Artur Gorovei biografia

Artur Gorovei




Artur Gorovei opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GOROVEI Artur, se naste la 19 febr. 1864, Falticeni - moare in 19 mart. 1951, Bucuresti.
Folclorist si etnograf.

Fiul lui Petru Gorovei, avocat, primar si prefect de Falticeni, si al Mariei (n. Bors). Pe linie materna provine dintr-o veche familie ardeleneasca, atestata documentar la 1275, ba chiar mai devreme (anul 1000).

Si dupa tata pare sa fi fost ardelean, caci folcloristul se interesa mereu de armenii din Gherla, „unde numele «Gorov6» este - si mai ales era — curent".

Pe linie materna se inrudeste cu Nicolae Gane (despre care va lasa pretioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind sora cu bunica folcloristului.

Scoala primara la Radauti (1872) si Falticeni (din 1873), unde face si studiile gimnaziale; studii liceale la lasi; studii universitare de drept la Bucuresti (1886-l887) si Iasi (1877-l889; licenta in 1890).

Prof. secundai la Birlad (1889-l890); ajutor de judecator si judecator la Pascani (1890-l891); avocat la Falticeni (1891); judecator la Bros-teni (din 1891), unde il intilneste pe invatatorul Mihai Lupescu, fost coleg de scoala, si impreuna vor pune la cale aparitia Sezatoarei, intiia revista romaneasca de folclor, o tentativa similara facind Artur Gorovei si mai inainte, impreuna cu Elena Sevastos; procuror la Rimnicu Sarat; prefect de Suceava (1905); inspector agricol (1909-l911). Artur Gorovei editeaza. in gimnaziu fiind, o revista literara. Ecoul Carpatilor, si una umoristica, Tin[arul, in care publica versuri si proza. Versuri in Foaia Societatii Desteptarea Comertului si Industriei Romane (1882) si in Cimpoiul (1884), revista a lui Frederic Dame.

Adevaratul debut al lui Artur Gorovei e considerat a se fi produs in 1884, cind publica mai multe art., poezii, ghicitori si traduce in Revista populara, pe care o edita, la Paris si Falticeni. impreuna cu varul sau. Eugen Teodorini.



Colaboreaza la Anuarul Arhivei de Folclor, Adevarul, Adevarul literar si artistic, Analele Academiei Romane, Arhiva romaneasca, Arhivele Olteniei. Buletinul „Mi-hai Eminescu", Calendarul revistei „Ion Creanga", Cetatea Moldovei, Convorbiri literare. Cuget clar, Drepturile omului, Ecoul saptaminei, Etudes balkaniques, Fat-Frumos, Gazeta sateanului, Izvorasul, insemnari literare, Junimea literara, Lumea, Lupta literara, Noua revista romana. Opinia, Pagini literare, Pastorul Tutovei, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Romanul, Scrisul nostru din Birlad, Sezatoarea, Viata Romaneasca etc. Membru al cercului literar din lasi condus de poetul-arheolog Neculai Beldiceanu (aici l-a cunoscut pe I. Creanga, acesta citind, la una dintre intruniri, un fragment inedit din Amintiri), cerc desprins din gruparea de la Contemporanul, a carei orientare estetica, potrivnica inovatiilor literare, n-0 mai impartasea. Membru de onoare al Acad. (1940). Cercetari istorice asupra orasului (1938). Doctor honoris causa al Univ. din Cernauti (1933). A condus, impreuna cu Mihail Sadoveanu, publicatia sateasca Ravasul poporului (1907). Premiul Acad. (1938).

Descendent al unei familii cu vechi traditii carturaresti (un strabun al sau, Vasile Uricarul, a presarat Moldova, pe vremea lui Vasile Lupii, cu „uricele scrise de mina lui", in vreme ce bunicul folcloristului, serdarul Ioan, a tradus din frantuzeste o carte intreaga, incereindu-se si in domeniul teatrului), Artur Gorovei a avut pasiunea scrisului, dupa cum insusi marturiseste la maturitate:

„Sint un om care nu pot sa stau degeaba si mi se pare ca viata nu are pentru mine nici un rost daca nu stau cu condeiul in mina".


Potrivit acestei profesiuni de credinta, Artur Gorovei a abordat intreaga gama a genurilor literare, mani festindu-se, mai intii. ca poet, prozator si istoric literar, probabil si ca urmare a apartenentei sale la cercul literar al lui N. Beldiceanu. evocata, mai tirziu, intr-un excelent volum de memorialistica. Alte vremuri (1930). Bine pri mit in lumea literara, volumul evoca, intr-un stil spontan si dezinvolt, proeminente personalitati culturale ale Iasilor de la slirsitul secolului al XlX-lea: Ion Creanga", N. Beldiceanu, E. Gruber. Nicu Gane, V. Artur Gorovei Mortun (cu care de asemenea se inrudea). Teodor Serbanescu, George Diamandy Jiquidi, Stefan Soldanescu. Tocmai aici trebuie cautat rostul, marele merit al amintirilor literare ale lui Artur Gorovei: in reconstituirea exacta (chiar daca fiica lui V. Artur Gorovei Mortun i-a reprosat scriitorului ca nu l-a cunoscut suficient de bine pe socialistul iesean) a unei epoci de tranzitie din istoria literara romaneasca, pe nedrept neglijata de istoricii literari, care acordau prioritate marilor scriitori clasici sau curentelor literare de la inceput de secol. Valoare de document social are cea de a doua carte biografica a lui Artur Gorovei , Cruzimi (1920), care se inscrie, din punctul de vedere al cronologiei faptelor relatate, in continuitatea amintirilor literare. Redind „intimplari care sint sau macar dau impresia de perfecta autenticitate" (P. Ur-sache), volumul, recenzat elogios de M. Sadoveanu impresioneaza prin dramatismul fap-telor infatisate (rascoala din 1907). Desi atentia scriitorului se indreapta si asupra frumusetilor naturii, ca si asupra locurilor si monumentelor istorice din Tara de Sus (al carei trecut de marire il regreta), cartea demasca nedreptatea, arbitrarul, jaful, indolenta. Pe linga scrierile cu caracter biografic si memorialistic, Artur Gorovei s-a incercat si in domeniul beletristicii propriu-zise. fara insa ca vreuna din operele sale in proza sa fi fost retinuta de istoriile literare. in ciuda unui oarecare succes de care s-au bucurai la aparitie. Volumul de schite si nuvele Dupa dragoste (1901) se caracterizeaza, in buna masura, prin aceeasi tematica sociala, Artur Goroveiinfatisind adevaratele drame pe care le traiesc dezmostenitii sortii din cauza coruptiei si abuzurilor de tot felul, ale autoritatilor.

Un lautar sarac se straduieste zadarnic sa adune banii necesari repararii acoperisului, caci ajutorul de primar nu-i da autorizatie pina nu incaseaza „partea leului", astfel ca, disperat, petitionarul pune foc propriei case. O vaduva sarmana isi pierde feciorul mai mare-singurul ei sprijin -in timp ce participa. ca haitas, la o vinatoare. la care ..vine si prefectul, cu boierimea din tirg". Un pantofar evreu. cu casa grea si numeroase obligatii financiare, e silit de comisarul de politie sa cumpere un bilet la balul Societatii „Furnica" din Bucuresti, cu toate ca abia adunase banii pentru impozitul scadent etc. Remediul unor astfel de stari de lucruri este sugerai de Artur Gorovei in povestirea cu tenta samanatorista. Domnul Neculai: dezgustat de viata mondena dusa in Capitala, eroul isi gaseste linistea si fericirea in sinul familiei pe care si-o intemeiaza in sat. Nici romanul Zbuciumul unui .suflet nou (1938), de asemenea cu infiltratii samanatoriste, n-a fost retinut de istoria literara, cu toate ca aici Artur Goroveieste mai aproape de uneltele scriitorului, iar constructia epica ceva mai solida. Actiunea se petrece indata dupa incheierea primului razboi mondial; de-abia intoarsa de la studii din strainatate, eroina. Margareta Nicoara, coboritoare din neam de voievozi, intra in conflict cu parintii ei si respinge aranjamentul acestora de a o casatori cu avocatul Bagiura, om frumos, bogat, nobil si cinstit, apartinind vechii generatii.

E magulita, in schimb, cind afla ca lordaches-cu. un invatator-deputat. reprezentant al lumii noi. o iubeste, marilindu-se cu el, impotriva vointei parintilor ei. in viziunea iui Artur Gorovei, destinul tragic al acestei femei este in masura sa dovedeasca incompatibilitatea dintre cele doua clase sociale atit de diferite:

„O tovarasie de viata intre Margareta Nicoara si Badea Costica a lui lordache este o aberatie".


Invocata nu o data ca pricina a ncimplinirilor sale scriitoricesti, activitatea folcloristica i-a adus lui Artur Gorovei o neasteptata, rapida si binemeritata consacrare. inceputul il face in . cind intemeiaza. impreuna cu invatatorul Minai Lupescu cea dintii revista romaneasca de folclor. Sezatoarea, cu o mare, neobisnuita longevitate in materie (a aparut, cu unele intermitente, timp de treizeci si sapte de ani. gratie unor colaboratori si sprijinitori generosi: Spiru Haret, Barbu Deiavrancea, Gh. T. Kirileanu s.a.), o publicatie care avea sa-l faca celebru acasa si in strainatate. Polarizind, intretinind si fructificind interesul pentru folclor al invatatorilor si al altor intelectuali satesti, carora le-a fost „organ de publicitate si. prin aceasta, de for conducator" (O. Barlea), Sezatoarea s-a impus prin publicarea unui u-rias material folcloric, autentic in cea mai mare parte, chiar daca nu a fost insotit intotdeauna de principalele detalii tehnice ale culegerii. Contributiile teoretice sint. in schimb, putine si fara insemnatate, revista retinind insa atentia printr-o Bibliografie folcloristica, initiata de Artur Gorovei De altfel. Artur Gorovei. care n-a fost, cu putine exceptii, un culegator de folclor in adevaratul sens al cuvintului, era urmarit de nobila idee de a inzestra folcloristica romaneasca cu atit de necesarele ei instrumente de lucru, realizind trei importante lucrari cu caracter de corpus.

Primatul cronologic il detine volumul Cimiliturile romanilor (1898), care incorporeaza. in ordinea alfabetica a obiectului de ghicit, un numar de 1 960 de tipuri de ghicitori, ca si 756 de variante ale acestora, culese de prin publicatii, dar si din colectii ale colaboratorilor sai de la Sezatoarea.

Descintecele romanilor (1931), care cuprinde 203 tipuri de incantatii populare, la care se adauga 2 200 de variante culese de prin volume si publicatii periodice, dar si din vechi manuscrise romanesti (din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea). Caracter de corpus prezinta si lucrarea Credinti si superstitii ale poporului roman (1915), realizata tot pe baza materialului edit (din culegerile lui S. FI. Marian indeosebi) si inedit, trimis de vajnicii colaboratori de la Sezatoarea. Bune servicii a mai adus Artur Gorovei si prin monografia etnografica Ouale de Pasti (1937), documentat studiu comparativ, unic se pare in literatura de specialitate, asupra obiceiului incondeierii oualor, si, respectiv, prin brosura invatatori folcloristi (1940). Celelalte lucrari ale lui Artur Gorovei nu se mai retin, nici cele de popularizare: Datinile noastre la nastere (1909) si Datinile noastre la nunta (1910), de fapt niste rezumate ale marilor monografii etnografice ale lui S. FI. Marian. Nu se retin nici lucrarile sale teoretice. Notiuni de folclor (1933), care denota precaritatea pregatirii stiintifice a lui Artur Gorovei, si nici asa-zi-sele lui studii de folclor comparat: Legenda arborilor imbratisati (1913) si Serpele de casa (1941), mai degraba niste insailari de texte romanesti si straine fara mari virtuti teoretice si comparatiste. Exceptie face insa o mica, dar valoroasa contributie de etnologie juridica: Partea sufletului. Un vechi obicei juridic al poporului roman (1926).

OPERA:
Cimiliturile romanilor. Bucuresti. 1898 (ed. II, ingrijita si cuvint inainte de . Datcu, Bucuresti, 1972);
Dupa dragoste, schite si nuvele, Bucuresti, 1901;
Datinile noastre la nastere. Bucuresti, 1909, Bibi. Minervei nr. 33 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Zmei si z.ine. Bucuresti, 1909, Bibi. populara „Socec", nr. 85-86;
Datinile noastre la nunta. Bucuresti, 1910, Bibi. Minervei nr. 72 (republicat in Literatura populara, I. 1976);
Botanica poporului roman, in colab. cu M. Lupescu, Falticeni, 1915;
Credinti si superstitii ale poporului roman, Bucuresti, 1915;
Cruzimi, Iasi, 1920;
Monografia orasului Botosani, Falticeni, 1926;
Alte vremuri. Amintiri literare. Falticeni, 1930;
Descintecele romanilor. Bucuresti, 1931 (republicat in Literatura populara, II, 1985);
Indicele analitic si alfabetic al celor 25 volume din revista „Sezatoarea", Falticeni, 1931;
Notiuni de folclor. Bucuresti, 1933 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Ouale de Pasti. Studiu de folclor. Bucuresti, 1937 (col. „Studii si cercetari", nr. XXX);
Falticenii. Cercetari istorice asupra orasului. Falticeni, 1938;
Zbuciumul unui suflet nou. ^Jurnalul unei femei, roman. Bucuresti, 1938;
invatatori folcloristi. Bucuresti, 1940, col. „Cunostinte folositoare", seria C, nr. 93 (republicat in Literatura populara, I, 1976);
Mestesugul vapsitului cu buruieni, Bucuresti, 1943, col. „Cunostinte folositoare", seria B, nr. 22;
Literatura populara. Culegeri si studii, l-D, ed. ingrijita, studiu introductiv, note, bibliografie si indici de I. Datcu, Bucuresti, 1976-l985.


REFERINTE CRITICE:
St. Orasanu, in Tinerimea romana, fascicula 1, 1898;
Al. Antemireanu, in Epoca, nr. 1872, 1901;
I. Man, in Binele public, nr. 3, 1901;
M. Tufan, in Revista moderna, nr. 41, 1901;
Wega, in Apararea nationala, nr. 308, 1901;
M. Sadoveanu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1922;
St. Tutescu, Folcloristii nostri, 1,1923;
N. Rusu, in Buletinul Institutului de Literatura, fasc icula 3, brosura 4, buletinul nr. 22, 1924;
N. Iorga, in Revista istorica, nr. 7-9, 1926;
I. Siadbei, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1926;
Arald, in Miscarea, nr. 91, 1930;
*** Lumea, Iasi, nr. 3536, 1930;
1.. Canta-cuzino, in Viitorul, nr. 6671, 1930;
I. Teodorescu, in Adevarul literar si artistic, nr. 497,1930;
Izabela Sadoveanu, in Adevarul literar si artistic, nr. 498, 1930;
P. Zosin, in Opinia, nr. 7075, 1930;
V. Bolo-ga. in Drumul nou, nr. 12, 1931;
C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 56-58, 1931;
G. Pascu, in Revista critica, nr. 3-4, 1931;
D. Simonescii, in Datina, nr. 7-9,1931;
L. Costin, in Gorjanul, nr. 33, 1932;
C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 6l-62, 1932;
N. Iorga, in Revista istorica, nr. l-3, 1932;
M. Ruffini, in Ixires, nr. 1, 1932;
C. D. Fortunescu. in Arhivele Olteniei, 1932;
N. Iorga. in Revista istorica, nr. 10-l2, 1933;
I. C. Cazan, in Sociologie romaneasca, nr. 2, 1936;
A. van Gen-nep, in Mercure de France, Tome 278, 1937;
D. Simonescii, in 1935 literar. Sinteza bibliografica de Miron Sunt, 1937;
A. G. Stino, in Gindul nostru, nr. 12, 1937;
Matilda Alexandrescu Dersca, in Cuget clar, nr. 3, 1939;
Ileana Bucur, in Opinia, nr. 9544, 1939;
I. Const. Delabaia, in Neamul romanesc, nr. 40-. 1939;
A. G. Stino, in Neamul romanesc, nr. 23-25, 1939;
L. Morariu, in Fat-Frumos, nr. 6, 1941;
I. D. Laudat, in Limba si literatura, voi. X, 1965;
I. Muslea, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1962-l964, 1966;
Lucia Ho-pu, in Anuar ele lingvistica si istorie literara, tom. XVII. 1967;
Ov. Densusiunu, Opere, I, 1968;
Gh. Vrabie, Folcloristica romana, 1968;
Scrisori catre Artur Gorovei, ed. ingrijita si introducere de Maria Luiza Ungureanu, 1970: P. Ursache, „Sezatoarea" !n contextul folcloristicii, 1972;
C. Otobacu, in Sap-lamina, nr. 110, 1973;
I. Talos, in Orizont, nr. 39, 1973;
Ov. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
I. D. Laudat, in Radovi Simpozijuma o ju-goslovensko-rumunskim uzajamnostima u oblasti narodne knjizevnosti, 1974;
D. Florea-Rariste, in Steaua, nr. 9, 1976;
I. Oprisan, in Revista de istoric si teorie literara, nr. 4,1976;
S. Duicu, in Vatra, nr. 2, 1977;
O. Vaduva, in Revista de etnografie si folclor, nr. 1, 1977;
N. Bot, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, voi. IX, 1977;
I. Dat-cu-Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, I, 1979;
V. Florea, in Anuarele lingvistica si istorie literara, tom, XXVII, 1979-l980;
idem, in Anuarul de folclor, voi. II, 1981;
L. Berdan, in Anuar de lingvistica si istorie literara, XXX-XXXI, 1985-l987;
I. Cuceu, Anuarul de folclor, voi. V-VII, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani