelecan biografia




Alexandru Cistelecan opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

CISTELECAN ALEXANDRU

Critic literar, eseist.

S-a nascut la 2 decembrie 1951 in Aruncuta, (Cluj).

Este fiul lui Alexandru Cistelecan si al Mariei Cistelecan, tarani.

Dupa absolvirea liceului "Ady-Sincai" din Cluj-Napoca (1970), urmeaza, intre 1970 - 1974, cursurile Facultatii de Filologie (sectia limba si literatura romana - limba si literatura italiana) a Universitatii "Babes-Bolyai". Si-a sustinut doctoratul in filologie la aceeasi universitate cu o teza despre poezia lui Ion Pillat.

A fost profesor si apoi metodist la casele de cultura din orasul Doctor Petru Groza si din municipiul Oradea. Ulterior devine redactor al revistei "Vatra" din Tirgu-Mures. in timpul studentiei activeaza in cenaclul literar al revistei "Echinox", fiind prezent in paginile revistei cu poezie si critica.

Debuteaza publicistic cu Texte in revista "Echinox", in anul . Cincisprezece ani mai tirziu, debuteaza editorial cu volumul Poezie si livresc (Ed. Cartea Romaneasca, 1987). A mai publicat studiul monografic Celalalt Pillat (Fd. Fundatiei Culturale Romane, 2000).

Colaboreaza cu eseuri, cronici literare si articole critice la: "Echinox", "Familia", "Vatra", "Cuvintul", "Luceafarul", "Orizont", "Ateneu". "Tomis", "Euphorion". "Discobolul", "Interval", "Poezia", "Altera". Este prezent cu colaborari la emisiunile culturale ale postului Radio Romania si la emisiunile de stiri ale sectiei romane din cadrul Radio BBC Londra. In strainatate, a publicat in traducere articole critice in revistele "Magyarsag es Europa" (Budapesta, nr. 3/1993), "Literatura na swiecie" (Varsovia, nr. 9/1998), •'Neue Literatur" (nr. 3-4/1995).

A colaborat la elaborarea primelor doua volume din Dictionarul Scriitorilor Romani, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, volum I, 1995; volum II, 1998). Este prezent cu articole critice in volumul Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a II-a, Ed. Paralela 45, 1999). In strainatate, este prezent in volumul colectiv Politica nelI'Est (Edizioni Lipa, Roma, 1995). A prefatat si postfatat numeroase volume de poezie contemporana.

A obtinut urmatoarele premii: premiul "G. Calinescu" pentru volumul Poezie si livresc (1988); premiul revistei "Poesis" pentru cel mai bun articol al anului (1993); premiul "Octav Sulutiu" al revistei "Familia" pentru critica literara (1994); premiul revistei "Ateneu" pentru critica literara (1995). A beneficiat de burse de documentare si studiu la Paris (1991) si Roma (bursa "Tempus" la Universitatea "La Sapienza" in 1992 si bursa de cercetare la Centrul de studii si cercetari "Ezio Aletti" in 1993). A participat in 1997, ca delegat din partea Asociatiei Romanilor Uniti, la cel de-al II-lea Congres International al Actiunii Catolice de la Buenos Aires.

Lucreaza ca si lector de istoria literaturii romane la Facultatea de Stiinte a Universitatii "Transilvania" din Brasov si redactor-sef adjunct al revistei "Vatra" din Tirgu-Mures.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Asociatiei Generale a Romanilor Uniti (AGRU).

Au formulat opinii critice asupra scrisului autorului: Ion Bogdan Lefter ("Amfiteatru", nr. 6/1986); Laurentiu Ulici - Poezie si livresc ("Contemporanul", nr. 27/1987); Nicolae Manolescu - Criticul in "hamurile datorintei" ("Romania literara", nr. 28/1987); Mircea Mihaies - Pre-vernisaj ("Orizont", nr. 28/1987); Ion Pop - "Poezie si livresc" ("Steaua", nr. 8/1987); Radu Enescu - Cavalerul Cis in lupta cu livrescul ("Familia", nr. 8/1987); Val Condurache - Bataia cu flori ("Convorbiri literare", nr. 3/1988); Cornel Regman (in volum Nu numai despre critici. Ed. Cartea Romaneasca, 1990); Radu G.Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Marian Papahagi (in Fragmente despre critica. Ed. Dacia, 1994); Comei Moraru (in volum Obsesia credibilitatii, Ed. Didactica si Pedagogica, 1996); Ion Simut (in volum Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996).

Referinte critice:


"De mai bine de zece ani citesc in «Echinox» si apoi in «Familia» cronicile literare ale lui Al. Cistelecan: inteligente, sclipind de ironia ideii si savuroase stilistic. Daca e sa-i gasim afini, printre cei care, ca si el, iubesc cartea proaspata, cu cerneala inca uda, trebuie sa ne gindim la Gh.Grigurcu. de care-l apropie aceeasi exclusiva patima pentru poezie (Cistelecan n-a scris, pe cit stiu, niciodata despre altceva), ca si finetea antenelor, capabile sa surprinda mesaje lirice mai subtiri decit firul de par. si de asemenea la Cornel Regman, impreuna cu care reabiliteaza umorul ardelenesc in critica (cine crede ca ardelenii duc lipsa de umor sa-i citeasca pe cei doi critici!), distilind sarcasmul intr-o scriitura plastica, baroca, de o tehnicitate ce nu-si poate reprima apetenta catre mimarea parodica (caragialiana si paulgeorgesciana) a limbajelor, jargoanelor, a pronuntiilor pitoresti.
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 28/1987)

"Intransigenta de foiletonist pe care Al. Cistelecan a aratat-o de-a lungul citorva ani buni, de cind comenteaza poezia contemporana, a lasat prea putin sa se intrevada ca, in fapt, criticul e un melancolic si un timid, care se arata rar pe cimpul de lupta, desi victimele lui sint nenumarate."
(Radu G.Teposu, in voi. Istoria tragica <& grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu 1993)

"Alexandru Cistelecan are si stil si personalitate, cartea intreaga fiind un spectacol al calitatilor sale critice neindoielnice. Scrisul sau poate fi asemanat, pina la un punct, cu acela al lui Gh. Grigurcu sau Petru Poanta, prin rafinamentul si eleganta redactarii, prin cautarea expresiei pregnante metaforic; poet la inceputurile lui, autorul face din calitatea literara a frazei sale un mijloc de investigatie critica, textele lui inainteaza prin reformulari mereu mai nuantate ale unei constante sau caracteristici a poeziei luate in obiectiv. Redundanta e numai aparenta; observatia, adesea ascutita, imbraca haina fastuoasa a metaforelor, ea tinde la perenitate prin frumusetea, staruitor cultivata, a frazarii."
(Marian Papahagi, in voi. Fragmente despre critica, Ed. Dacia, 1994)

"Orice text critic al autorului e atit de dens si elaborat incit pare de la inceput destinat sintezei. Nici urma de fragmentarism sau improvizatie, desi unele accente spontane (ironia, in speta) se fac din plin simtite si confera un neasteptat dinamism analizei critice. Spirit cu precadere analitic si disociativ, tinarul critic se remarca printr-o mare putere de concentrare (avind adesea si functie de autocontrol). Nu face concesii, dar nici nu judeca cu usurinta autorii si cartile despre care scrie. Trateaza totul cu seriozitate si infinita rabdare. Nu credem ca vreodata demersul sau critic sa fi intrat in criza de timp. Autoritatea, la care a ajuns relativ repede, se intemeiaza pe competenta sa "poetica", pe gustul ireprosabil si mai ales pe tonul decis si integru al judecatii critice. Rareori ne-a fost dat sa intilnim o formula critica atit de elevata si totusi, atit de taioasa in verdictele sale. Poate doar eleganta si seductia scriiturii mai amortizeaza socul."
(Cornel Moraru, in voi. Obsesia credibilitatii, EDP, 1996)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani